Au fost discuții până târziu, miercuri seara, la Vila Lac, între liderii PSD și premierul desemnat Adrian Veștea pe tema acestui program de guvernare.

Practic, s-au făcut ultimele modificări înainte ca acesta să fie depus astăzi în Parlament și au fost adăugate inclusiv măsuri dorite de social-democrați. Spre exemplu, creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, indexarea pensiilor, dar și relaxarea măsurilor de austeritate. În plus, se vorbește și despre măsuri care să vină în sprijinul familiilor cu mai mulți copii sau a proaspetelor mămici – măsuri ce sunt cuprinse în cadrul programului de guvernare. Spre exemplu, s-ar putea acorda o subvenție de 250 de lei/ lună pentru angajatorii care angajează părinți cu cel puțin 3 copii, astfel încât să încurajeze astfel de persoane să reintre înapoi pe piața muncii.

Documentul final urmează să îl vedem în cursul zilei de astăzi. Este, practic, ultima „piesă” care trebuie să ajungă în Parlament pentru a declanșa procedura de învestire.

Piața construcțiilor din România traversează o perioadă de efervescență majoră. În luna aprilie 2026, volumul total al lucrărilor de construcții a înregistrat o creștere substanțială de 14% ca serie brută față de luna precedentă, evoluție care se menține solidă și în termeni ajustați sezonier, unde s-a raportat un plus de 10,2%.

Reparațiile și proiectele noi trag piața în sus

Această dinamică lunară pozitivă a fost susținută de evoluții bune pe toate segmentele de activitate. Cel mai accelerat ritm de creștere a fost bifat de lucrările de reparații capitale, care au urcat cu 17,3%.

Acestea au fost urmate îndeaproape de lucrările de întreținere și reparații curente, cu un avans de 17,1%, în timp ce volumul lucrărilor de construcții noi a raportat o creștere de 12,6%.

Clădirile rezidențiale, vedetele lunii aprilie

Analiza pe obiecte de construcție arată că segmentul rezidențial a fost principalul motor de creștere în luna aprilie. Românii au construit și au investit masiv în locuințe:

• Clădiri rezidențiale: +15,8%

• Construcții inginerești (infrastructură): +13,9%

• Clădiri nerezidențiale (birouri, spații comerciale): +12,9%

Săritură spectaculoasă față de 2025 și bilanțul pe primele patru luni

Adevărata dimensiune a boom-ului din sector se vede însă în raportul anual. Față de luna aprilie a anului trecut, volumul total al lucrărilor de construcții a explodat cu 20,7%.

Trăgând linia după primul trimestru extins, datele pentru primele patru luni ale anului 2026 confirmă un trend ascendent sustenabil. Comparativ cu perioada similară din 2025, seria brută indică o creștere generală de 11,7%. În acest peisaj, construcțiile noi rămân pilonul de bază al industriei, cu un avans de 13,8% de la începutul anului, completat de o creștere de 12,2% la lucrările de întreținere și un plus discret de 1,9% pe zona de reparații capitale.

Mai multe drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Moscova

Mai multe drone au lovit rafinăria de petrol din Moscova, situată în districtul Kapotnia din sud-estul oraşului, a declarat Serghei Sobianin, primarul capitalei ruse, potrivit Reuters. Peste 60 de drone care se îndreptau spre Moscova au fost doborâte, a spus el.

„Forţele de apărare aeriană continuă să respingă un atac masiv”, a adăugat edilul.

O înregistrare video geolocalizată de CNN a arătat momentul unei explozii la rafinărie. În înregistrare, se poate observa un fum negru şi dens care se ridică dintr-o secţiune a instalaţiei, înainte ca o explozie puternică să zguduie o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperişul unui rezervor mare de combustibil.

Atacul de joi de la Moscova vine după ce un atac cu drone „a avariat o instalaţie din incinta” aceleiaşi rafinării marţi, a declarat Sobianin la momentul respectiv. Atacul a oprit operaţiunile la rafinărie.

O clădire de apartamente din Ţukovski, în afara Moscovei, a fost, de asemenea, lovită de o dronă, potrivit agenţiei de presă de stat ruse TASS, care îl citează pe guvernatorul regiunii Moscovei, Andrei Vorobiov. Atacul a avariat clădirea şi câteva balcoane, dar nu au existat victime, a spus acesta.

