Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Premierul israelian după turul de forță pe la putin și prin capitalele europene este foarte sceptic: Șansele nu sunt foarte mari/ Detaliile negocierilor

Publicat

in

Israelul va continua să încerce să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina, chiar dacă succesul pare puțin probabil, a declarat duminică prim-ministrul Naftali Bennett, după ce s-a întors de la discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

Ucraina a cerut Israelului să medieze conflictul, invocând relațiile bune ale guvernului atât cu Kievul, cât și cu Moscova. Biroul lui Bennett a declarat că premierul israelian a vorbit de trei ori în weekend cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În declarațiile televizate adresate cabinetului său, Bennett nu a oferit detalii despre întâlnirea sa de trei ore cu Putin la Kremlin de sâmbătă, spunând doar că are „binecuvântarea și încurajarea tuturor părților” – o aluzie la Statele Unite, printre alte puteri.

„Vom continua să ajutăm oriunde se solicită acest lucru, chiar dacă șansele nu sunt mari”, a spus Bennett. „În momentul în care există chiar și o mică deschidere și avem acces la toate părțile și capacitatea, o văd ca pe o datorie morală să facem orice încercare”.

Cei doi lideri au vorbit din nou la telefon duminică, a spus Kremlinul, și au discutat despre „cele mai recente contacte ale lui Bennett cu liderii unui număr de țări”.

În paralel, Bennett a vorbit cu liderii Germaniei și Franței, în timp ce ministrul său de externe, Yair Lapid, urma să se întâlnească luni la Riga cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, potrivit oficialilor israelieni.

Israelul a condamnat invazia rusă a Ucrainei, și-a exprimat solidaritatea cu Kievul și a trimis ajutor umanitar. Dar Bennett nu a îndeplinit cererile ucrainene de asistență militară și a menținut canale deschise către Rusia, cu care Israelul își coordonează operațiunile împotriva desfășurărilor iraniene în Siria.

Putin a cerut Ucrainei să se predea

Vladimir Putin i-a spus, duminică, omologului său turc Tayyip Erdogan că Rusia va opri războiul doar dacă Ucraina încetează să mai lupte și acceptă pretențiile Moscovei.

Putin a susținut că ”operațiunea militară” se derulează conform planului și că speră ca negociatorii ucraineni vor avea o abordare mai ”constructivă” în dicuțiile care ar urma să fie reluate și vor ține cont de realitatea din teren.

De altfel, Putin nu s-a ținut de cuvânt nici măcar în ceea ce privește încetarea focului pentru crearea unui coridor umanitar, pentru ca oamenii civili să poată scăpa din calea bombardamentelor.

Luni ar urma să aibă loc negocieri între delegații Ucrainei și Rusiei, după două runde de discuții.

Negociatorul ucrainean David Arakhamia a spus că Ucraina nu este dispusă să facă compromisuri cu privire la integritatea sa teritorială în negocierile cu Rusia, dar este deschisă să discute despre o renunțare la aderarea la NATO.

”Val foarte, foarte mare” de migranți evrei din Ucraina și Rusia

Aproximativ 90 de copii dintr-un orfelinat evreiesc din orașul ucrainean Jîtomir au fost transportați duminică din România la Tel Aviv.

„Sunt Naftali, prim-ministrul Israelului”, i-a spus Bennett, care s-a îmbarcat în avionul El Al după ce acesta a aterizat, unui băiat, sărutându-l pe cap înainte de a-l scoate din avion.

Pe Twitter, Bennett a declarat că grupul, însoțit de membri ai Chabad-Lubavitch, o mișcare religioasă evreiască la nivel mondial, a fugit de lupte și bombardamente de mai bine de o săptămână.

Ministrul de Interne Ayelet Shaked a declarat că Israelul, care are o populație de 9,2 milioane de locuitori, se pregătește pentru un „val foarte, foarte mare” de imigrație declanșat de conflict.

Aceasta ar putea presupune primirea a peste 200.000 de ucraineni care sunt evrei sau au legături de familie evreiești și a peste 600.000 de ruși din aceleași categorii, a spus ea.

Un oficial israelian de imigrare, care a vorbit cu Reuters sub condiția de a-și păstra anonimatul, a avut o prognoză mai modestă privind un aflux „în zeci de mii” din Ucraina și Rusia.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Maia Sandu: Republica Moldova şi Ucraina au nevoie de un Plan Marshall. Este timpul să începem să ne gândim la o investiţie serioasă pentru a ne asigura pacea

Publicat

in

De

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care se află luni în vizită oficială la Bruxelles, a rostit un discurs în deschiderea Conferinţei anuale privind bugetul Uniunii Europene, în care a pledat pentru un plan Marshall pentru ţara sa şi pentru Ucraina vecină, arătând că ambele au de suferit de pe urma războiului Moscovei, relatează News.ro.

Maia Sandu a subliniat că Ucraina se confruntă cu agresiunea militară rusă, în timp ce Republica Moldova este supusă războiului hibrid din partea Rusiei. Ambele ţări au nevoie de un Plan Marshall pentru secolul XXI din partea Uniunii Europene, a spus Maia Sandu, şefa statului moldovean îndemnând la alocarea de resurse financiare pentru ţara sa – care este candidată la aderarea la UE – în următorul buget al blocului comunitar, relatează NewsMaker.

