Românii sunt perseverenţi atunci când vine vorba de gesturi necugetate. Deşi sunt tot mai multe cazuri cu animale înfometate care atacă oameni şi maşini. „Ia, ba, vino încoa. Haida, uite, ia, ia. Îl vezi? Haida, mănâncă. Asa, baiatul. Mananca ca nu-ti face nimeni nimic. Vedeti, ba? eu ii hranesc. Hai, hai. papă. hiiii, s-a speriat”.

Hrănirea urșilor în libertate este sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei conform reglementărilor adoptate de autorități.

Sintagma faimoasă din campaniile de conștientizare ale asociațiilor de mediu este: „Un urs hrănit este un urs mort!” Atunci când oamenii le oferă mâncare pe marginea drumului (cum se întâmplă des pe Transfăgărășan), urșii își pierd instinctul de vânători, asociază omul cu hrana și devin dependenți de cerșit. Aceștia se transformă rapid în „urși problemă”, devin agresivi și ajung, în final, să fie relocați sau eutanasiați pentru siguranța publică.

Diana Buzoianu: Pentru urşii care vin în intravilan nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că, pentru urşii care vin în intravilan, nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă, adică să fie împuşcaţi.

Un bărbat de 68 de ani s-a înecat la Eforie Nord, după ce a intrat în mare pe steag roșu. Salvamarii îl scoseseră deja de trei ori din apă VIDEO

Ministrul interimar al Mediului a declarat la TVR INFO că primarii au deja posibilitatea de a interveni direct în cazul urşilor care ajung în intravilan şi care reprezintă un pericol pentru comunităţi.

„Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenţie graduală care era o condiţie în legislaţia anterioară. Pentru urşii care vin în intravilan nu mai putem, pentru că sunt periculoşi. Noi trebuie să recunoaştem că aceia sunt urşi, în general, habituaţi, care nu mai au frică naturală de om, care sunt periculoşi pentru comunităţi. Vedem filmări cu urşi care încearcă să deschidă uşile pe la hoteluri, oameni care se trezesc cu urşii direct în gospodăriile lor. (..) Este clar că acolo vorbim de nişte urşi pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi.”, a spus Buzoianu.

Imagini șocante pe Transfăgărășan! Urs filmat cum trage de caroseria unei mașini până rupe bara din spate. Val de reacții: „Ăsta este prețul cu care plătește pentru o poză” VIDEO

Ministrul a precizat că avem între 10.000 şi 12.000 de urşi în România. „Asta înseamnă, ca să îşi facă toată lumea o idee, adunăm toţi urşii din toată Europa, îi mai înmulţim cu câteva cifre şi tot nu dă cât avem noi.”, a subliniat ea.

„Este clar că România nu poate susţine şi nu face faţă la o astfel de problemă. Şi asta trebuie să fie rezolvată inclusiv cu cote de intervenţie, adică cu vânătoarea care trebuie să fie făcută. (..) Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema”, a arătat Buzoianu.

Diana Buzoianu a mai afirmat că este de acord că trebuie să existe cote de prevenţie.

„Sper ca modalitatea în care vor fi puse în aplicare aceste cote să nu ne aducă, într-un an sau doi ani, de fapt, într-o situaţie mai rea.”, a mai apreciat ea.

Jurnalista și profesoara universitară Brîndușa Armanca a murit la 72 de ani. A avut o carieră de peste patru decenii în presă, televiziune și în învățământul superior.

„O soră a mea, om drept și bun, cu simțul justiției și al binelui public a murit, Brîndușa Armanca. Suntem mai puțini.”, a anunțat scriitorul și diplomatul Vasile Popovici.

Doliu în presa din România. ”Multe regrete pentru pierderea unui OM bun, blând și plin de omenie”

Un mesaj de condoleanțe a transmis și Teodor Baconschi, fost ministru de Externe. „Aflu că s-a stins d-na Brândușa Armanca. Știu de la prietenii săi timișoreni că a trecut, săraca, printr-o dură agonie în ATI. A fost un om onest, curajos, tenace și totodată de mare bun simț. A format în spirit democratic multe promoții de viitori jurnaliști. Știu de asemenea că a avut o misiune fructuoasă ca director al ICR Budapesta. Condoleanțe familiei! Dumnezeu să o odihnească în pace!”, a transmis Baconschi.

Brîndușa Armanca a fost desemnată recent Cetățean de Onoare al Timișoarei, pentru contribuția sa la jurnalismul și viața culturală a orașului.

A lucrat la publicații precum „Expres”, „Orizont” și „Averea”, iar între 1997 și 2003 a condus Studioul Teritorial TVR Timișoara, unde a realizat mai multe documentare, printre care „Timișoara rozelor”.

A murit Nae Ungureanu, jucătorul din echipa de aur a Craiovei

A fost profesor de jurnalism la Universitatea de Vest din Timișoara, unde a format mai multe generații de jurnaliști, iar între 2006 și 2012 a condus Institutul Cultural Român de la Budapesta.

Brîndușa Armanca a publicat mai multe volume despre jurnalism și comunicare și a primit de-a lungul carierei numeroase premii, inclusiv distincții APTR și Premiul „Diogene” pentru jurnalism radio la Europa Liberă.

În 2023, a realizat, împreună cu Judith Klein, documentarul „În căutarea Hertei Müller. Literatura salvată”.

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Argeș a anunțat că nu va mai organiza concursul sau testarea la nivel județean pentru ocuparea posturilor didactice vacante ori rezervate în anul școlar 2026-2027. Măsura îi vizează direct pe profesorii suplinitori care vizau o catedră în unitățile de învățământ preuniversitar din județ.

Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic, aprobată prin OMEC nr. 6695/2025. Reprezentanții ISJ Argeș au precizat că măsurile se aplică pentru posturile rămase libere după derularea etapelor principale din Calendarul mobilității din sesiunea 2026.

Catedrele și fracțiunile de normă care vor rămâne nedistribuite vor fi atribuite prin două modalități:

• Repartizare directă: Procesul se va desfășura în cadrul ședințelor publice organizate la nivelul ISJ Argeș, conform normelor prevăzute la art. 94 alin. (7), art. 96 alin. (3) și art. 104 din Metodologie.
• Plata cu ora: Încadrarea cadrelor didactice se va face direct în unitățile de învățământ, în regim de plata cu ora, doar cu avizul prealabil al Inspectoratului Școlar Județean Argeș.

Măsura simplifică procedura administrative de la nivel județean, însă elimină posibilitatea susținerii unei noi testări scrise locale pentru candidații care nu au obținut o catedră în etapele naționale.

Incendiu puternic la Autobaza STB Ferentari.

Citește și: Accident cu un mort în Caraș-Severin. Un tânăr de doar 18 ani și-a pierdut viața după ce șofer a lovit un zid de beton

”Intervenim pentru stingerea unui incendiu produs la o hală din cadrul Autobazei STB Ferentari, pe strada Pasunilor, sectorul 5, București.

La sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta în interiorul halei cu flacără deschisă, degajări mari de fum si posibilități de propagare.

Intervenim cu 10 de autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare si un echipaj SMURD.

Până în momentul de față nu avem informatii cu privire la victime”, a transmis ISU.

Citește și: Radu Miruţă, despre nava care a luat foc în Marea Neagră: A raportat că a fost lovită de dronă 

Din primele informații, hala are destinația de spălătorie.

Incendiul s-a manifestat pe aproximativ 300 mp, afectând și un autobuz aflat în interiorul halei. Ca urmare a evenimentului nu au fost victime.

Primăria Comunei Corbi, prin primarul Constantin Mogaru, anunță obținerea unei noi finanțări nerambursabile destinate modernizării serviciilor publice locale. Proiectul intitulat „MODERNIZAREA SERVICIULUI COMUNITAR PENTRU UTILITĂȚI PUBLICE (SCUP) CORBI PRIN DOTAREA CU ECHIPAMENTE SPECIFICE” a fost declarat eligibil și selectat pentru finanțare cu un punctaj total de 90 de puncte.

Investiția va deservi cei aproximativ 3.700 de locuitori ai comunei, având ca scop eficientizarea lucrărilor publice și creșterea calității vieții în comunitate.

Dotări moderne pentru domeniul public

Prin intermediul acestui proiect, Serviciul Comunitar pentru Utilități Publice (SCUP) Corbi va fi dotat cu echipamente specifice și utilaje moderne:

• Tractor agricol (75 CP)
• Lamă de zăpadă
• Împrăștietor de material antiderapant
• Remorcă agricolă basculabilă (capacitate 3,5 tone)
• Braț hidraulic pentru tocat vegetație, tăiat crengi și întreținerea gardurilor vii

Noile achiziții vor permite comunității locale să intervină mult mai rapid și mai eficient pentru deszăpezirea drumurilor pe timpul iernii, întreținerea spațiilor verzi, curățarea domeniului public și executarea lucrărilor curente de gospodărire.

Finanțarea este asigurată în cadrul PS 2023–2027, DR-36, prin intermediul GAL Făgărașul de Sud – Ținutul Posadelor.

„Această finanțare reprezintă încă un pas important pentru dezvoltarea comunei noastre. Continuăm să atragem fonduri pentru investiții care aduc beneficii concrete comunității și contribuie la creșterea calității serviciilor publice. Vă mulțumesc pentru încredere și pentru susținere!”, a declarat edilul comunei Corbi, Constantin Mogaru.

Starea dezastruoasă a drumurilor județene din Argeș continuă să provoace drame pe bandă rulantă. În cursul zilei de ieri, alți doi turiști au căzut victime infrastructurii impracticabile de pe DJ 703H, un tronson care s-a transformat într-o adevărată capcană pentru oricine îndrăznește să tranziteze zona. Cele două persoane au trait spaima vieții lor după ce vehiculul în care se aflau a suferit o defecțiune gravă cauzată de gropile adânci și denivelările extrem de periculoase.

Bilanțul de pe DJ 703H, unul dintre cele mai tranzitate drumuri din Arges cu peste 40.000 autovehicule pe luna, a ajuns la cote alarmante: în ultimele trei luni, nu mai puțin de 11 turiști au avut de suferit în urma accidentelor sau avariilor grave produse pe acest traseu. Drumul, administrat direct de Consiliul Județean Argeș condus de Ion Mînzînă (PSD), a devenit simbolul dureros al infrastructurii „marca PSD” — promisiuni pe hârtie și piatră spartă sau cratere pe teren.

În ciuda plângerilor repetate și a riscului uriaș la care sunt expuși zilnic atât localnicii, cât și turiștii care încearcă să ajungă în zonele montane ale județului, intervențiile autorităților județene lipsesc cu desăvârșire. Administrația județeană se limitează la cârpeli temporare care cedează la prima ploaie.

Nici reacția autorităților de control nu oferă vreun confort cetățenilor. Deși tronsonul este intens circulat si ar trebui monitorizat de Inspectoratul de Poliție Județean Argeș, echipajele rutiere se limitează la evitarea gropilor, fiindu-le jenă să aplice de sancțiunile legale administratorului drumului, fără a impune măsuri drastice care să oblige Consiliul Județean la reabilitarea urgentă și completă a căii de acces. Adică, Poliția Arges considera acest drum unul sigur, impecabil și demn de …. cartea recordurilor.