Trump a subliniat că acordul nu este unul definitiv și că Washingtonul își păstrează opțiunea de a reveni la campania de bombardamente. Președintele american a folosit un limbaj dur în fața presei și a spus că, dacă nu va fi mulțumit de comportamentul Iranului, atacurile ar putea fi reluate.

„Este un memorandum de înţelegere. Şi dacă nu-mi place, o să începem din nou să tragem asupra lor, să le dăm cu bombe în cap”, a declarat presei preşedintele american. „Dacă nu-mi place, dacă nu se comportă cum trebuie, o să revenim la a lansa bombe chiar în capetele lor, bine?”, a adăugat Trump.

Donald Trump a precizat că memorandumul de înțelegere cu Iranul nu include o ridicare imediată a sancțiunilor impuse Teheranului. El a adăugat însă că acest subiect va fi discutat mai târziu, fără să ofere detalii suplimentare despre momentul în care ar putea avea loc aceste discuții. Potrivit unei versiuni preliminare obținute de CNN, documentul ar include mai multe condiții legate de încetarea focului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz, anumite măsuri de sprijin financiar pentru Iran și o reafirmare din partea Teheranului că nu va produce niciodată o armă nucleară.

Trump neagă că SUA ar investi într-un fond pentru Iran

Președintele american a respins informațiile potrivit cărora Statele Unite ar urma să investească într-un fond de reconstrucție pentru Iran, în valoare de 300 de miliarde de dolari. Trump a spus că Washingtonul nu va contribui cu bani și a negat că ar fi cerut țărilor din Golf să se angajeze să investească într-un astfel de fond.

„Puteţi investi dacă doriţi. Adică, ce pot să fac eu? Să spun că nimeni nu are voie să investească vreodată? Nu, noi nu investim, nu punem nici măcar 10 cenţi, iar oamenii pot decide să facă asta, dar depinde de ei”, a declarat Trump reporterilor cu ocazia întâlnirii bilaterale pe care a avut-o la Evian cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi. „Noi nu investim în acest fond şi nu avem un astfel de fond”, a asigurat el, contrazicând informaţii apărute în presă.

Întrebat dacă le cere țărilor din Golf să investească în acest fond, Trump a negat din nou și a spus că orice decizie de acest fel ar depinde de statele respective. El a legat eventualele investiții de felul în care Iranul se va comporta în perioada următoare.

„Nu, nu le cer, nu le cer. Dacă o fac, foarte bine. Dar aş spune că nu o vor face pentru o vreme, până când nu vor vedea cum se comportă. E o chestiune de comportament, dar noi nu investim”, a asigurat el din nou.

Documentul preliminar vorbește despre un plan economic pentru Iran

Versiunea preliminară a memorandumului de înțelegere obținută de CNN arată că Statele Unite, împreună cu partenerii regionali, s-ar angaja să lucreze la un plan amplu pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Iranului. Documentul menționează o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari, care ar urma să fie aplicată la 60 de zile de la semnare. Conform versiunii preliminare, „Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părţi, pentru reabilitarea şi dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în acelaşi timp o finanţare de cel puţin 300 de miliarde de dolari”, punerea în aplicare urmând să aibă loc la 60 de zile de la semnare.

Sub titlul „Comunitatea română din Spania este pe cale să se epuizeze”, El País arată că a doua cea mai mare comunitate de străini din Spania s-a micșorat cu aproape o treime din 2012. Lipsa locuințelor, efectele pandemiei și dorința multor români de a reveni acasă au accelerat această tendință.

Comunitatea românească din Spania a scăzut cu 32%

Potrivit datelor INE, comunitatea românească din Spania a scăzut cu 32% între 2012 și 1 ianuarie 2025, ultima dată pentru care există date definitive. De la un vârf de 897.203 persoane, numărul românilor a ajuns la 609.270.

Scăderea continuă și după această perioadă. Aproximativ 29.600 de cetățeni români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie 2025 și 1 aprilie 2026, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică din Spania. Chiar și așa, românii reprezintă în continuare 8,8% dintre cetățenii născuți în străinătate care locuiesc în Spania, fiind pe locul doi după marocani, care reprezintă 14%.

Zeci de mii de români s-au întors din Spania

Datele prezentate de El País arată că revenirea românilor din Spania nu este un episod izolat. Potrivit echivalentului românesc al biroului spaniol de statistică, 47.044 de cetățeni români s-au întors din Spania în 2024, după ce în anul precedent reveniseră 51.316 persoane.

Ziarul spaniol prezintă și cazuri ale unor români care au decis să plece din Spania și să revină în România. Tendința este explicată prin mai mulți factori, de la dificultățile economice din Spania până la schimbările produse în România în ultimii ani. Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, spune că declinul economic din Spania din perioada pandemiei a accentuat tendința unor români de a se întoarce acasă. Spania a fost puternic afectată în 2020, mai ales din cauza loviturii primite de sectorul turistic, iar acest lucru a influențat și deciziile migranților.