Resturi de drone au căzut şi în mai multe alte locuri din afara capitalei, avariind un centru de fitness, o instalaţie industrială, un centru comercial (unde a izbucnit un incendiu) şi o locuinţă privată, a precizat acesta.

Mai la sud, în regiunea Rostov din Rusia, un alt atac cu drone a ucis, joi, un civil şi a rănit alţi doi, a avariat o locomotivă şi a provocat incendii la două obiective comerciale, a declarat guvernatorul regional Iuri Sliusar, potrivit TASS.

După atacul de marţi asupra rafinăriei din Moscova, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că armata ţării sale a folosit arme cu rază lungă de acţiune pentru a lovi instalaţii aflate la „500 de kilometri distanţă” şi a prezentat atacurile intensificate ale Kievului întreprinse adânc în teritoriul rus ca o strategie-cheie pentru a forţa Moscova să pună capăt războiului.

Atacuri ucrainene masive împotriva rafinăriilor şi instalaţiilor militare ruseşti

În ultimele luni, Ucraina a lansat atacuri ample cu drone împotriva rafinăriilor şi instalaţiilor militare ruseşti, ţintele incluzând baze navale, depozite de petrol şi terminale. Unele atacuri au avut loc în regiunea Leningrad, unde Sankt Petersburg a găzduit recent forumul său economic global.

Bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puţin o treime din veniturile sale, potrivit analiştilor. De la începutul războiului din Ucraina, cercul cumpărătorilor de petrol rusesc s-a redus, datorită sancţiunilor mai stricte impuse de Uniunea Europeană şi de Washington – deşi războiul din Iran s-a dovedit a fi o mană cerească, Moscova beneficiind de creşterea preţurilor globale la combustibil şi de relaxarea sancţiunilor.

Totuşi, atacurile aproape zilnice ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere şi-au lăsat amprenta. Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, s-a confruntat cu penurie de petrol şi raţionalizarea benzinei la începutul acestei luni, după ce atacurile ucrainene au restricţionat aprovizionarea rutieră în întreaga regiune.

Atacul de joi are loc, de asemenea, în contextul în care liderii mondiali s-au reunit la summitul G7 din Franţa, unde Zelenski a discutat marţi cu Trump. După prima serie de întâlniri, Zelenski a declarat că „toată lumea” a fost de acord să ajute Ucraina să-şi asigure mai multe capacităţi de apărare aeriană, iar Trump a primit sugestiile sale cu bunăvoinţă.

Donald Trump:„Rusia a pierdut un număr imens de oameni”

Marţi dimineaţă, Trump a încurajat Rusia să accepte un acord care să pună capăt războiului, aflat acum în al cincilea an.

„Rusia a pierdut un număr imens de oameni, la fel şi Ucraina”, a spus el.

Iar în declaraţiile sale de la încheierea summitului, preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Trump şi alţi lideri prezenţi au recunoscut că Rusia nu caută pacea, descriind o „schimbare profundă de abordare” din partea SUA în ceea ce priveşte războiul.

Rusia, al treilea producător mondial de petrol şi un important exportator de petrol şi combustibili, urmează să importe combustibil pe cale maritimă în această lună, în încercarea de a gestiona o penurie de benzină apărută în urma atacurilor masive cu drone ucrainene asupra rafinăriilor sale, potrivit unor surse din industrie citate de Reuters.

În astfel de perioade, corpul are mai mult de lucru pentru a-și menține temperatura internă la un nivel normal. Atunci când mecanismele naturale de răcire nu mai fac față, crește riscul de epuizare termică sau de insolație. În același timp, inima și rinichii sunt supuși unui efort suplimentar, iar acest lucru poate agrava bolile cronice deja existente.

Nopțile tropicale împiedică organismul să se refacă

Pericolul nu vine doar din temperaturile ridicate din timpul zilei. Specialiștii avertizează și asupra așa-numitelor „nopți tropicale”, atunci când temperatura nu coboară sub 20 de grade Celsius. În aceste condiții, corpul nu mai apucă să se răcorească suficient după o zi caniculară.

Lipsa răcoririi pe timpul nopții poate afecta somnul și recuperarea organismului. Persoanele vulnerabile pot resimți mai puternic oboseala, iar riscul de complicații cardiovasculare poate crește. De aceea, zilele foarte calde devin și mai greu de suportat atunci când sunt urmate de nopți în care aerul rămâne sufocant. Medicii recomandă evitarea expunerii la soare în orele în care temperaturile sunt cele mai ridicate. Pe cât posibil, oamenii ar trebui să stea în spații răcoroase, mai ales la prânz și după-amiaza, când corpul este expus celui mai mare stres termic.

Locuințele pot fi protejate de căldură prin închiderea ferestrelor și a jaluzelelor în timpul zilei. Aerisirea este indicată dimineața devreme și seara, atunci când temperaturile sunt mai scăzute. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că ventilatoarele electrice sunt utile doar dacă temperatura aerului rămâne sub 40 de grade Celsius. Peste acest prag, ele pot împinge aer foarte fierbinte spre corp și pot contribui la supraîncălzire.

Hidratarea trebuie făcută înainte să apară setea

Una dintre cele mai importante recomandări în timpul caniculei este consumul regulat de lichide. OMS recomandă între doi și trei litri de apă pe zi în perioadele foarte calde, iar specialiștii spun că oamenii nu ar trebui să aștepte să li se facă sete pentru a bea apă.

În același timp, consumul excesiv de alcool și băuturi bogate în cofeină ar trebui limitat. Acestea pot favoriza deshidratarea, mai ales atunci când sunt consumate în zile cu temperaturi ridicate. Hidratarea constantă ajută corpul să facă față mai bine căldurii și reduce riscul apariției stărilor de rău.

Expunerea prelungită la soare poate provoca arsuri și poate afecta pielea și ochii. Medicii recomandă folosirea cremei cu factor de protecție solară și reaplicarea acesteia la fiecare două ore, mai ales atunci când o persoană stă mult timp afară. Pălăriile, șepcile și ochelarii de soare cu protecție UV certificată pot oferi protecție suplimentară. De asemenea, hainele lejere, deschise la culoare, din materiale naturale precum bumbacul sau inul, pot ajuta corpul să se mențină mai răcoros în timpul zilelor caniculare.

Semnele care pot anunța epuizarea termică sau insolația

Chiar și atunci când sunt respectate recomandările, temperaturile extreme pot provoca probleme de sănătate. Amețeala, greața, oboseala accentuată, slăbiciunea și stările de confuzie pot fi semne că organismul nu mai face față căldurii. În astfel de situații, specialiștii recomandă răcorirea imediată a corpului, mutarea persoanei într-un loc mai răcoros și consumul de lichide. Dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează, este nevoie de ajutor medical.

Cele mai vulnerabile persoane în timpul valurilor de căldură sunt vârstnicii, bolnavii cronici, copiii mici, persoanele fără adăpost și cei care lucrează în aer liber. Pentru aceste categorii, temperaturile extreme pot deveni periculoase mai repede decât pentru restul populației.

Medicii atrag atenția și asupra persoanelor care urmează anumite tratamente medicamentoase. Unele medicamente pot afecta capacitatea organismului de a transpira, de a se hidrata corect sau de a-și regla temperatura. În perioadele de caniculă, aceste persoane trebuie să fie mai atente la semnalele corpului și să evite expunerea prelungită la căldură.

La ora 11:00 se reunesc social-democrații într-o ședință de grupuri pentru a lua decizia finală dacă susțin sau nu acest guvern. Se vor uita, inclusiv pe programul de guvernare pe care îl depune chiar astăzi premierul desemnat, Adrian Veștea, alături de lista de miniștri. Un program de guvernare pe care l-a discutat, inclusiv miercuri seara, la Vila Lac, alături de liderii social-democrați, care au impus niște linii roșii foarte clare. Își doresc majorarea salariului minim de la 1 ianuarie și indexarea pensiilor tot de atunci, precum și relaxarea măsurilor de austeritate.

Dacă toate aceste lucruri se regăsesc în acest program, atunci social-democrații, cel mai probabil, vor susține acest guvern. Tot astăzi, ar putea deja să fie programate și audierile miniștrilor, dar și votul final în plen. Cel puțin așa și-ar dori premierul desemnat, un calendar cât mai accelerat, astfel încât, cât mai repede să fie și învestit în această funcție, guvernul, practic, să intre cu drepturi depline imediat după ziua de astăzi.