Ministerul de Externe al Eritreei a anunțat joi că rupe toate legăturile diplomatice cu Etiopia.

Măsura a venit după ce Etiopia a anunțat anterior închiderea ambasadei sale din Eritreea și a declarat 10 diplomați eritreeni la Addis Abeba persona non grata.

Ministerul de Externe al Etiopiei a declarat că închiderea ambasadei a fost un răspuns la ceea ce a descris ca fiind „acte directe și indirecte de ostilitate și beligeranță” ale Eritreei împotriva Etiopiei.

Ministerul a declarat că cei 10 diplomați eritreeni s-au angajat în activități care reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a Etiopiei, încălcând Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice. Li s-a ordonat să părăsească țara în termen de 48 de ore.

Ruptura diplomatică vine pe fondul acuzațiilor formulate de Addis Abeba conform cărora Eritreea și alte țări sprijină o alianță de opoziție condusă de Frontul Popular de Eliberare a Tigray (TPLF), care luptă împotriva forțelor loiale guvernului federal etiopien de săptămâna trecută. Eritreea neagă acuzația.

Etiopia a cerut Eritreei să înceteze ceea ce a descris ca fiind acțiuni contrare principiilor care guvernează relațiile dintre statele suverane.

„Etiopia își prețuiește legăturile istorice, culturale și interpersonale puternice cu Eritreea și își menține angajamentul față de coexistența pașnică, stabilitatea regională și integrarea”, a declarat ministerul său de externe.

Mai multe aparate de zbor fără pilot au survolat sâmbătă dimineaţă spaţiul aerian al Republicii Moldova, în proximitatea localităţilor Anenii Noi, Ştefan Vodă, Hînceşti, Tudora şi Căuşeni, relatează agenţia de presă Moldpres.

Drone detectate în apropierea mai multor localităţi

Informaţia a fost comunicată de Ministerul Apărării, care precizează că datele au fost furnizate de Sistemul naţional integrat de monitorizare, scrie agerpres.ro.

„Serviciul Operaţii Aeriene continuă monitorizarea spaţiului aerian, în coordonare cu autorităţile competente şi partenerii”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării.

Originea aparatelor de zbor nu este cunoscută

Instituţia nu a oferit deocamdată informaţii privind originea aparatelor de zbor sau eventuale incidente produse în urma survolului.

Un arc marin colosal, care a reprezentat multă vreme un reper important pe litoralul accidentat din Hawaii, s-a prăbuşit în Oceanul Pacific la mai bine de 500 de ani de la formarea sa naturală, a confirmat serviciul local de parcuri, conform CNN.

Arcul marin Hōlei se ridica la o înălţime de aproximativ 90 de picioare (27 de metri) în Parcul Naţional Volcanoes din Hawaii, situat pe coasta de sud a Insulei Mari — cea mai mare şi cea mai tânără insulă din arhipelagul Hawaii.

Arcul s-a format în urmă cu aproximativ 550 de ani, când un flux de lavă vechi, provenit din erupţia unuia dintre cei şase vulcani ai insulei, a lovit marginile stâncilor şi a sculptat bolta, creând o minune a naturii care a atras vizitatori în acest loc timp de mulţi ani, potrivit Serviciului Parcurilor Naţionale din Statele Unite (NPS).

Deşi momentul exact al prăbuşirii nu este cunoscut, echipa Parcului Naţional Volcanoes a declarat joi pe reţelele sociale că arcul era încă în picioare miercuri, 23 septembrie, când parcul a fost închis temporar din cauza furtunii tropicale Nolo.

Când s-a redeschis luni, 28 septembrie, arcul dispăruse.

„Da, este adevărat. Odihneşte-te în pace, Arcul marin Hōlei”, a declarat Parcul Naţional Vulcani în postările de pe Facebook şi Instagram, alături de fotografii „înainte şi după” care evidenţiază o schimbare radicală a peisajului.

„Arcul marin Hōlei a fost un loc foarte special pentru foarte mulţi dintre vizitatorii noştri”, a adăugat acesta.

Însă, potrivit NPS, transformarea spectaculoasă a acestei zone de coastă sălbatice şi izolate era de mult aşteptată.

„Această formaţiune este frumoasă, dar temporară, şi are o durată de viaţă limitată”, a precizat NPS într-o descriere a acestui loc pitoresc de pe site-ul său web.

„Arcul marin se va prăbuşi în cele din urmă în mare. Cu toate acestea, altele îi vor lua locul pe măsură ce faleza se va deplasa încet spre interior”, a adăugat instituţia.

NPS a afirmat că durata de viaţă a stâncii a fost determinată de eroziunea diferenţială — un proces prin care roca mai moale se erodează mai repede şi mai intens decât roca mai dură şi mai rezistentă.

Peisajele sunt remodelate în mod constant prin eroziune diferenţială, iar acesta este modul în care s-a format arcul cu mai bine de cinci secole în urmă.

Personalul parcului ştia că loviturile neîncetate ale valurilor asupra arcului marin vor duce, în cele din urmă, la prăbuşirea acestuia în Pacific, deşi nu au putut prevedea exact când se va întâmpla acest lucru.

Parcul Naţional Volcanoes a îndemnat vizitatorii să păstreze distanţa faţă de marginile instabile ale falezei, pentru a evita să se pună pe ei înşişi sau pe echipele de intervenţie în pericol.

Bucureștiul și Ilfovul au ajuns la aproape 2,9 milioane de autoturisme înmatriculate. Cifra poate părea abstractă, dar dimensiunea parcului auto devine mult mai ușor de înțeles dacă mașinile sunt transformate în suprafață: puse una lângă alta în locuri de parcare standard, ar ocupa aproape 36 de kilometri pătrați. Dacă adăugăm și aleile necesare unei parcări funcționale, suprafața s-ar apropia de 60 de kilometri pătrați, adică aproximativ un sfert din București, scrie Mediafax.

În București și Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 autoturisme, potrivit datelor RAR pentru 2025 prezentate de Primăria Capitalei. Aproape 1,3 milioane dintre acestea sunt încadrate de municipalitate în categoria vehiculelor vechi și poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt Euro 4.

Dimensiunea parcului auto poate fi tradusă însă și într-o imagine mult mai concretă.

Un loc de parcare standard pentru un autoturism are aproximativ 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, adică în jur de 12,5 metri pătrați.

Aproape 36 de kilometri pătrați ocupați numai de mașini

Dacă toate cele 2.867.404 mașini ar fi așezate simultan în astfel de locuri, suprafața ocupată ar ajunge la:

• 35,84 milioane de metri pătrați, adică aproape 36 de kilometri pătrați.

• Este o suprafață comparabilă cu cea a unui întreg sector al Capitalei și mai mare decât Sectorul 2.

Numai dreptunghiurile în care ar încăpea mașinile, fără străzi între ele, fără trotuare și fără alte spații, ar ocupa aproximativ 15% din întreaga suprafață administrativă a Bucureștiului.

Parcarea tuturor mașinilor ar ocupa aproape un sfert din București

În realitate, o parcare nu poate fi formată doar din mașini lipite una de alta. Sunt necesare alei de circulație, spații de manevră și căi de acces.

Dacă folosim o estimare de aproximativ 20 de metri pătrați pentru fiecare autoturism, incluzând partea sa din căile de circulație, cele aproape 2,9 milioane de mașini ar necesita peste 57 de milioane de metri pătrați.

Asta înseamnă aproximativ 57–60 de kilometri pătrați, adică aproape un sfert din suprafața Bucureștiului.

O altă comparație: numai suprafața locurilor de parcare ar fi de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco.

Aproape jumătate dintre mașini sunt considerate vechi și poluante

Cifrele au fost prezentate în contextul planului Primăriei Capitalei de introducere a unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii în București.

Municipalitatea propune ca primele restricții să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027, în zona centrală, pentru automobilele Non-Euro. În această primă etapă ar fi vizate 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul auto analizat.

Restricțiile ar urma apoi să fie extinse progresiv și pentru celelalte norme de poluare: Euro 1 în 2028, Euro 2 în 2029, Euro 3 în 2030, Euro 4 în 2031 și Euro 5 în 2032.

Planul este, deocamdată, o propunere. Modul concret de aplicare, sistemul de control și eventualele sancțiuni trebuie stabilite ulterior prin hotărâri ale Consiliului General. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat drept posibilă soluție folosirea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor.

Traficul, principala problemă pentru NO2 în centrul Capitalei

Primăria justifică introducerea restricțiilor prin nivelurile ridicate de poluare generate de trafic.

Analiza municipalității indică în centrul Bucureștiului un „hot-spot” de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în care media anuală a dioxidului de azot depășește actuala valoare-limită de 40 µg/m³. Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimați în 2023 ca fiind expuși unor concentrații peste această limită.

În anumite „canioane stradale” din centrul Capitalei, peste 80% din concentrația de NO2 poate proveni din surse asociate traficului. În Piața Unirii, contribuția traficului este estimată la aproximativ trei sferturi din total.

Problema este amplificată de faptul că România a fost deja condamnată, în 2020, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor pentru PM10 în București.

Datele prezentate acum de autorități arată că situația nu s-a rezolvat. În 2024 au fost înregistrate, spre exemplu, 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar autoritățile spun că numărul depășirilor pentru mai mulți poluanți a crescut după 2020 în numeroase stații de monitorizare.

Din 2030, standardele europene vor deveni și mai stricte: limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 tot de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.

Membrii de vârf ai cabinetului preşedintelui Trump s-au reunit, vineri, la Camp David, pentru o discuţie de câteva ore privind următoarele măsuri în războiul cu Iranul şi în conflictul dintre Arabia Saudită şi rebelii houthi din Yemen, au declarat trei oficiali americani pentru Axios citat de news ro

Această întâlnire extrem de neobişnuită nu a fost anunţată de administraţia Trump. Ultima dată când a avut loc o întâlnire similară a fost în iunie 2025, cu doar câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul.

Vicepreşedintele Vance a prezidat întâlnirea, au precizat oficialii.

Printre ceilalţi participanţi s-au numărat secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, emisarul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe şi preşedintele Comitetului şefilor de stat major, generalul Dan Caine.

”S-au luat decizii sau, cel puţin, s-au purtat discuţii aprofundate”, a declarat unul dintre oficiali, referindu-se la criza din Orientul Mijlociu.

Casa Albă a refuzat să comenteze.

În contextul în care negocierile au ajuns într-un impas, preşedintele Trump ia în considerare reluarea operaţiunilor militare de amploare în Iran.

Vineri după-amiază, în timp ce consilierii săi se aflau la Camp David, Trump a fost întrebat de jurnalişti care va fi următoarea sa mişcare în privinţa Iranului.

„Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista”, a declarat el.

În acelaşi timp, i se cere lui Trump să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor houthi din Yemen.

Saudiţii îl îndeamnă pe preşedinte să lanseze atacuri aeriene împotriva acestira.Trump s-a arătat reticent faţă de această idee, dar oficialii americani spun că s-ar putea răzgândi.

„Dacă v-aş spune, aţi avea o ştire importantă”, a spus el. „Dar veţi vedea. Lucrurile merg foarte bine. Iranul nu se descurcă prea bine.”

Membrii de vârf ai cabinetului preşedintelui Donald Trump s-au reunit, vineri, la Camp David, pentru o discuţie de câteva ore privind următoarele măsuri în războiul cu Iranul şi în conflictul dintre Arabia Saudită şi rebelii houthi din Yemen, au declarat trei oficiali americani pentru Axios.

Reuniune neanunţată la Camp David

Această întâlnire extrem de neobişnuită nu a fost anunţată de administraţia Trump. Ultima dată când a avut loc o întâlnire similară a fost în iunie 2025, cu doar câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul.

Vicepreşedintele Vance a prezidat întâlnirea, au precizat oficialii, scrie news.ro.

Printre ceilalţi participanţi s-au numărat secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării, Pete Hegseth, emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, directorul CIA, John Ratcliffe, şi preşedintele Comitetului şefilor de stat major, generalul Dan Caine.

”S-au luat decizii sau, cel puţin, s-au purtat discuţii aprofundate”, a declarat unul dintre oficiali, referindu-se la criza din Orientul Mijlociu.

Casa Albă a refuzat să comenteze.

Trump ia în considerare reluarea operaţiunilor militare în Iran

În contextul în care negocierile au ajuns într-un impas, preşedintele Trump ia în considerare reluarea operaţiunilor militare de amploare în Iran.

Vineri după-amiază, în timp ce consilierii săi se aflau la Camp David, Trump a fost întrebat de jurnalişti care va fi următoarea sa mişcare în privinţa Iranului.

„Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista”, a declarat el.

Presiuni pentru atacuri împotriva rebelilor houthi

În acelaşi timp, i se cere lui Trump să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor houthi din Yemen.

Saudiţii îl îndeamnă pe preşedinte să lanseze atacuri aeriene împotriva acestira.Trump s-a arătat reticent faţă de această idee, dar oficialii americani spun că s-ar putea răzgândi.

„Dacă v-aş spune, aţi avea o ştire importantă”, a spus el. „Dar veţi vedea. Lucrurile merg foarte bine. Iranul nu se descurcă prea bine.”