Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Problema nu e dacă vor crește taxele, ci cu cât anume. „Ne așteptăm ca decidenții să opteze pentru creșterea impozitelor, nu pentru îmbunătățirea colectării”

Publicat

in

​​Creșterea impozitării e foarte probabilă în 2025, acest an fiind unul electoral, în care politicienii nu vor să deconteze la urnele de vot măsuri fiscale nepopulare, spun economiștii cu care HotNews.ro a discutat.

Multime de oameni pe stradaFoto: Shutterstock

Vom avea creșteri substanțiale de taxe, dar nu în 2024 întrucât sunt alegeri și nimeni nu majorează taxele în perioade electorale. „Probabil această creștere de taxe va fi pusă pe umerii companiilor, iar acestea o vor plăti și apoi vor majora prețurile, astfel încât tot consumatorul va plăti. Taxe directe asupra consumatorului vor apărea puternic din 2025. Deja se vorbește de creșterea cotei unice, fie de introducerea unui impozit progresiv.

Trecând alegerile, probabil presiunile din partea Comisiei Europene vor fi extrem de mari și vor trebui adoptate măsuri pentru a ne încadra în țintele de deficit, adică va trebui să revenim cumva la o politică fiscală sustenabilă. În momentul actual, politica fiscală nu e absolut deloc sustenabilă și, în opinia mea, e chiar un risc la adresa ratingului României”, e de părere Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Până și Ministrul Finanțelor a avertizat că taxele vor crește din 2025 dacă noua lege a pensiilor intră în vigoare din 2025.

Dincolo de cea de-a doua majorare a accizei la carburanti, care se va întâmpla de la jumătatea acestui an, alte măsuri sunt așteptate pentru 2025, potrivit participanților la TaxEU Forum.

Cel mai recent raport de cercetare a fost transmis vineri HotNews.ro de către echipa de cercetare a UniCredit, coordonată de economistul-șef pe regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, Dan Bucșa.

„Premierul Ciolacu a menționat trei modificări fiscale potențiale, scrie Dan Bucșa în raportul său: prima, cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite. A doua modificare ar fi introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (ex. 10% și 20-25%) iar a treia măsură- Creșterea cotei principale a TVA cu 2-3pp”

„Prima și a treia opțiune ar fi mai ușor de aplicat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF”, arată Bucșa.

Potrivit grupului de experți coordonat de economistul român, ne-am putea aștepta la un amestec de măsuri , respectiv majorarea impozitului pe venit, pe profit, pe proprietate, a redevențelor și a TVA.

Dacă va fi adoptat încă din ianuarie pachetul de măsuri fiscale, ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025. Dacă va fi amânat pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăși 5,5% din PIB anul viitor.

„Ca de obicei, ne așteptăm ca decidenții să opteze în primul rând pentru creșterea impozitelor și nu pentru îmbunătățirea colectării”, conchid autorii Raportului UniCredit.

Rata inflației va fi în jur de 5,6% la finalul anilor 2024 și 2025

Conform estimărilor UniCredit, inflația nu va reveni în intervalul țintă nici anul acesta și nici anul viitor. Economiștii estimează că inflația totală va rămâne ridicată, la aproximativ 5,6% la finalul anilor 2024 și 2025.

BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară la 6% în 2024 și la 4,5% în 2025

BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în luna mai, urmând ca aceasta să fie diminuată până la nivelul de 6% la finalul anului 2024. Aceste reduceri vor confirma relaxarea monetară deja vizibilă pe piața interbancară datorită excedentului de lichiditate.

Rata dobânzii de pe piața interbancară s-a situat la 5,7% în februarie, echivalentul a cinci reduceri de 0,25pp ale dobânzii de politică monetară.

Chiar dacă guvernul va majora cota principală a TVA anul viitor, ne asteptăm ca BNR să continue reducerea dobânzii cheie până la 4,5%, folosind în comunicarea deciziilor sale măsuri ale inflației excluzând modificările de taxe.

Reducerea ratelor dobânzilor va fi necesară pentru a preveni diminuarea peste așteptări a excedentului de cerere agregată, în cazul în care politica fiscală devine restrictivă.

Actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al șaptelea mandat

BNR va continua politicile actuale și după alegerea unui nou Consiliu de Administrație în primăvara aceasta, în timp ce actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al șaptelea mandat.

Deși leul s-a apreciat cu aproximativ 15% în termeni reali față de finalul anului 2019, credem că mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 se va produce abia în anul 2025, din cauza calendarului electoral încărcat din acest an

Estimăm o creștere economică de 2,7% anul acesta, dat fiind faptul că o creștere de 2,5% este percepută ca un minim necesar pentru realegere.

În opinia noastră, principalele motoare de creștere vor fi politica fiscală laxă, creșterea rapidă a salariului real, investițiile în infrastructură și cererea externă mai puternică din S2 2024.

Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei noastre

Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei noastre. Consumul privat va ramâne probabil puternic deoarece viitoarele creșteri ale impozitelor care l-ar putea afecta nu sunt menționate în spațiul public.

