Lovitură pentru Iohannis: Încă o țară e de așteptat să-l susțină pe Mark Rutte la șefia NATO (surse Reuters)

Turcia le-a transmis aliaţilor că va susţine candidatura premierului olandez Mark Rutte pentru a fi următorul secretar general al NATO, a declarat luni un oficial turc citat de Reuters, un pas important pentru a-i asigura acestuia funcţia politică supremă în Alianţa Nord-Atlantică, în condiţiile în care şi preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura şi avusese o discuţie cu liderul turc la 19 aprilie, relatează News.ro. Dar mai interesant este faptul că încă o țară e de așteptat să ia o decizie similară. Vorbim de Slovacia, despre care scrie Reuters. Este de aşteptat ca şi Slovacia să se alinieze poziţiei de a-l susţine pe Rutte, notează Reuters.

Citând diplomaţi NATO, agenţia de ştiri olandeză ANP informase mai devreme luni că Turcia a decis să susţină candidatura lui Rutte, dar nu oferise mai multe detalii. Agenţia de ştiri de stat turcă Anadolu a confirmat, de asemenea, susţinerea Ankarei. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi.

Turcia, alături de alte state membre NATO – Ungaria, Slovacia şi România – nu îşi exprimase public sprijinul pentru Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg. Acesta va pleca de la conducerea alianţei militare în octombrie. În schimb, SUA şi alţi membri cu greutate ai NATO, între care Franţa, Germania, Marea Britanie, şi-au declarat deja sprijinul pentru Rutte.

Posibile consecințe

Sprijinul Ankarei ar putea creşte presiunea asupra preşedintelui Klaus Iohannis pentru a se retrage din competiţie, deşi Ungaria şi-a exprimat făţiş opoziţia faţă de candidatura lui Rutte, scrie Reuters. Budapesta a adus în discuţie comentariile critice făcute de Rutte la adresa guvernului său, dar unii diplomaţi spun că şi-ar putea schimba poziţia dacă Rutte îi va face o vizită premierului ungar Viktor Orban, aşa cum a procedat, săptămâna trecută, în cazul preşedintelui turc Tayyip Recep Erdogan.

Este de aşteptat ca şi Slovacia să se alinieze poziţiei de a-l susţine pe Rutte, notează Reuters.

În funcţie de rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din noiembrie, succesorul lui Stoltenberg ar putea fi nevoit să lucreze cu Donald Trump, care s-a confruntat cu critici acerbe pentru că a pus sub semnul întrebării angajamentul său de a apăra aliaţii NATO, dacă va fi reales.

Rutte – cel mai longeviv lider al Olandei – şi-a anunţat plecarea din politica olandeză în iulie anul trecut, dar rămâne în funcţie în lipsa formării unui guvern după alegerile de anul trecut câştigate de extrema dreaptă. Rutte are relaţii bune cu liderii britanici, ai Uniunii Europene şi ai SUA, inclusiv cu Trump.

Context

Mulţi membri NATO doresc să încheie procesul de selecţie cât mai curând, pentru ca acesta să nu devină parte a negocierilor pentru posturile de conducere din Uniunea Europeană după alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Următorul şef al NATO se va confrunta cu provocarea de a susţine sprijinul aliaţilor pentru lupta Ucrainei împotriva invaziei Rusiei şi de a evita în acelaşi timp de orice escaladare ce ar putea atrage alianţa militară direct într-un război cu Moscova.

Procurorii germani au anunțat luni lansarea unei anchete penale pe numele unui cetățean rus arestat sub suspiciunea că a înjunghiat mortal doi soldați ucraineni în sudul Germaniei în cursul weekendului, relatează Reuters.

Criminalisti germaniFoto: Moritz Frankenberg / DPA / Profimedia Images

Soldații ucraineni, care se recuperau după ce au fost transferați pentru tratament în Germania, au decedat duminică. Ei au fost găsiți lângă un centru comercial din Murnau am See, localitate din Bavaria. Trupurile ambilor bărbați prezentau plăgi de înjunghiere adânci.

Unul dintre ei, în vârstă de 36 de ani, a fost pronunțat mort la fața locului în timp ce al doilea, în vârstă de 23 de ani, a decedat la spital din cauza rănilor.

Poliția a anunțat la scurt timp după că un cetățean rus în vârstă de 57 de ani a fost arestat la locuința sa sub suspiciunea de crimă.

Parchetul general din Munchen, capitala Bavariei, a anunțat între timp că a preluat dosarul și că nu a putut deocamdată să excludă o motivație politică în spatele crimelor.

Guvernul ucrainean a declarat într-un comunicat că diplomații săi din Germania încearcă să clarifice informațiile legate de identitatea victimelor cu unitățile militare din care aceștia făceau parte pentru a informa familiile.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că a transmis instrucțiuni consulatului general al Ucrainei din Munchen să urmărească îndeaproape evoluția cazului și să rămână în legătură cu autoritățile germane.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a refuzat luni să ofere comentarii asupra cazului, amintind că el este subiectul unei investigații a poliției.