„Practic, declinul economic din Spania din cauza pandemiei – Spania fiind a fost țara OCDE cu cea mai mare scădere a PIB-ului în 2020 din cauza loviturii aduse sectorului turistic – a accentuat o tendință de reimigrare în rândul unor români”, spune Dumitru Sandu.

Pe lângă efectele pandemiei, El País menționează și lipsa locuințelor ca unul dintre motivele care au contribuit la scăderea comunității românești din Spania. Pentru multe familii, costurile și condițiile de trai au devenit mai greu de susținut.

Salariile și beneficiile sociale din România au contat în decizia de întoarcere

Dumitru Sandu arată că și schimbările din România au avut un rol important. Creșterea salariilor și a beneficiilor sociale i-a făcut pe unii români să ia în calcul revenirea în țară, mai ales atunci când legătura cu familia și dorul de casă au cântărit tot mai mult.

Unii români nu s-au întors în România, ci au ales alte țări din nordul Europei. Potrivit sociologului, salariile mai mari, sprijinul pentru copii și beneficiile legate de locuințe au fost motive care i-au determinat pe mulți să părăsească Spania.

„Beneficiile familiale pentru copii și locuințe, precum și salariile mai mari, i-au determinat pe mulți să părăsească Spania”, spune expertul în fenomenele migrației.

Scăderea numărului de români din Spania poate avea efecte importante asupra pieței muncii. Dumitru Sandu avertizează că plecarea lor va fi o lovitură pentru economia spaniolă, deoarece Spania pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați.

„va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați”, spune sociologul.

Chiar dacă fenomenul nu mai are aceeași viteză ca în perioadele de criză, tendința rămâne descendentă. Comunitatea românească din Spania continuă să se reducă, iar schimbarea este observată atât în datele oficiale, cât și în cererile făcute de familiile care au legături cu Spania.

Mulți români din Spania iau în calcul revenirea acasă

Numărul cererilor de ajutor familial primite de Ministerul Muncii din România din partea familiilor originare din Spania a fost de aproape 10.000 anul trecut. Acest lucru arată că tot mai mulți români care au trăit în Spania caută sprijin sau legături administrative cu România.

Un sondaj realizat în 2023 de Cult Market Research arată că 59% dintre românii care locuiesc în Spania și-au dorit să se întoarcă. Procentul este cu 11 puncte mai mare decât în cazul românilor din Italia și Germania, următoarele două țări menționate în analiză.

Chiar dacă numărul românilor din Spania scade, comunitatea rămâne una dintre cele mai importante din această țară. Românii sunt încă pe locul al doilea între cetățenii născuți în străinătate care locuiesc în Spania, după marocani.

Analiza El País arată însă o schimbare clară: Spania nu mai atrage și nu mai păstrează comunitatea românească în același ritm ca în anii trecuți. O parte dintre români se întorc în țară, alții aleg nordul Europei, iar piața muncii spaniolă riscă să piardă o forță de muncă pe care s-a bazat ani la rând.

Un document de o importanță geopolitică uriașă, obținut în exclusivitate de CNN, dezvăluie termenii secreți ai unui plan de pace în 14 puncte negociat între Statele Unite și Iran. Memorandumul prevede încetarea imediată a ostilităților pe toate fronturile (inclusiv în Liban), redeschiderea Strâmtorii Ormuz și angajamentul ferm al Teheranului de a nu dezvolta niciodată arme nucleare.

La schimb, Washingtonul oferă concesii economice colosale: reluarea exporturilor iraniene de petrol, ridicarea treptată a tuturor sancțiunilor și un plan masiv de reconstrucție economică pentru Iran, evaluat la cel puțin 300 de miliarde de dolari.

Deși textul ar reflecta un acord semnat deja digital de președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, detaliile finale sunt încă în dinamică. Documentul oficial, cu prezență fizică, urmează să fie semnat vineri în Elveția, deschizând o fereastră de 60 de zile pentru calibrarea acordului final.

Ce oferă și ce garantează Iranul: Securitate navală și renunțarea la bomba atomică

nucleul memorandumului se bazează pe două piloni: securitatea transportului maritim și dosarul nuclear. Potrivit documentului, cele două mari puteri se angajează să își respecte suveranitatea și să nu mai folosească amenințarea cu forța.

Măsurile imediate asumate de Teheran includ:

• Redeschiderea Strâmtorii Ormuz: În termen de 30 de zile, Iranul va curăța minele și va elimina obstacolele tehnice, readucând traficul comercial din Golful Persic și Marea Oman la volumul de dinaintea războiului.

• Înghețarea programului nuclear: Iranul reafirmă oficial că nu va produce niciodată arme nucleare și va menține status-quo-ul actual al instalațiilor sale pe durata negocierilor.

Ce oferă Statele Unite: Pachet de 300 de miliarde de dolari și ridicarea sancțiunilor

Pentru a obține aceste garanții, Washingtonul a acceptat să deblocheze complet economia sufocată a Republicii Islamice. Promisiunile americane stipulate în memorandum sunt fără precedent:

• Planul de reconstrucție: SUA și partenerii săi regionali vor finanța un plan de dezvoltare economică pentru Iran de cel puțin 300 de miliarde de dolari.

• Ridicarea blocadei și retragerea trupelor: SUA vor ridica imediat blocada navală și promit să își retragă forțele militare din zonele înconjurătoare în termen de 30 de zile de la semnarea acordului final.

• Bani și petrol: Departamentul Trezoreriei SUA va emite derogări imediate pentru ca Iranul să își poată exporta țițeiul și produsele petrochimice. Mai mult, toate activele iraniene înghețate în străinătate vor fi eliberate și puse la dispoziția Băncii Centrale de la Teheran pentru orice tip de plată.

Scepticism în culise: „Un simplu document politic” sau o versiune inexactă?

În ciuda caracterului spectaculos al documentului, oficialii americani au încercat să îi minimalizeze importanța în discuțiile cu CNN. Aceștia susțin că memorandumul este doar un „document politic” de fațadă și că angajamentele dure, esențiale, luate de Iran cu privire la viitorul programului său nuclear au fost stabilite, de fapt, pe canale neoficiale.

Reacțiile oficiale rămân prudente. În timp ce Casa Albă a refuzat să comenteze textul, agenția iraniană de presă semi-oficială Tasnim a catalogat versiunile apărute în spațiul public drept „inexacte”. O variantă a acestui proiect fusese anterior publicată și de agenția Bloomberg.

Mecanismul de control și implicarea ONU

Odată semnat documentul în Elveția, va începe numărătoarea inversă de 60 de zile pentru redactarea tratatului final. Memorandumul prevede introducerea unui mecanism strict de monitorizare pentru a se asigura că ambele părți își respectă promisiunile.

Pasul decisiv pentru validarea globală a acestei păci va fi făcut la New York: textul final al acordului urmează să fie aprobat și garantat printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Prepararea cireșatei nu necesită ingrediente complicate, însă răbdarea este esențială pentru a obține un gust echilibrat și o aromă intensă. Iată cum se prepară, conform specialistilor.

Ingrediente necesare

Pentru aproximativ 2 litri de cireșată sunt necesare:

• 1 kilogram de cireșe bine coapte;

• 500 de grame de zahăr;

• 1 litru de alcool alimentar de 30-40 de grade sau vodcă;

• opțional, câteva cuișoare sau un baton de scorțișoară pentru aromă.

Cum se prepară

Primul pas constă în spălarea atentă a cireșelor și îndepărtarea codițelor. Fructele se pun într-un borcan mare de sticlă, alternând straturi de cireșe cu straturi de zahăr.

Recipientul se închide și se lasă într-un loc însorit timp de 7-10 zile. În această perioadă, zahărul se va dizolva treptat, iar cireșele își vor lăsa sucul, formând un sirop natural.

După ce tot zahărul s-a topit, se adaugă alcoolul peste amestec. Pentru un plus de aromă, se pot adăuga câteva cuișoare sau un baton de scorțișoară.

Borcanul se închide din nou și se păstrează într-un loc răcoros și întunecat timp de aproximativ patru până la șase săptămâni. Din când în când, recipientul poate fi agitat ușor pentru omogenizarea ingredientelor.

La final, lichidul se strecoară prin tifon sau sită fină și se transferă în sticle curate, care se închid ermetic.

Realitatea.NET | Ce se întâmplă în organism dacă mănânci pepene în fiecare zi. Nutriționiștii explică beneficiile și posibilele efecte

Secretul unei cireșate reușite

Specialiștii în preparate tradiționale recomandă folosirea cireșelor foarte bine coapte, deoarece acestea oferă mai multă dulceață și o aromă mai intensă. De asemenea, timpul de maturare este important: cu cât băutura este păstrată mai mult, cu atât gustul devine mai rafinat.

O băutură cu gust de vacanță

Servită rece, cireșata este una dintre cele mai apreciate băuturi preparate în casă. Aroma fructată și culoarea sa vibrantă o transformă într-un adevărat simbol al verii, perfectă pentru mesele în familie sau întâlnirile cu prietenii.

Preparată după rețeta tradițională, cireșata păstrează parfumul cireșelor de sezon și aduce în fiecare pahar gustul autentic al verii românești.