În debutul discursului său, Maia Sandu a declarat că inima europeană „bate mai puternic ca niciodată” în Moldova, odată ce ţara se pregăteşte să adere la UE. „Pentru noi, apartenenţa la UE înseamnă protejarea valorilor pe care le considerăm importante şi pe care nu le luăm ca de la sine înţelese. Aceste valori sunt atacate în regiunea noastră şi, pe măsură ce ne gândim la bugetul UE, este timpul să începem să ne gândim la o investiţie serioasă pentru a ne asigura că pacea este restabilită, că pacea prevalează asupra conflictului”, a spus Maia Sandu.

Preşedinta de la Chişinău le-a explicat oficialilor europeni, reuniţi în sala Comisiei Europene pentru a discuta viitorul buget UE, că, deşi Republica Moldova nu este atacată militar de Federaţia Rusă, la fel ca Ucraina, este supusă unui război hibrid, în care câmpul de luptă este „peste tot”: economie, spaţiu informaţional şi surse energetice. Astfel, Maia Sandu a argumentat de ce Moldova are nevoie de sprijin financiar din partea UE.

Maia Sandu a subliniat că bugetul UE nu trebuie să fie doar un document financiar, ci un „buget pentru pace”.

Preşedinta Republicii Moldova a menţionat că extinderea Uniunii Europene este „cheia securităţii”. Maia Sandu a adăugat că un buget bine planificat, care sprijină extinderea, este esenţial pentru ca UE să fie mai unită şi mai sigură într-un peisaj global „din ce în ce mai complex”.

„Dacă Uniunea Europeană se gândeşte serios la agenda de extindere, acest lucru trebuie reflectat în planificarea sa bugetară. Sprijinirea ţărilor candidate precum Moldova înseamnă prioritizarea investiţiilor în acele domenii care întăresc economiile, dar şi societăţi întregi – investiţii în guvernanţă, în măsuri anticorupţie, în reforme judiciare şi, foarte important, în infrastructura de securitate”, a menţionat Maia Sandu.

Şefa statului a spus că „aşa cum Europa de Vest a primit un colac de salvare economic după cel de-al Doilea Război Mondial prin Planul Marshall american, Moldova şi Ucraina au nevoie de un echivalent al acestui plan pentru secolul XXI din partea UE”.

„Planul Marshall a fost conceput pentru a arăta unui continent epuizat că democraţia şi capitalismul erau o cale mai bună de a merge înainte decât orice cale oferită de comunism. Versiunea modernă de astăzi va trebui, de asemenea, să ofere speranţe similare celor dintre noi care ne muncesc pentru aderarea la UE”, le-a spus ea oficialilor europeni.

De asemenea, Maia Sandu a declarat că sunt necesare „mai multă viteză şi ajustări” în modul în care este cheltuit bugetul. „O întârziere standard de câteva luni în implementarea unui proiect poate face diferenţa între o iarnă cu sau fără electricitate în Europa de Est. (…) Nu putem continua să folosim aceleaşi proceduri lente dacă vrem ca Europa să conteze. De aceea, următorul buget al UE trebuie să fie un buget care să privească dincolo de orizont, care să anticipeze provocările şi să ofere soluţii inovatoare”, a punctat preşedinta Sandu.

Ea a avertizat că o victorie a Rusiei va avea efecte şi asupra europenilor. „Dacă eşuăm, repercusiunile se vor simţi aici, la Bruxelles, şi în orice altă capitală europeană. Ajutaţi-ne să le arătăm moldovenilor, care trăiesc în speranţă de 30 de ani, că Uniunea Europeană oferă nu doar o perspectivă pentru un viitor mai bun, ci şi prezentul mai bun pe care îl merită – o viaţă decentă, liberă şi demnă”, a pledat şefa statului moldovean în faţa oficialilor europeni. „Deciziile pe care le veţi lua vor rezona dincolo de sălile acestei conferinţe şi chiar dincolo de graniţele actuale ale UE, influenţând peisajul geopolitic al continentului nostru şi vieţile a milioane de oameni care cred în promisiunea Europei unite. Investiţia în pace prin bugetul UE este în cele din urmă o investiţie în prosperitatea tuturor naţiunilor europene. O Europă paşnică este o Europă prosperă, în care companiile pot prospera, economiile pot creşte, iar societăţile pot înflori fără riscul războiului”, a conchis Maia Sandu.

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO – Accident teribil cu cel puțin 23 de morți: un autobuz a plonjat într-o prăpastie, iar apoi într-un râu / Se întâmplă în Peru

Publicat

in

De

Cel puţin 23 de persoane au murit după ce autobuzul în care se aflau a căzut într-un râu în Munţii Anzi în nordul Peru, a declarat luni o procuroare presei locale, preluate de Reuters, relatează Agerpres.

“Încă adunăm informaţii, întrucât accidentul a survenit pe timp de noapte pe o şosea destul de accidentată, o şosea neasfaltată, unde autobuzul a căzut într-o prăpastie către un râu”, a explicat procurarea provincială a regiunii peruane Cajamarca, Olga Bobadilla.

Potrivit presei locale, autobuzul se îndrepta spre oraşul Sorochuco şi plecase din oraşul Celendin, în apropierea căruia s-a petrecut accidentul, iar administraţia locală a acestei localităţi din urmă a anunţat trei zile de doliu.

Context

Accidentele rutiere sunt frecvente pe şoselele din Peru, multe aflate în stare precară. Cel puţin 24 de persoane au murit în ianuarie anul trecut după căderea unui autobuz într-o prăpastie, ale circa 20 pierzându-şi viaţa şi în septembrie într-un accident asemănător.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend