Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de învestitură în Parlament. S-au exprimat în jur de 190 de voturi, iar minimul necesar era de 233 de voturi. În mod practic și dacă toți parlamentarii au votat ”pentru”, nu se poate ca Guvernul să fi trecut.

Guvernul Veștea a obținut 189 de voturi, la precedenta încercare de instalare a unui Executiv.

Cabinetul de miniştri propus de Siegfried Mureşan

Premierul desemnat va prezenta apoi Cabinetul pentru care cere votul parlamentarilor.

Propunerile PNL pentru funcţiile de miniştri:

• Viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor Interne: Mircea Abrudean

• Ministrul Finanţelor: Alexandru Nazare

• Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: Raluca Turcan

• Ministrul Sănătăţii: Oana Gheorghiu

• Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Dragoş Pîslaru

• Ministrul Educaţiei şi Cercetării: Mihai Dimian

• Ministrul Energiei: Sebastian Burduja

Propunerile USR

• Viceprim-ministru şi ministrul Apărării Naţionale: Radu Miruţă

• Ministerul Mediului: Diana Buzoianu

• Ministerul Afacerilor Externe: Oana Ţoiu

• Ministerul Transporturilor: Cătălin Drulă

• Ministerul Economiei: Irineu Darău

Propunerile UDMR

• Vicepremier şi ministru al Agriculturii: Tánczos Barná

• Ministerul Dezvoltării: Cseke Attila

• Ministerul Culturii: Ötvös Koppány

Ministru independent, susţinut de cele trei partide

Audierile candidaţilor propuşi au avut loc luni şi marţi. În prima zi au primit avize negative miniştrii propuşi la Energie – Sebastian Burduja, Apărare – Radu Miruţă, Transporturi – Cătălin Drulă, Economie – Irineu Darău. Tánczos Barna (Agricultură) şi Alexandru Nazare (Finanţe) au fost avizaţi pozitiv.

În a doua zi a audierilor din comisii, au primit avize pozitive Oana Ţoiu – Externe, Mircea Abrudean – Interne, Dragoş Pîslaru – Fonduri Europene şi miniştrii UDMR pentru Dezvoltare şi Cultură. Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Andrea Chiş (Justiţie) şi Mihai Dimian (Educaţie) au primit aviz negativ.

Care este poziţia preşedintelui

Preşedintele Nicuşor Dan a cerut, în repetate rânduri, partidelor politice responsabilitate şi soluţii concrete pentru rezolvarea crizei politice, apreciind că alegerile anticipate nu sunt o soluţie.

Chiar marţi el a transmis un mesaj: „E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii – şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta”.

Miercurea trecută, preşedintele Nicuşor Dan afirma că nu-şi doreşte dizolvarea Parlamentului.

„Eu îndemn partidele – pentru că e o chestiune serioasă, totuşi – îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii… în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (…) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta”, a afirmat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat pentru Antena 3, la finalul vizitei la New York.

Liderii partidelor parlamentare au vorbit, însă, tot mai des despre declanşarea anticipatelor, având în vedere că aritmetica parlamentară oferă puţine variante de majoritate.

Prime Minister-desingate Siegfried Muresan drew attention in Parliament’s plenary session on Wednesday to problems in the justice system, saying that silence is not a solution when the rule of law is ‘under pressure’.

‘We have all seen the problems that exist in the justice system: secondments, changes to judicial panels, cases reaching the statute of limitations. And what we have seen in recent months is once again concerning us. When the rule of law is under pressure, silence is not a solution. Those who have the power to put things right also have a responsibility to act. That is precisely why I proposed Andreea Chis for the Justice Ministry, an independent person with experience, who knows the problems facing the justice system and is determined to improve and reform it. Ms Chis will be an independent minister, for an independent justice system,’ he said in the joint plenary session of the two chambers, potrivit Agerpres.

Muresan said the government programme provides for ending ‘discretionary’ secondments and promotions in the justice system, introducing mandatory competitive examinations and ‘clear’ rules for management positions, ensuring stable judicial panels and the random allocation of cases, reforming the Superior Council of Magistracy (CSM) and the Judicial Inspection, and protecting magistrates who report irregularities.

‘We are proposing a fair Romania. We know that in the past many people lost their trust in the state; people who worked, paid their taxes and followed the rules, but felt they were not treated fairly; people who saw corruption without consequences, privileges being preserved, injustices in society, institutions that too often failed to support those who had been wronged. People’s dissatisfaction has real causes, and we have an obligation to take them seriously,’ he underscored.

The Prime Minister-designate argued in favour of an independent justice system and a strong democracy.

‘I believe now, as I have always believed, that the independence of the justice system is non-negotiable in Romania. Without an independent justice system, there can be no strong democracy. Without an independent justice system, there can be no strong economy either. The world’s strong economies have a functioning rule of law and a strong, independent justice system. People and companies invest where the rules are clear, contracts are respected and the law is the same for everyone,’ Muresan said.

The Senate and the Chamber of Deputies met in a joint session on Wednesday to vote on the government programme and the list of the Government proposed by designated Prime Minister Siegfried Muresan.

Deputatul Uniţi pentru România Răzvan-Mirel Chiriţă a declarat miercuri în plenul reunit al celor două Camere că parlamentarii UPR vor vota „conform propriei conştiinţe” şi „strict în interesul cetăţenilor”.

„Românii au aflat astăzi, din nou, cât de bine le-a fost în ultimii 36 de ani, au aflat astăzi chiar că au primit şi case la 35.000 de euro şi nu mai spunem câte altele. Şi toate acestea, ce să vedeţi, de la politicieni care sunt extrem de asumaţi şi îşi ţin parlamentarii fie în bănci, fie în afara sălii. Atât de asumaţi încât evită să voteze împotrivă şi recurg la astfel de acţiuni. Aş vrea să le spun românilor că exprimarea votului este un act de asumare politică, iar dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, aş vrea să vă spun că vă respectăm pentru activitatea pe care o duceţi în Parlamentul European în beneficiul României, dar astăzi îi îndemn pe colegii mei să voteze conform propriei conştiinţe şi mandatului primit de la cetăţeni. Îi asigur pe români că UPR va vota strict în interesul cetăţenilor”, a transmis Chiriţă.

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit miercuri în şedinţă comună pentru votul asupra programului de guvernare şi listei Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureşan.

Parlamentarii grupului PACE – Întâi România nu vor vota pentru învestirea Guvernului Mureşan, a anunţat, miercuri, în plen, senatorul Ionel Carp.

El a criticat faptul că premierul desemnat Siegfried Mureşan „nici măcar” nu i-a contactat pentru a le cere votul şi pentru a le prezenta programul de guvernare.

„‘Mâna care nu spune o poveste nu primeşte pomană. Fii profesionist (…)’ – este o replică a marelui actor Gheorghe Dinică, care, dacă astăzi ar fi fost de faţă, ar fi fost mândru de mesajul lacrimogen cu care v-aţi prezentat, dar pomana tot nu o primiţi. Grupul parlamentar PACE – Întâi România, format din şapte senatori, v-a aşteptat din momentul desemnării şi până astăzi să ne spuneţi această poveste lacrimogenă, că altceva nu aveaţi. Însă, ne-aţi tratat cu dispreţ, atât pe noi, cât şi celelalte partide, în afară de cele trei care v-au propus. În această situaţie, partidul şi grupul PACE – Întâi România nu vă va vota, pentru că şi un vot negativ, pentru dumneavoastră, ar fi o onoare. Nu putem vota această mascaradă”, a susţinut Carp.

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit miercuri în şedinţă comună pentru votul asupra programului de guvernare şi listei Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureşan.

Reprezentanţii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Vaslui au atras atenţia, miercuri, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural cu privire la problema reciclării deşeurilor în situaţia în care, în judeţ, nicio localitate nu a atins ţinta minimă de 50%.

Într-un raport al instituţiei se arată că, în prezent, nicio unitate administrativ-teritorială dintre cele 86 existente în judeţul Vaslui nu-şi atinge ţinta minimă de 50% privind pregătirea pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă, existând comune care au raportat valori sub 1%, potrivit Agerpres.

„Aceasta reprezintă principala neconformitate sistemică identificată la nivelul judeţului. Performanţa este puternic diferită de o unitate administrativ-teritorială la alta. Municipiile din judeţ au cele mai ridicate nivele de reciclare, respectiv 47.4% Bârlad, 39% Huşi şi 38.6% Vaslui. În schimb, în multe dintre comunele judeţului, nivelul este sub 10-15%, iar unele UAT-uri raportează valori foarte reduse, inclusiv valori sub 1%. Îmi pare rău că trebuie să subliniez situaţia negativă a unor comune, precum Ciocani, Coroieşti, Deleşti, Alexandru Vlahuţă, care au 0%. Există şi comune fruntaşe cu peste 20%, cum ar fi Tătărăni, Vinderei şi Băceşti. Această situaţie arată că existenţa formală a serviciului, o colectare separată, nu este suficientă. Principala problema este trecerea de la colectarea declarată la colectarea efectivă, sortarea şi valorificarea deşeurilor”, au precizat reprezentanţii Gărzii de Mediu Vaslui.

Conform raportului, cu ocazia verificării tematice realizate în anul 2026, 82 dintre cele 86 de UAT-ri au declarat că asigură colectarea separată pe domeniul public. 81 asigură colectarea separată la generator şi populaţie, 77 de UAT-uri asigură colectarea separată a textilelor, iar 53 asigură colectarea separată sau reciclarea la sursă a biodeşeurilor.

În urma controalelor efectuate, au fost aplicate 17 amenzi în valoare totală de 401.000 lei, au fost date şapte avertismente, dispuse 395 de măsuri corective şi a fost înregistrată o sesizare penală.

„Aceste rezultate arată că este necesară nu doar dezvoltarea infrastructurilor, ci şi creşterea nivelului de conformare şi a controlului asupra modului în care sistemul funcţionează efectiv. (…) Judeţul Vaslui a făcut un progres real, dar nivelul actual rămâne sub ţinta legală de 55%. Datele arată că problema principală nu mai este doar existenţa serviciilor de salubrizare, ci calitatea colectării separate şi valorificarea efectivă a deşeurilor. (…) Mesajul principal este, aşadar, unul simplu. Trebuie să trecem de la colectarea separată declarată, la reciclarea şi la valorificare efectivă a deşeurilor. Acesta este obiectivul care trebuie să stea la baza măsurilor noastre de control, a investiţiilor şi a colaborării cu UAT-urile şi operatorii economici în perioada următoare”, subliniază raportul Gărzii de Mediu Vaslui.

În 2025, la nivelul judeţului Vaslui au fost colectate peste 65.000 de tone de deşeuri, 51.000 de tone au fost colectate de operatorii de salubrizare, peste 8.000 de tone deşeuri ridicate direct de la populaţie, aproximativ 5.400 de tone prin sistemul garanţie-returnare.

În perioada menţionată, s-au colectat doar 63 de tone de deşeuri textile.

„Mi-e silă și scârbă de voi, nenorociților!” / „Nu pot să cred că domnul Călin Georgescu a fost arestat și românii stau în casă. Cei care ați dezbinați, Makaveli, Georgiana, să vă duceți după domnul Călin Georgescu” / „Din momentul ăsta să nu vă mai aud că vă plângeți de traiul pe care îl duceți” / „Jos labele murdare și jegoase de pe președintele nostru”, sunt doar câteva dintre reacțiile fanilor săi.

După arestarea lui Călin Georgescu, suveraniștii au lansat un nou apel la donații, de această dată pentru strângerea a 1,1 milioane de euro, bani despre care afirmă că ar putea duce la eliberarea fostului candidat la alegerile prezidențiale. Însă legislația penală nu prevede că achitarea presupusului prejudiciu anulează automat o măsură preventivă.

Apelul fanilor lui Călin Georgescu vine la doar câteva zile după o altă mobilizare online, pentru cumpărarea unei vile de aproximativ 1,2 milioane de euro în Toscana.

Strângerea de donații a fost publicată pe o pagină intitulată „Libertate pentru Călin Georgescu” și pleacă de la ideea că fostul candidat ar putea ieși din arest dacă prejudiciul reclamat în dosar ar fi acoperit: „Pentru a fi eliberat, domnul președinte Călin Georgescu trebuie să plătească prejudiciul de 1.100.000 de euro”. Autorii apelului le solicită internauților să spună cu ce sumă ar putea contribui și susțin că aceștia ar urma să fie contactați ulterior.

Nu există însă în Codul de procedură penală un mecanism prin care simpla achitare a prejudiciului reclamat de procurori să anuleze automat arestarea preventivă a lui Călin Georgescu.

Potrivit articolului 242 din Codul de procedură penală, o măsură preventivă este revocată atunci când au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Instanța poate, totodată, să o înlocuiască cu una mai ușoară după evaluarea concretă a cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului. Practic, plata unei sume de bani poate deveni un element analizat în evoluția unui dosar, dar nu echivalează cu achitarea unei „taxe de ieșire” din arest.

De asemenea, confuzia poate veni și din existența în legislația română a controlului judiciar pe cauțiune. În realitate, cele două lucruri sunt diferite. Articolul 216 din Codul de procedură penală prevede că organul judiciar poate dispune controlul judiciar pe cauțiune doar dacă apreciază că această măsură este suficientă. Tot organul judiciar hotărăște valoarea cauțiunii. Cu alte cuvinte, nu inculpatul și nici susținătorii săi nu pot transforma unilateral plata presupusului prejudiciu într-o cauțiune și, implicit, într-o eliberare.