Proiectele de construcții ar putea fi favorizate de ieftinirea creditelor și intrările mari de fonduri europene, iar investițiile în mijloace fixe și-ar putea reveni dacă exporturile către zona euro vor accelera.

Pentru anul 2025, raportul estimează o creștere a PIB de numai 1,9%, deoarece consumul privat ar putea să crească doar cu 1,3% din cauza majorărilor impozitelor.

În funcție de structura măsurilor fiscale, construcțiile private și serviciile ar putea fi, de asemenea, afectate.

Anul acesta, principalul motor de creștere va fi cererea internă, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025.

Ce mai arată autorii documentului:

  • Politicienii români au decis organizarea alegerilor pentru administrațiile locale și a celor pentru Parlamentul European (PE) pe data de 9 iunie, în pofida unei hotărâri din anul 2012 a Curții Constituționale, arată economiștii UniCredit..
  • Astfel, coaliția de guvernare formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) speră ca actualii primari și membri ai consiliilor locale și județene, motivați de perspectiva realegerii, să îmbunătățească rezultatele partidelor proprii la alegerile europarlamentare și să contrabalanseze votul de protest care, de obicei, favorizează partidele mici.
  • Alegerile prezidențiale ar putea fi organizate mai devreme de luna noiembrie, probabil în septembrie. Astfel, Președintele Klaus Iohannis ar avea posibilitatea să candideze pentru o poziție în cadrul UE, dacă planul de a deveni următorul Secretar General al NATO eșuează. Alegerile parlamentare vor fi organizate, probabil, conform planului, după 6 decembrie.
  • Deși calendarul electoral este încărcat, este foarte probabil ca viitorul guvern să includă PSD și PNL, pentru care intențiile de vot sunt de 28-30%, respectiv 15-25%. Redistribuirea le-ar asigura o majoritate simplă. Cele două partide vor candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare, însă nu și la toate alegerile locale.
  • UDMR ar putea face parte din următorul guvern pentru a fi asigurată majoritatea parlamentară în cazul în care rezultatele PSD și PNL la alegeri vor fi sub așteptări. Alte trei partide ar putea să intre în Parlament, respectiv coaliția de centru-dreapta “Dreapta Unită” (DU, pentru care intențiile de vot sunt de 12-20%) și două partide naționaliste, populiste și eurosceptice: Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), cu intenții de vot de 10-20%, care pledează pentru unirea cu Republica Moldova, și partidul pro-rus SOS România, cu intenții de vot de 4-10% (pragul este de 5%).

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Dragoș Damian: 18 mai 2024. Lume bună la prima lopată din construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj

Publicat

in

Trei zile înainte, 15 mai 2024. Studiu sociologic Colegiul Medicilor: Medicii români, burnout 36%, teama de malpraxis 80%, intenția de plecare din țără 58% la medicii sub 35 de ani.

Acesta este un comentariu neelectoral, nesponsorizat, necomandat.

Felicitări pentru inaugurarea de sâmbătă din Cluj, ni se spune de multă vreme că avem nevoie de spitale regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare. Sunt sume enorme alocate infrastructurii medicale, din fonduri nerambursabile guvernamentale, europene și din PNRR, dar și din credite bancare – să vedem cum o să le plătim pe acestea din urmă, economiștii spun că suntem peste măsură de îndatorați, dar ce știu ei?

Este foarte bine că inaugurăm șantiere de construcții, România se pricepe la inaugurări de construcții de infrastructură, am inaugurat un număr mare de șantiere de autostrăzi, spitale, școli, în ultimii ani.

Dar aici nu este vorba despre asta, despre inaugurarea sau finalizarea infrastructurii medicale. Este vorba despre resursa umană specializată și calificată, despre personalul medical pe care îl avem, îl pregătim, îl dezvoltăm pentru a funcționa în noile spitale regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare. Datele care vin de la studiul sociologic comandat de Colegiul Medicilor ne arată că, dacă cineva nu intervine până înainte de 2027, nu o să mai avem pe cine să angajăm la spitalele regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare – iar datele de la Colegiul Medicilor nu arată cât din personalul medical senior se va pensiona peste 5-10 ani, probabil 30-35%. Și nu este vorba doar despre medici, ci și despre asistenți, infirmieri, brancardieri și tot restul angajaților din sistem.

Poate că până în 2027, când se termină spitalele regionale, inclusiv cel din Cluj, vom găsi o cale să reducem burn-out-ul medicilor de la 36% la, să zicem, 10%, teama de malpraxis de la 80% la, să zicem, 50% și intenția de plecare din țară a medicilor tineri de la 58% la, să zicem, 25%.

Sistemele sanitare din țările de Uniunea Europeană și din Statele Unite au o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat, astfel încât vor continua să atragă fără probleme acest personal din sistemul public din România. Sistemul sanitar privat din România, la fel, într-o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat, va continua să atragă fără probleme acest personal din sistemul public. Vom putea înlocui această fluctuație cu personal din Moldova și Asia sau cu inteligența artificială sau roboți? Chiar credeți asta?

Nu am pretenția că o să mă asculte cineva, dar rog toată lumea bună care a fost sâmbătă, 18 mai 2024, la momentul istoric al primei lopeți din construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, să fie responsabilă și să facă un plan de acțiune ca să reducem până în 2027 procentele date de Colegiul Medicilor in analiza din 15 mai 2024.

___

Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România

Citeste mai mult

NATIONAL

Goana după specialiști! Companiile românești le-a declarat război multinaționalelor

Publicat

in

Companiile româneşti au început să se bată parte în parte cu multinaţionalele pentru recrutarea de creiere româneşti oferind chiar pachete salariale mai mari, anunță Ziarul Financiar.

Acum 20-30 de ani, când au apărut investitorii străini, multinaţionalele recrutau români pentru a-i pune în poziţii executive. Dacă poziţia de CEO sau de country manager aparţinea unui expat pe care îl invidiau toţi, poziţiile din eşaloanele doi, trei, patru erau ocupate de români, aşa cum erau ei la vremea respectivă.

Dacă în anii ʼ90 procesul de recrutare era ceva exotic pentru că românii nu erau obişnuiţi cu aşa ceva, piaţa s-a mai deschis după 2000, atunci când economia a fost asaltată de investitorii străini, care au primit undă verde de a intra în România, odată ce am intrat în NATO şi Uniunea Europeană.

Companiile româneşti fondate şi controlate de antreprenorii români nu aveau în obiectul de activitate procesul de recrutare cu ajutorul firmelor profesioniste de recrutare. Când auzea cât costă o recrutare, niciun patron, niciun antreprenor român nu voia să dea banii, considerând că mai bine face el munca de director financiar / director operaţional decât să plătească cât plăteau multinaţionalele pentru recrutarea profesionistă a cuiva, când ei puteau să-l scoată la cafea fără probleme şi să discute pachetele salariale şi condiţiile unei angajări.

Numai că nu prea aveau succes. Niciun director român care avea mai mulţi ani într-o multinaţională sau în mai multe multinaţionale nu era dispus să vină să lucreze pentru cineva care stătea toată ziua pe capul lui şi îi spunea ce să facă. Dar între timp anii au mai trecut, pe piaţă au apărut mult mai mulţi directori români care au căpătat experienţă nu numai în România, ci şi în afară, iar companiile româneşti au ajuns la un nivel când fondatorii români îşi pun problema ce să facă mai departe. Anii au trecut şi peste ei.

Cei care au fost alături de fondatori, de patroni, şi-au cimentat poziţiile în cadrul companiilor, dar de cele mai multe ori nu mai duc lucrurile înainte. Nici fondatorul, nici ei poate nu mai au energia de la început. În aceste condiţii, piaţa a început să se mai schimbe, iar companiile româneşti, de fapt acţionarii, au început să iasă şi ei să caute executivi aşa cum caută multinaţionalele.

Companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare

Într-o discuţie pe care am avut-o la ZF Live, Rudolf Fedorovici, consultant în recrutare la Advise Executive Search România, spune că de mai mulţi ani companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare şi acum au ajuns să se bată parte în parte cu multinaţionalele în atragerea de creiere. Mai mult decât atât, companiile româneşti încep să plătească sau chiar plătesc mai mult decât multinaţionalele pentru recrutarea unui executiv. Sunt pachete salariale pe care multinaţionalele nu vor şi nu pot să le plătească, dar sunt firme româneşti care fac acest lucru, a menţionat el.

Acest CEO trebuie fie să înlocuiască fondatorul, fie companiile româneşti au fost cumpărate de un private equity şi caută executivi care să conducă aceeste companii, a adăugat el. Acum piaţa este mult mai bogată în creiere faţă de anii ’90 şi 2000, atunci când multinaţionalele recrutau ceea ce găseau, respectiv foşti manageri din perioada comunistă, sau oameni cu relaţii la vârf, care aveau toate instrumentele ca să deschidă uşile şi să obţină contracte.

Multinaţionalele nu aveau probleme existenţiale, dacă ai mâncat sau nu salam cu soia, dacă ai fost sau nu membru PCR, dacă ai fost sau nu nomenclaturist, dacă ai fost sau nu securist, pe ei îi interesa doar să găsească pe cineva care să îi ajute în organizarea companiilor pe piaţa românească, să aibă relaţii, să deschidă uşi, să obţină contracte, să vândă produse şi servicii.

Acum lucrurile sunt mult mai sofisticate, companiile care vor să recruteze pe cineva, fie ele multinaţionale sau companii româneşti, intră mult mai mult în detaliu, pot să caute excutivi pentru perioade de creştere sau executivi pentru perioade de restructurare.

Între timp, şi executivii români au căpătat o mare experienţă, privesc procesele de recrutare ca fiind ceva normal în business şi nu mai închid telefonul atunci când sună un head-hunter. Companiile româneşti au crescut, iar unele dintre ele au ajuns la un nivel al businessului care să le permită să intre în procesele de recrutare pentru a găsi candidaţi de top, care să ducă businessul mai departe într-un mod mai structurat, mai birocratic, aşa cum operează multinaţionalele.

Este şi asta o formă de a arăta că businessul românesc a crescut.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend