Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

O scurtă istorie a ninsorilor din Sahara – Despre rarele dăți când dunele sunt “pudrate” de zăpadă și despre “micile Siberii” africane

Publicat

in

​Sahara este cel mai întins deșert din lume și este ceva normal ca vara să fie peste +45 de grade la umbră, la fel cum iarna poate da înghețul. Dar uneori, în uscatul Sahara ninge, iar asta s-a întâmplat și în 2022, dar sunt și locuri unde ninsoarea apare o dată la multe zeci de ani și în mod excepțional se depune chiar și strat de câteva zeci de centimetri. În articol puteți citi despre rarele episoade când în Sahara a nins, dar și despre locuri incredibil de reci.

Pe 13 decembrie 2013 a nins la Cairo, fiind prima ninsoare din ultimii 112 ani. Acum câțiva ani, în Algeria, o furtună de zăpadă cu totul ieșită din comun le-a permis copiilor să facă oameni de zăpadă și să folosească dunele drept derdeluș, iar în 1979, într-un alt oraș din Algeria ninsoarea a oprit toate activitățile pentru jumătate de oră și așa ceva nu s-a mai repetat acolo de atunci.

Sahara este uriașă, 9,2 milioane kmp, adică de aproape 40 de ori mai întinsă decât România. 11 țări pot spune că ”găzduiesc părți din deșertul ce are 4.800 km lungime și 1.800 km lățime.

Mici Siberii nord – africane

În Sahara sunt uneori chiar și peste 50 de grade la umbră vara (și peste +70 la soare) și maximele trec și de +30 iarna, dar cât de rece poate fi în deșert și în zonele foarte înalte din nordul Africii? În munții Atlas, la 4.000 de metri, minimele absolute au scăzut la -36 C, iar în munții Tibesti, la 3.000 m alt, minimele au fost de sub -15 C. În zone locuite, la sub 1.000 de metri altitudine au fost și temperaturi de sub -10 grade.

Ninsoare la Timejdad, Maroc (sursa – moroccoworldnews)

Sahara este uriașă, iar stațiile meteo sunt foarte puține în raport cu suprafața, astfel că este greu de tras concluzii definitve. Sunt celebre diferențele mari de temperatură dintre zi și noapte, iar acestea pot depăși 30 de grade. Dar dacă frigul este ceva des întâlnit iarna în Sahara, umiditatea este rară, iar în cazurile deloc dese când cele două se combină, ajunge să ningă și chiar să se depună strat de zăpadă.

Localitatea Ifrane, situată în munții Atlas din Maroc, este cel mai rece loc din Africa, cu o minimă de -24 de grade C înregistrată în februarie 1935. Se află la 1.600 altitudine, pot fi +18 grade în ianuarie și +35 vara, dar an de an sunt și sub -10 grade.

Batna este o altă ”mică Siberie” nord-africană, cu o minimă absolută extraordinară, de -20 C. Maxima absolută este +44,6.

La Batna (826 m alt) au fost timp în ianuarie 2022 șase zile consecutive de -7 și -6 grade și -6 au fost la El Bayadh (1347 m). Dar în nord, la mare, minimele au fost de 10-12 grade în portul Alger.

Ninsori sahariene

La Ain Sefra, în Algeria, minima absolută a fost -10,7 C, iar în 1984 au fost -8,1 C. Maxima absolută a fost de +43 C, iar în ianuarie poate fi extrem de cald: maximele au trecut de +25 C în 2003 și 2010.

La Ain Sefra erau +19 grade la prânz pe 10 ianuarie, dar pe 13 ianuarie minima a fost de -3,4 C și au fost 9 zile consecutive cu îngheț.

Ain Sefra se găsește la o altitudine de 1.000 de metri, în munții Atlas și a nins de numai 5 ori în ultimii 43 de ani: în 1979, 2017, 2018, 2021 și 2022. A nins anul anul acesta pe 17 ianuarie. Ziua a fost însă caldă, cu maxime de 10 – 13 grade, așa că zăpada n-a ținut.

Sursa Rachid Derdour, Dreamstime.com

Sunt specialiști care spun că și aceste ninsori din Sahara sunt consecință a schimbărilor climatice, alții spun că sunt totuși fenomene mult prea rare pentru a trage astfel de concluzii. Cert este că numărul fenomenelor meteo extreme a crescut mult în lume după 2010.

În 2018 stratul de zăpadă a ajuns la 40 cm lângă Ain Sefra, dar diferența de temperatură dintre zi și noapte este uriașă în zona acestui oraș, astfel că nu avea cum să reziste zile întregi stratul.

De exemplu, într-o noapte de ianuarie în 1984 minima a fost de -8 grade, iar maxima zilei: +17 C. Și vara, în mod excepțional, poate fi rece la Ain Sefra: 11 grade noaptea, +35 ziua. Cele mai calde nopți de vară aduc minime de 33 de grade.

La 600 km vest de Ain Sefra se află orașul Ghardaia, unul dintre cele mai interesante din Algeria, la o altitudine de 450 m. În 18 februarie 1979 a nins cu putere timp de jumătate de oră și toate activitățile s-au oprit în oraș. Minima acelei zilei a fost +2 grade, iar maxima, +16 C.

A fost un fenomen uimitor, fiindcă în Ghardaia media anuală este +23 C și cele mai calde nopți de ianuarie aduc minime de +14 grade.

Pe 27 ianuarie a nins într-un oraș din Maroc, numit Tinejdad, fiind prima ninsoare în șapte ani.

În jurul datei de 10 ianuarie a dat înghețul și în sudul Algeriei, la Tamanrasset și In Salah, locuri unde în ianuarie sunt +30 de grade ziua. La In Salah minima a fost de -2 grade în ianuarie 2022, în timp ce în nopțile cele mai calde de ianuarie minimele nu scad sub 18 grade (și ziua pot fi peste +34 C).


Pe 13 decembrie 2013 a nins la Cairo, pentru prima oară după 1901, iar la Ierusalim s-au depus 10 cm, cel mai mare strat din 1953 până în prezent.

Pe 23 ianuarie 1999 minima a fost de -0,9 C la Cairo, singura noapte cu temperaturi negative în capitala egipteană din ultimii 40 de ani. Cele mai calde nopți de ianuarie aduc la Cairo minime de 18 – 20 de grade, iar ziua pot fi, în mod excepțional +31 de grade (cum a fost în 1987). În cele mai reci zile de ianuarie temperatura nu ajunge la prânz nici la 12 grade.

Frig a fost în acest an și în Tunisia: de exemplu, pe 21 ianuarie au fost -4 la Kasserine (707 m). În Egipt cel mai rece a fost pe 16 ianuarie 2022 la Nekhel (402 m alt) în peninsula Sinai. Nekhel este locul unde s-a înregistrat minima absolută a tuturor timpurilor în Egipt, -8 C

Cele mai ridicate temperaturi sahariene

Dar unde și când a fost cel mai cald în Sahara: două măsurători sunt cele mai credibile:
Pe 5 iulie au fost 2018 au fost +51,3 C la Ouargla, Algerie
Pe 13 iulie 1961 au fost +50,7 C la Semara, regiunea Sahara Occidentală, Maroc.

La Ouargia, în dimineața zilei când au fost +51 C, minima a fost de +31 C. Dar ce înseamnă frig în Sahara în plină vară? La Ouargia au fost nopți de iulie când minima a scăzut la sub 16 grade și au fost și cazuri în care diferența de temperatură dintre zi și noapte a fost de peste 25 de grade.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

VIDEO Trecători și polițiști atacați la Londra de un bărbat înarmat cu o sabie: cinci răniți, suspectul a fost arestat

Publicat

in

De

Cinci persoane au fost transportate la spital în urma unui atac cu sabie care a avut loc marți în estul Londrei. Poliția a precizat că incidentul nu pare să fie unul terorist, scriu BBC și The Guardian.

Atac cu sabie la LondraFoto: Jordan Pettitt / PA Images / Profimedia

Potrivit primelor informații, poliția a fost chemată să intervină după ce martorii oculari din Hainault, estul Londrei, au anunțat că o mașină a intrat într-o casă din zonă, la primele ore ale dimineții.

Ulterior, un suspect a atacat trecătorii și polițiștii cu ceea ce părea a fi o sabie ninja.

Cinci persoane au fost rănite și transportate la spital, inclusiv doi polițiști, scrie BBC. Starea lor de sănătate nu este deocamdată cunoscută.

Suspectul, un bărbat de 36 de ani, a fost între timp arestat, iar poliția a anunțat deja că incidentul nu pare a fi unul terorist.

Poliția investighează acum dacă suspectul avea probleme psihice și a precizat presei că, în acest stadiu incipient, aceasta este o linie de anchetă cheie în ceea ce privește orice motiv al atacului.

Citeste mai mult

NATIONAL

Premiile Gopo 2024: „Libertate” primit zece statuete, inclusiv pentru cel mai bun lungmetraj / Lista completă a premiilor

Publicat

in

De

„Libertate”, produs de Oana Bujgoi Giurgiu şi Tudor Giurgiu, a fost ales Cel mai bun lungmetraj la Gala Premiilor Gopo. A 18-a ediţie a evenimentului, care celebrează şi recompensează anual realizările cinematografiei româneşti, a avut loc, luni, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, transmite News.ro.

Tudor Giurgiu a primit premiul pentru cea mai bună regie la Gala Gopo 2024Foto: Agerpres

Raluca Turcan, ministrul Culturii, şi actriţa Victoria Cociaş au oferit premiul. „Felicitări echipei, a fost un film foarte greu”, a spus Oana Bujgoi Giurgiu. Tudor Giurgiu i-a mulţumit operatorului Alex Sterian. „Vreau să mulţumesc celor cărora nu prea le spunem mulţumesc, dar munca celor care promovează filmul în cinematografe, fără cei de la Transilvania Film, este esenţială”.

Alex Calangiu a câştigat prima statuetă Gopo din carieră, pe care a dedicat-o fiicei sale. El a fost desemnat Cel mai bun actor într-un rol principal, cu rolul Viorel Stănese din „Libertate”.

Dan Nuțu a primit statueta Gopo pentru întreaga activitate

Premiul pentru întreaga activitate, acordat lui Dan Nuţu, a fost acordat de Oana Pellea. „Este o seară a libertăţii. Îi mulţumesc lui Tudor Giurgiu că mi-a dat ocazia să vorbesc liber despre o mare iubire a vieţii mele, un om pe care camera de filmat l-a adorat şi îl adoră, un om care a ales libertatea la un moment dat, lăsând o carieră excepţională în spate. Jumătate din România am fost moarte după el. Dacă aş fi emigrat în America vreodată, aş fi emigrat pentru el”, a spus Oana Pellea despre Dan Nuţu.

„Fără a o prevedea, aştepta ori visa, asta e seara”, a spus actorul, care acum 45 de ani părăsea ţara şi profesia. El le-a mulţumit lui Tudor Giurgiu, Laurenţiu Damian, lui Victor Rebengiuc pentru prietenie.

Eva Kiss, din Danemarca, a cântat la gala Premiilor Gopo „Libertate”.

Tudor Giurgiu, premiul pentru cel mai bun regizor

Tudor Giurgiu a fost recompensat cu Gopo pentru Cea mai bună regie. „După ce a ieşit filmul pe crane, am un obicei, am intrat pe forumuri şi am descoperit părerea unui june din Cluj. În fine, a făcut Giurgiu un film bun. O avea dreptate, nu ştiu. Sper să excelez de acum încolo şi să vă plictisesc de acum încolo”, a mărturisit regizorul la primirea trofeului.

„Acest film, mai mult decât multe altele, e un film unde actorii strălucesc”, a subliniat Giurgiu, mulţumind şi numind câţiva dintre actorii din distribuţia consistentă a producţiei.

Cea mai bună actriţă într-un rol principal a fost aleasă de votanţi Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul „Nu aştepta prea mult de la sfîrşitul lumii” de Radu Jude.

Luni seară, Rodica Mandache a fost omagiată la gala Gopo de Marius Manole. Marea actriţă a primit Premiul pentru întreaga carieră.

„Doamna Rodica Mandache este cel mai bun reper care tine balanţa dreaptă, sunteţi omul care ne arată că energia nu moare niciodată, sunteţi dispusă să învăţaţi de la oricine pentru că nu obosiţi niciodată. Şase decenii de muncă, de viaţă închinate acestei meserii. Sfatul cel mai important pe care l-am primit de la Rodica Mandache: întotdeauna vremurile sunt grele, dar publicul nu trebuie niciodată înşelat”.

„Între Revoluții”, desemnat cel mai bun documentar

Premiul Gopo pentru Cel mai bun film documentar a fost acordat filmului „Între Revoluţii” de Vlad Petri, producător: Monica Lăzurean-Gorgan.

„Astăzi, asistăm la o catastrofă umanitară în Orientul Mijlociu. În Gaza, peste 30.000 de oameni au murit. Cred că e important să nu rămânem indiferenţi. Stop genocidului din Gaza!”, a spus regizorul pe scena de la TNB.

La evenimentul dedicat cinematografiei româneşti, statuetele Gopo pentru Cel mai bun scenariu au fost înmânate de Adrian Văncică şi Diana Gheorghian pentru două filme. Statuete Gopo au primit, cu egalitate de voturi, Cecilia Ştefănescu şi Tudor Giurgiu („Libertate”) şi lui Radu Jude („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”).

George Chiper-Lillemark a primit Gopo pentru Cea mai bună imagine a filmului „Spre Nord” de Mihai Mincan.

Vali Ighigheanu a primit statueta Gopo pentru decorurile realizate la filmul „Libertate”.

Premiul Special al galei Gopo i-a revenit lui Adrian Ştefănescu, cascador, profesionist cu o carieră de 52 de ani în cinematografie.

Cea mai bună actriţă în rol secundar a fost aleasă Maria Popistaşu pentru rolul din „Taximetrişti”. La categoria masculină, premiul i-a revenit lui Iulian Postelnicu pentru rolul Lt. Col. Dragoman din „Libertate”. Eate a patra statuetă câştigată de actorul aflat la a şasea nominalizare.

„Miami Bici 2”, cel mai apreciat de publicul din cinematografe

Premiul pentru cel mai bun film de debut a fost acordat de primarul general al Capitalei Nicuşor Dan. „Sunt şi eu un cinefil amator. Dar cel mai mult apreciez munca dumneavoastră în campania electorală. Am avut de zis trei fraze şi mi-a luat toată ziua”, a glumit edilul. „Lăsând gluma la o parte, ne dorim o viziune strategică şi să vă ajutăm mai mult decât vă ajutăm acum”, a mai spus Nicuşor Dan, care a citit din plic câştigătorul „Spre Nord” de Mihai Mincan, producător Ioana Lascăr.

Cele mai bune costume. Viorica Petrovici pentru filmul „Libertate”. „A fost complicat să reconstitui nişte costume dintr-o perioadă pe care toată lumea o ura”, a spus creatoarea pe scenă.

Luni seară, filmul „Miami Bici 2”, în regia lui Jesus del Cerro, cu 569.505 de spectatori aduşi în săli, a fost recompensat la Gala Gopo cu Premiul Publicului. Filmul este produs de WatchMe Productions şi Vidra Productions, distribuit în România de Vertical Entertainment.

Omagiu pentru George Constantin și Gina Patrichi

Un prim moment special a fost oferit la gală de trupa Delta pe Obraz.

George Constantin şi Gina Patrichi, unii dintre actorii nemuritori ai ecranului şi scenei, au fost evocaţi prin filmele lor. Două premii speciale au fost acordate în numele lor. Mihai Constantin şi Ana Anagnoste au primit statuetele Gopo.

„Mulţumesc pentru acest premiu. Mă bucur să-l primesc în numele mamei mele. Ar fi împlinit 88 de ani dar ştiu că de acolo de sus ne vede şi se bucură”. „Vă mulţumesc pentru acest omagiu pentru cel care m-a fericit fiindu-mi tată”, a spus Mihai Constantin, care i-a mulţumit lui Victor Rebengiuc aflat în sală, vădit emoţionat.

Teo a vorbit în deschidere despre sfaturile primite de ChatGPT pentru un „intro” reuşit la Gala Gopo. „Cunoaşte publicul şi industria, înţelege cine sunt oamenii din industrie”, au fost câteva dintre ele. „Premiile Gopo sunt o ocazie unică pentru cinematografia românească să se întâlnească şi să vadă cum e o sală plină”, a glumit prezentatorul.

„Filmele româneşti sunt viitorul în această ţară pentru că nu au subtitrare şi în curând nimeni nu va mai şti să citească”, a continuat în acelaşi spirit. Dar a subliniat şi că „Premiile Gopo se strică mai rău ca Vama Veche, diferenţa este că în Vama Veche se bea mai puţin”, a glumit Teo. Un sfat preţios de la ChatGPT: „Utilizarea umorului: fii atent să nu ofensezi!”.

Premiul pentru cel mai bun sunet a fost primul oferit luni seară. Acesta a revenit lui Tamas Syekely şi Andre Rigaut pentru filmul „Libertate”.

Cel mai bun film de scurtmetraj a fost ales „Acolo unde bărcile nu ajung”, regia Vlad Buzăianu, producător: Anamaria Antoci | România (Tangaj Production).

Premiul pentru imagine oferit de RSC Romanian Society of Cinematographers i-a revenit lui Alex Sterian pentru „Libertate”. Iar Petya Simeonova şi Domnica Bodogan au câştigat premiul Gopo pentru cea mai bună coafură şi machiaj în filmul „Libertate”.

Cel mai bun film european dintre cele distribuite în România în 2023 a fost desemnat „Anatomia unei prăbuşiri”, de Justine Triet, distribuit de Voodoo Films.

Votanţii au preferat cea mai bună muzică originală a lui Marius Leftărache pentru filmul „Boss”. Este al treilea premiu Gopo câştigat de compozitor, după 14 nominalizări.

Reka Lemhenyi a câştigat un Gopo pentru montajul filmului „Libertate”. „Am o prietenie de mult cu Gopo, de când chiuleam ca să văd filmele cu Omuleţul. Acum îl am şi sunt foarte fericită. Cred că am făcut un film foarte important”, a spus monteuza.

Tânără speranţă a fost desemnat Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul „Spre Nord”.

Spectacolul a fost prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari.

Care au fost nominalizările la principalele categorii

„Boss” (r.Bogdan Mirică), „Libertate” (r. Tudor Giurgiu.), „MMXX” (r. Cristi Puiu), „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (r. Radu Jude) şi „Spre nord” (r. Mihai Mincan) au fost filmele care au intrat oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

La categoria „Cea mai bună regie” au fost nominalizaţi Bogdan Mirică pentru filmul „Boss”, Tudor Giurgiu pentru filmul „Libertate”, Cristi Puiu pentru filmul „MMXX”, Radu Jude pentru „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” şi Mihai Mincan pentru „Spre Nord”.

La categoria „Cea mai bună actriţă într-un rol principal” au concurat Diana Gheorghian („Dark Ages”), Adelaida Perjoiu şi Bianca Cuculici pentru rolurile din lungmetrajul „MMXX”, Ilinca Manolache („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”) şi Cătălina Moga („Tigru”), în timp ce pentru „Cel mai bun actor într-un rol principal”: Laurenţiu Bănescu („Boss”), Alex Calangiu („Libertate”), Niko Becker şi Soliman Cruz pentru rolurile din filmul „Spre Nord” şi Vlad Logigan („Visul”).

Evenimentul a fost difuzat în direct pe voyo, TIFF Unlimited şi pe premiilegopo.ro.

Lista completă a premiilor Gopo

  • Cel mai bun film de lungmetraj – „Libertate”, produs de Oana Bujgoi Giurgiu şi Tudor Giurgiu
  • Cea mai bună regie – Tudor Giurgiu pentru „Libertate”
  • Cel mai bun actor în rol principal – Alex Calangiu pentru rolul Viorel Stănese din „Libertate”
  • Cea mai buna actriţă în rol principal – Ilinca Manolache pentru rolul Angela Răducanu din filmul „Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”
  • Cea mai bună imagine – George Chiper-Lillemark pentru filmul „Spre Nord”
  • Cel mai bun actor în rol secundar – Iulian Postelnicu pentru rolul Lt. Col. Dragoman din „Libertate”
  • Cea mai bună actriţă în rol secundar – Maria Popistaşu pentru rolul Ilinca din „Taximetrişti”
  • Cele mai bune decoruri – Vali Ighigheanu pentru filmul „Libertate”
  • Cel mai bun scenariu – Cecilia Ştefănescu şi Tudor Giurgiu („Libertate”) şi Radu Jude („Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii”)
  • Cel mai bun montaj – Reka Lemhenyi pentru filmul „Libertate”
  • Cel mai bun sunet – Tamás Székely şi André Rigaut pentru filmul „Libertate”
  • Cea mai bună muzică originală – Marius Leftărache pentru filmul „Boss”
  • Cele mai bune costume – Viorica Petrovici pentru filmul „Libertate”
  • Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură – Petya Simeonova şi Domnica Bodogan pentru „Libertate”
  • Cel mai bun film de debut – „Spre Nord” de Mihai Mincan, producător Ioana Lascăr
  • Cel mai bun film documentar – „Între Revoluţii” de Vlad Petri
  • Tânără speranţă – Niko Becker pentru rolul Dumitru din filmul „Spre Nord”
  • Cel mai bun film european – „Anatomia unei prăbuşiri”, de Justine Triet, distribuit de Voodoo Films
  • Premiul Publicului – „Miami Bici 2”, de Jesus del Cerro
  • Cel mai bun film de scurtmetraj – „Acolo unde bărcile nu ajung”, regia Vlad Buzăianu, producător: Anamaria Antoci

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend