După perioada în care primele cireșe apărute pe piață au fost considerate un lux, cu prețuri care au ajuns în unele orașe la 170 sau chiar 180 de lei kilogramul, situația începe să se mai stabilizeze în Capitală. Totuși, multe produse de sezon rămân scumpe pentru cumpărătorii obișnuiți.

„Acum două săptămâni doar făceam poze la cireșe, nu le cumpăram”, a spus bucureștean despre marfa expusă pe una dintre cele mai aglomerate tarabe din Piața Obor, potrivit Libertatea.

În zona dedicată fructelor, cele mai ieftine cireșe se vând acum cu aproximativ 20 de lei kilogramul. Soiurile considerate premium ajung însă la prețuri duble.

Cireșele pietroase, promovate de comercianți drept „foarte dulci”, sunt vândute cu 40 de lei kilogramul, iar alte variante premium costă în jur de 35 de lei.

Vezi și SRI oferă salariu de 7.500 lei „în mână”, plus beneficii consistente. Ce condiții trebuie să îndeplinească toți candidații

„Sunt mai bune decât cele de acum câteva săptămâni. Au și gust acum”, a precizat o clientă.

Mulți clienți recunosc că achiziționează cantități mici, mai mult pentru poftă sau pentru copii. Pentru pensionari și familiile cu venituri moderate, prețurile rămân ridicate.

„La 40 de lei kilogramul stai și te gândești de două ori”, a mărturisit un pensionar din Sectorul 2.

Căpșunile, mai accesibile și printre cele mai căutate fructe de sezon

Comparativ cu cireșele, căpșunile sunt o alegere mai prietenoasă pentru buzunar. În piață se găsesc variante la 12 lei kilogramul, în timp ce căpșunile românești sau cele promovate ca fiind „super gustoase” ajung la 17-20 de lei kilogramul.

„Căpșunile merg foarte bine. Oamenii încă își permit să cumpere câteva kilograme. Românești se vând primele. Lumea caută gustul”, a explicat un comerciant.

Nici legumele nu sunt mai ieftine în această perioadă. Roșiile românești, promovate drept „dulci și gustoase”, au ajuns să coste 23 de lei kilogramul. Alte soiuri de roșii bine coapte sunt vândute cu aproximativ 20 de lei kilogramul.

„Sunt bune, dar nu mai cumperi ca înainte. Iei mai puțin”, a subliniat un client.

Cea mai mare surpriză din Piața Obor nu vine însă de la cireșe sau roșii, ci de la corcodușe. O ladă cu corcodușe verzi afișează un preț care îi face pe mulți să scoată telefonul și să fotografieze eticheta: 50 de lei kilogramul.

„În copilărie le luam direct din pom. Acum sunt mai scumpe decât cireșele”, a reacționat un bucureștean.

Pepenele se vinde la felie

Primele bucăți de pepene roșu și-au făcut și ele apariția în Obor, însă prețurile îi determină pe comercianți să îl vândă direct porționat. O singură felie costă aproximativ 10 lei, iar mulți clienți aleg să cumpere doar atât, pentru a „gusta” începutul verii.

Citește și Fructele se vând la prețuri de coșmar în piețele din România. Cât costă un kilogram de cireșe sau corcodușe

Totuși, SRI a publicat în ghidul destinat candidaților detalii despre salariul de început, pachetul de beneficii și condițiile necesare pentru angajare.

Potrivit SRI, un angajat aflat la început de carieră în Serviciul Român de Informații ia un salariu de aproximativ 7.500 de lei net lunar, sumă care poate varia în funcție de experiență și de specificul postului ocupat.

Contractul de muncă este full-time și pe perioadă nedeterminată, iar încadrarea se face în regim de cadru militar.

Vezi și Kaufland face angajări pe bandă rulantă. Ce salariu are un şef de raion sau lucrător comercial, retailerul oferă multiple beneficii

Beneficii consistente pentru angajați

Pe lângă salariu, pachetul de beneficii oferit de instituție include mai multe facilități importante: decontarea parțială a chiriei sau posibilitatea direcționării sumei către rate imobiliare, bonusuri de performanță, program de lucru de 8 ore pe zi, adaptat activității, servicii medicale gratuite în unități proprii, acces la baze de cazare și recreere în zone turistice din țară, acces gratuit la săli de sport, mese la prețuri subvenționate în unități proprii, consiliere psihologică gratuită și acces la platforme și publicații de specialitate. De asemenea, angajații SRI beneficiază de concedii extinse: între 32 și 38 de zile calendaristice anual, în funcție de vechime.

Cine poate lucra în SRI

Pentru a putea aplica la o poziție în cadrul Serviciul Român de Informații, candidații trebuie să îndeplinească o serie de criterii stricte. Printre condițiile generale se numără: cetățenie română și domiciliu stabil în România, lipsa antecedentelor penale, studii universitare acreditate (pentru majoritatea posturilor), disponibilitate pentru relocare în orice zonă a țării și testarea integrității și a consumului de substanțe interzise.

Instituția subliniază că sunt căutați candidați cu abilități precum adaptabilitate, gândire analitică, capacitate de învățare rapidă și rezistență la stres.

Pe de altă parte, angajaților de la SRI le este interzis să facă parte din partide politice, să participe la greve, să candideze în alegeri, să participe la manifestații politice sau sindicale și să își exprime public opinii politice incompatibile cu statutul instituției. Iar deplasările în străinătate sunt reglementate strict prin ordine interne.

Citește și Salarii medici 2026. Se discută despre introducerea unui sistem de salarizare diferențiată pe criterii de performanță

O nouă furtună politică și administrativă lovește județul Argeș, punând sub semnul întrebării bunele intenții și adevărul din spatele discursurilor publice. În prim-plan se află liderul PNL Argeș, Cosmin Petrescu, acuzat de critici că folosește fondurile publice pentru a-și cosmetiza imaginea de „enoriaș model”, și Înaltpreasfințitul (IPS) Calinic, a cărui presupusă neutralitate politică pare să se fi evaporat în mansarda Palatului Episcopal.

Marea contradicție: Cum a trecut IPS Calinic de la „delimitare” la monitorizarea bugetului local

În urmă cu doar trei luni, în ianuarie, izbucnea un conflict public de proporții. Revoltat de o tentativă a liberalului Cosmin Petrescu de a-i atrage numele într-o dispută locală privind furnizarea apei în Curtea de Argeș, IPS Calinic reacționa extrem de dur și tranșant printr-un comunicat oficial al Arhiepiscopiei:

„…problemele în ceea ce privește furnizarea apei către populația din Municipiul Curtea de Argeș țin strict de Administrația Locală care are competențe legale în gestionarea unor asemenea situații. Acțiunea domnului Petrescu Cosmin de a introduce numele Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic Argeșeanul într-o chestiune cu valențe politicianiste privind distribuția apei în Municipiul Curtea de Argeș se dovedește a fi neinspirată. Pe cale de consecință, Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul se delimitează de orice problematică privind aspectele amintite anterior.”

Astăzi, însă, realitatea de pe teren contrazice flagrant această „delimitare”. Cosmin Petrescu a anunțat public că tocmai Arhiepiscopia a invitat Consiliul Local Curtea de Argeș — o structură pur politică — să își țină ședințele comisiilor de specialitate pentru elaborarea bugetului pe anul 2026 chiar în mansarda Palatului Episcopal. Mai mult, totul s-a desfășurat vineri sub stricta monitorizare și supraveghere personală a ierarhului.

Precedent periculos: Ședințe de consiliu la biserică urmată de petrecere la Posada

Evenimentul reprezintă o premieră bizară pentru administrația publică din Romania. Este pentru prima dată când un Consiliu Local alege să își mute dezbaterile oficiale privind banii comunității într-un spațiu administrativ-bisericesc, executând practic invitația unui lider religios și punând deciziile publice sub tutela clerului si nu a cetățenilor

După ce destinele financiare ale orașului au fost trasate sub privirile atente ale IPS Calinic, pacea dintre politicieni și biserică a fost pecetluită printr-o agapă la restaurantul Hotelului Posada. De precizat ca cei doi consilieri ai AUR au plecat deamțgiți de la sedinta din podul Arhiepiscopiei si au refuzat participarea la cheful de la Posada.

„Cadoul” de un milion de lei din banii cetățenilor

Urmarea acestei neașteptate apropieri nu s-a lăsat așteptată. Extrem de încântat de atenția acordată de IPS Calinic, liberalul Cosmin Petrescu a anunțat cu mândrie decizia de a aloca suma de 1.000.000 de lei (aproape un sfert de milion de euro) din bugetul orașului către biserică. Nu, nu pentru bazinul de înot care sta inchis de luni bune, nu peentru premierea olimpicilor orasului, nu pentru repararea locurilor de joaca sau a canalizarii si in niciun caz pentru promovarea turismului local.

Această generozitate financiară vine într-un moment în care comunitatea locală reclamă cu totul alte priorități stringente:

• Infrastructura rutieră precară;
• Problemele cronice legate de furnizarea apei potabile și rețeaua de canalizare;
• Lipsa investițiilor majore în școli și spitale.

Întrebarea zilei: Cine minte?

Această mutare politică aduce în atenție o dilemă etică majoră pentru locuitorii din Curtea de Argeș. Cine ascunde adevărul?

• IPS Calinic, care în ianuarie poza în ierarhul apolitic ce refuză implicarea în treburile pământești ale primăriei, dar în mai găzduiește și supervizează ședințele de buget?
• Sau Cosmin Petrescu, care folosește autoritatea bisericii și fondurile publice pentru a-și asigura capital electoral, ignorând nevoile reale transmise de cetățeni?

Cert este că, în timp ce prioritățile stringente ale comunității rămân nerezolvate, alianța de conjunctură dintre politică și altar pare extrem de profitabilă pentru cei implicați.

Mulți șoferi au observat că pedala de frână este mai sus decât accelerația, obligându-i să facă o mișcare în sus pentru a o apăsa. Această asimetrie este unul dintre cele mai vechi sitesteme de siguranță auto.

Principalul motiv pentru care pedalele sunt așezate astfel constă în modul în care gestionăm situațiile de urgență. Atunci când șoferii se confruntă cu un pericol iminent, creierul intră într-o stare de reacție motorie grosieră. În acele zecimi desecundă de stres, precizia dispare, iar dacă ambele ar fi la același nivel, riscul de a apăsa simultan ambele comenzi ar fi mai mare.

Citește și: Detaliul la care ar trebui să fii atent atunci când cumperi căpșune. Cum alegi cele mai gustoase fructe

Mai exact, prin ridicarea picorului, ești obligat să muți piciorul mai departe de accelerație și în sus pentru a activa frâna.

Un alt motic constă în modul în care funcționează mușhii unui om. Accelerearea unei mașini necesită finețe și precizie pentru a gestiona consumul de combustibil și fluiditatea. În schimb, frânarea este o chestiune de forță. Într-o oprire de urgență, șoferul trebuie să poată exercita zeci de kilograme de presiune asupra sistemului hidraulic pentru a opri întreaga greutate a mașinii. Prin poziționarea pedalei mai sus, piciorul adoptă un unghi de atac mai favorabil.

Totodată, cu pedala poziționată mai sus, aceasta are o cursă mai mare decât accelerația, permițând un control mai mare asupra forței de frânare, crescând puterea atunci când este necesar. În schimb, dacă pedala ar fi poziționată la fel de jos ca accelerația, nu am avea suficientă cursă pentru această modulație, mai ales atunci când discurile ating temperaturi foarte ridicate și frânele își pierd eficacitatea.

Citește și: Modelul electric pentru care permisul de conducere categoria B nu este suficient. Informațiile transmise de producător cu privire la configurarea mașinii

Apoi, chiar și în cel mai rău scenariu, cel al unei coliziuni frontale, înălțimea pedalei joacă un rol protector. Pedalele moderne sunt dotate cu mecanisme de eliberare sau sisteme de deformare programată pentru a preveni rănirea gravă a gleznelor și tibiei șoferului. Când se produce unul dintre aceste accidente, șoferul apasă de obicei pedala de frână cu toată forța. Dacă pedala are un suport ridicat și un braț lung, acest design permite pedalei să se îndepărteze de picioarele ocupantului sau să se îndoaie, reducând la minimum potențialul de rănire.

Planul Roşu de Intervenţie a fost declanșat duminică în Dâmbovița, după ce mai multe persoane au prezentat simptome de toxiinfecţie alimentară la un eveniment în Onceşti. În total, 30 de persoane au ajuns la spital.

„Au fost evaluate un număr de 25 de persoane, iar după acordarea primului ajutor, 15 adulţi şi 2 copii au fost transportaţi la spital pentru îngrijiri suplimentare”, a precizat ISU Dâmboviţa, la finalizarea intervenţiei.

De asemenea, pompierii au transmis că La Unitatea de Primiri Urgenţe din Câmpulung s-au prezentat un număr de 13 persoane, deplasându-se cu mijloace proprii.

Ulterior, Planul Roşu de Intervenţie a fost dezactivat.

Vezi și Ucigașul Aliciei, arestat preventiv pentru 30 de zile. Ce l-a împins să comită crima, explicații halucinante

„În cursul acestei nopţi, în urma unui apel la numărul unic de urgenţă 112, a fost semnalată o posibilă toxiinfecţie alimentară în localitatea Onceşti, la un salon de evenimente. Având în vedere numărul mare de persoane implicate în eveniment, a fost activat Planul roşu de intervenţie, în vederea optimizării misiunii de răspuns”, a anunțat inițial ISU Dâmboviţa.

La locul intervenţiei au fost direcţionate de urgenţă 11 autospeciale SMURD, o autospecială de transport persoane multiple, 17 autospeciale din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Dâmboviţa, 1 autospecială cu medic tip C şi două autospeciale medicale tip A.

Citește și Pământul s-a zguduit din nou în România! Cutremur produs duminică, 10 mai 2026. Seismul s-a simțit în mai multe orașe din țară

Permisul de conducere românesc este recunoscut automat în toate statele membre ale Uniunea Europeană și în țările care au aderat la Convenția asupra circulației rutiere de la Viena din 1968.

În afara acestui spațiu însă, regulile diferă de la stat la stat, iar autoritățile locale pot solicita prezentarea permisului internațional de conducere.

Acest document nu înlocuiește permisul românesc, ci funcționează ca o traducere standardizată a acestuia, pentru ca poliția sau alte instituții din străinătate să poată verifica mai ușor dreptul titularului de a conduce.

În practică, șoferii trebuie să aibă asupra lor ambele documente: atât permisul național, cât și permisul internațional.

Nu există o listă oficială completă a statelor unde documentul este obligatoriu, deoarece fiecare țară aplică propriile reguli.

Totuși, Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 163/2011 menționează mai multe state care nu sunt parte a Convenției de la Viena și unde permisul românesc poate să nu fie suficient.

Citește și: Amendă de până la 1.320 de lei pentru șoferii care pleacă la drum fără acest document. Mulți conducători auto uită că trebuie să îl aibă asupra lor

Printre acestea se află: Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, China, Coreea de Sud, Egipt, Iordania, Liban și Siria.

În aceste state, permisul internațional poate fi cerut atât de poliția rutieră, cât și de companiile de rent-a-car.

Din acest motiv, autoritățile recomandă șoferilor care călătoresc în afara Europei să verifice înainte condițiile impuse de țara în care urmează să conducă.

Permisul internațional este valabil până la expirarea permisului românesc, dar nu poate depăși trei ani de la data emiterii.

În cazul anumitor categorii de vehicule care au o perioadă de valabilitate mai scurtă în permisul național, această limitare apare menționată și în documentul internațional, la rubrica „Restricții”.

Începând cu 1 februarie 2026, șoferii pot depune cererea pentru obținerea permisului internațional și online, prin platforma hub.mai.gov.ro.

Alternativ, documentele pot fi depuse fizic la serviciile publice comunitare pentru permise și înmatriculări, care transmit dosarele către Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări.

Ce acte sunt necesare

Pentru obținerea permisului internațional sunt necesare:

• cererea solicitantului;
• actul de identitate valabil;
• dovada plății taxei.

Taxa de emitere este de 46 de lei, iar termenul de procesare poate ajunge până la 30 de zile de la înregistrarea cererii.

După emitere, documentul poate fi trimis prin poștă la adresa indicată de solicitant sau poate fi ridicat personal de la serviciul public comunitar ales în cerere.

Citește și: Ce documente trebuie să conțină dosarul pentru permisul auto în 2026. Tot ce trebuie să știe viitorii șoferi

Dacă titularul nu este găsit la adresa indicată, permisul rămâne disponibil pentru ridicare la sediul competent.

Autoritățile precizează că permisele internaționale nu pot fi preschimbate cu documente românești similare.

De asemenea, nu pot fi preschimbate:

• permisele pierdute sau furate;
• documentele expirate;
• permisele anulate, suspendate sau retrase;
• documentele provizorii sau temporare;
• permisele aparținând persoanelor condamnate definitiv prin hotărâre judecătorească.

Prevederile îi vizează și pe șoferii străini care conduc pe teritoriul României.

Persoanele care dețin permise emise de state care nu fac parte din Convenția de la Viena, nu sunt membre ale Uniunii Europene și nu au acorduri de recunoaștere reciprocă cu România trebuie să dețină și permis internațional pentru a circula legal în țara noastră.

Există însă și o excepție: titularii unor permise străine care au asupra lor un pașaport valabil emis de statul respectiv pot conduce în România pentru o perioadă limitată fără a prezenta permis internațional.