Imagini spectaculoase surprinse deasupra regiunii Odesa arată cum un militar ucrainean doboară drone kamikaze rusești Shahed cu o simplă pușcă, direct din cabina deschisă a unui avion cu elice Yak-52. Secvențele video, făcute publice de forțele aeriene ucrainene, au devenit rapid virale și au stârnit un val de reacții.

În cadrele surprinse în timpul misiunii de apărare se observă cum soldatul ochește o dronă inamică, deschide focul, iar aparatul de zbor este lovit în plin, ia foc și se prăbușește în mare. Un alt clip prezintă o a doua dronă interceptată direct, care cade pe un câmp și explodează la impact.

Cum a adaptat Ucraina avionul sovietic Yak-52 pentru interceptări

Misiunea a fost realizată cu ajutorul unui Yak-52, un avion sovietic cu două locuri care a fost proiectat inițial pentru pregătirea piloților militari.

Ucraina a modificat ulterior aeronava și a adaptat-o pentru misiuni de interceptare a dronelor rusești care zboară la altitudini reduse.

Pilotul ocupă locul din față, iar în partea din spate, într-o cabină deschisă, se află un al doilea membru al echipajului. Rolul acestuia este de a identifica și neutraliza dronele care se apropie de obiectivele protejate.

Pilotul avionului, Stanislav, a povestit pentru publicația ucraineană Censor.NET despre momentele trăite după astfel de misiuni.

„Cele mai intense sentimente nu le trăiești în aer. Adevărata satisfacție apare când revii la bază, vezi cerul senin și auzi la radio că nu mai există ținte aeriene. Atunci simți liniște și împlinire”, a declarat acesta.

Elicoptere Mi-8 și strategii neconvenționale împotriva dronelor Shahed

Yak-52 nu este singura soluție folosită de armata ucraineană pentru combaterea dronelor rusești.

Forțele de la Kiev utilizează și elicoptere de transport Mi-8 echipate cu mitraliere pentru misiuni de interceptare a dronelor Shahed.

În august 2024, Ucraina a publicat imagini cu un militar care ar fi doborât o dronă Shahed-136 folosind un astfel de elicopter.

Strategia este folosită pentru a completa sistemele clasice de apărare antiaeriană și pentru a combate dronele care atacă la altitudini mici.

Atac masiv cu drone asupra Rusiei și bilanțuri contradictorii la Moscova

Publicarea imaginilor cu avionul Yak-52 vine într-un moment în care Rusia a raportat un nou val de atacuri cu drone asupra teritoriului său.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că peste 390 de drone ucrainene s-ar fi îndreptat în timpul nopții spre regiunea capitalei, iar 81 dintre acestea ar fi fost distruse înainte de a ajunge la Moscova.

Ulterior, Ministerul rus al Apărării a prezentat un bilanț diferit, susținând că 356 de drone au fost doborâte deasupra mai multor regiuni ale Rusiei.

Autoritățile ruse nu au explicat diferențele dintre cele două raportări.

Oficialii locali au anunțat că mai multe locuințe din orașul Cehov și din satul Vaulovo au fost avariate, însă nu au fost raportate victime sau pagube majore.

Avertismentul lui Zelenski: mobilizare masivă pregătită de Vladimir Putin

În paralel cu aceste atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Vladimir Putin ar pregăti o nouă mobilizare militară după alegerile parlamentare din Rusia, programate în septembrie.

Liderul de la Kiev susține că Moscova ar intenționa să recruteze până la 500.000 de militari pentru continuarea războiului.

Mai multe federații europene iau în calcul boicotarea Cupei Mondiale dacă președintele FIFA, Gianni Infantino, continuă planul de a vinde o parte din noua companie comercială FIFA către investitori privați.

Potrivit Sky News, UEFA va organiza în această săptămână o reuniune de urgență pentru a discuta opoziția față de proiectul care ar putea transforma o parte din activitatea comercială a FIFA într-o subsidiară evaluată la 20 de miliarde de dolari, scrie Mediafax.

Planul de 20 de miliarde de dolari și reacția vehementă a UEFA

FIFA urmărește să creeze o subsidiară denumită FIFA Forward Enterprise, evaluată la aproximativ 20 de miliarde de dolari, și să vândă peste 20% din această entitate către investitori externi, atrăgând circa 4,2 miliarde de dolari.

Surse citate de Sky News susțin că federațiile europene nu au fost informate în prealabil despre strategia FIFA, iar Asociația Engleză de Fotbal ar fi aflat despre planuri abia în momentul anunțului oficial făcut marți.

UEFA a reacționat public și a transmis că propunerea „depășește o linie pe care instituțiile care guvernează fotbalul nu ar trebui să o treacă niciodată”.

Forul european susține că „sufletul și guvernanța fotbalului nu sunt active care pot fi tranzacționate”, criticând lipsa de transparență privind beneficiarii financiari ai operațiunii.

Amenințarea cu boicotul și tensiunile tot mai mari dintre Čeferin și Infantino

Potrivit informațiilor apărute în presa britanică, există disponibilitate în rândul unor federații europene de a folosi „amenințarea supremă” a boicotului dacă Gianni Infantino nu renunță la proiect.

Tensiunile dintre UEFA și conducerea FIFA s-au accentuat în ultimele luni. Președintele UEFA, Aleksander Čeferin, a criticat anterior modul în care Gianni Infantino conduce FIFA, iar relațiile dintre cele două organizații s-au deteriorat după mai multe controverse legate de guvernanța fotbalului mondial.

Legătura cu Josh Kushner și argumentele oferite de FIFA

FIFA a confirmat că grupul principal de investitori propus pentru noua structură este Thrive Eternal, condus de Josh Kushner, fratele lui Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump.

Gianni Infantino susține că noua structură comercială ar permite distribuirea unor sume mai mari către federațiile membre. Potrivit FIFA, între 2027 și 2030 fiecare federație ar putea avea acces la 20 de milioane de dolari, comparativ cu 8 milioane de dolari în prezent, pentru infrastructură, antrenori, echipe naționale și dezvoltarea fotbalului de bază.

Președintele FIFA a afirmat că obiectivul este „democratizarea fotbalului la nivel mondial” și oferirea unei cote mai echitabile din veniturile generate de competițiile internaționale.

Cu toate acestea, opoziția UEFA ar putea avea o greutate majoră, deoarece FIFA depinde în mare măsură de participarea echipelor europene pentru succesul comercial și sportiv al Cupei Mondiale.

Arabia Saudită anunţă că a interceptat drone lansate din Irak de grupări armate ”cu legături cu Iranul”, a doua zi la rând, după ce Guvernul irakian a anunţat deschiderea unei anchete.

Ministerul Saudit de Externe anunţă marţi că armata a interceptat drone care vizau instalaţii petroliere în estul regatului şi acuză grupări ”cu legături cu Iranul” de faptul că au lansat aceste atacuri de pe teritoriul Irakului, a doua zi consecutiv, relatează AFP, citat de news.ro.

Acuzații directe de la Riad privind atacurile asupra instalațiilor petroliere

”Apărarea aeriană a interceptat şi distrus mai multe drone care încercau să atace instalaţii petroliere”, a anunţat un purtător de cuvînt al ministerului saudit, Turki al-Maliki.

”Aceste noi tentative teroriste au fost lansate de pe teritoriul irakian şi au fost desfăşurate de către miliţii teroriste cu legături cu Iranul”, a acuzat el.

Riadul a anuţat luni atacuri asemănătoare şi a cerut Irakului să împiedice folosirea teritoriului irakian în lansarea de operaţiuni împotriva regatului.

Reacția Bagdadului și dezmințirea militarilor pro-ieni

Guvernul irakian a anunţat deschiderea unei anchete.

”Rezistenţa Islamică în Irak”, din care fac parte grupări armate proiraniene, a negat că se află la originea vreunui atac împotriva Arabiei Saudite.

Un reactor nuclear care nu a funcționat niciodată a devenit un parc de distracții, simbolizând eșecul ambițiilor atomice europene.

Un turn de răcire înalt de 42,30 metri, acoperit acum cu o frescă alpină, servește drept perete de cățărat pentru turiști. În interior, acolo unde ar fi trebuit să circule aburul supraîncălzit, un carusel balansoar se învârte în gol.

Este doar una dintre atracțiile parcului Wunderland Kalkar, care atrage în fiecare an aproximativ 600.000 de vizitatori. Sub betonul acestor clădiri, însă, se află o poveste care rezumă mai bine decât orice altceva speranțele spulberate ale energiei nucleare europene.

Visul atomic din anii ’70 și construcția titanică SNR-300

Totul a început în anii 1970, pe fundalul primului șoc petrolier. Germania, Belgia, Olanda și Regatul Unit s-au unit într-un proiect ambițios: construirea unui reactor reproductor, un tip de instalație care promitea să producă mai mult material fisionabil decât consuma.

O adevărată mașină de multiplicat uraniul, o soluție care părea să rezolve pentru totdeauna problema resurselor energetice. Șantierul a fost deschis la sfârșitul anului 1973, în orășelul Kalkar, pe malul Rinului.

Pentru a ridica această structură, au fost necesari aproximativ 250.000 m³ de beton și 58.000 de tone de oțel – echivalentul a douăzeci de Turnuri Eiffel turnate în pământul Renaniei. Protestele au început însă imediat. În 1974, 10.000 de oameni s-au mobilizat împotriva proiectului.

Trei ani mai târziu, un miting a adunat 40.000 de demonstranți pe străzile din Kalkar, un val de nemulțumire care a devenit un moment fondator pentru ecologia politică germană și care a contribuit direct la nașterea partidului Alianța 90/Verzii.

Cernobîl, abandonul politic și o factură uriașă de 3,5 miliarde de euro

Construcția a durat doisprezece ani, mult mai mult decât termenul inițial. Când a fost finalizată, în 1986, catastrofa de la Cernobîl lovise deja opinia publică. Era momentul cel mai prost posibil pentru a pune în funcțiune un reactor experimental răcit cu sodiu, cunoscut sub numele SNR-300.

Timp de cinci ani, uzina a rămas închisă, complet funcțională din punct de vedere tehnic, dar condamnată politic. Întreținerea și securitatea clădirilor costau 50 de milioane de euro pe an și necesitau 220 de angajați.

O întreagă echipă plătea pentru a veghea asupra unui reactor care nu avea să producă niciodată un singur kilowatt-oră. Un raport belgian de atunci o descria drept „cea mai puțin radioactivă centrală nucleară din lume”.

Pe 21 martie 1991, ministrul Cercetării, Heinz Riesenhuber, a anunțat oprirea definitivă. Landul Renania de Nord-Westfalia, opus proiectului de la început, câștigase după aproape două decenii de conflict cu guvernul federal, scrie curiozitate.ro.

Factura era amețitoare: aproximativ 7 miliarde de mărci germane, adică în jur de 3,5 miliarde de euro, peste 4 miliarde de dolari – alte surse vorbesc chiar de 3,7 miliarde de euro. Pentru un reactor care nu a funcționat nici măcar un minut.

De la un gigant nuclear eșuat la Wunderland Kalkar

Patru ani mai târziu, un antreprenor olandez, Hennie van der Most, a cumpărat complexul. Prețul, deși neclar, a fost infim în comparație cu investițiile: unele surse menționează 2,5 milioane de euro, altele o sumă similară în dolari.

A transformat totul într-un parc de agrement numit Wunderland Kalkar, „țara minunilor”. În loc să distrugă structurile, le-a integrat. În clădirile cu turbine și reactoare funcționează acum hoteluri, restaurante și baruri.

Turnul de răcire a devenit perete de cățărat, iar caruselul din interior este o ironie perfectă: se învârte exact acolo unde ar fi trebuit să se producă energie.

Un purtător de cuvânt al parcului explică, cu umor: „Unii se tem că nu este sigur, dar este 100% sigur, pentru că reactorul nu a fost niciodată pus în funcțiune”. Miezul reactorului, însă, nu a dispărut.

Combustibilul nuclear, compus din 35% plutoniu, se află în custodie de stat la Hanau, proprietatea RWE Power AG. Fără autorizație de reciclare în Germania, a fost trimis la uzina de reprocesare din La Hague, în Franța.

De acolo, din acest combustibil nefolosit, s-a născut MOX-ul destinat altor centrale electrice franceze. O ironie finală: o instalație gândită pentru autonomia energetică germană a ajuns să alimenteze, într-un fel, flota nucleară a unei țări vecine.

Tensiune în agricultură, acolo unde fermierii care au plătit deja polițe de asigurare riscă să rămână fără sprijin. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România trage un semnal de alarmă și cere Ministerului Agriculturii să lanseze de urgență intervenția DR-31, vitală pentru acoperirea costurilor cu asigurările.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, organizația avertizează că întârzierea măsurii creează haos și incertitudine, exact într-un moment sensibil pentru sector.

Fermierii au plătit deja, dar nu știu dacă sunt eligibili

Potrivit FAPPR, mulți agricultori au încheiat și chiar au achitat polițele de asigurare mizând pe continuitatea schemei de sprijin. Numai că lipsa unui calendar clar și a regulilor oficiale îi pune acum într-o zonă gri.

Cu alte cuvinte, au acționat responsabil, dar riscă să fie penalizați pentru întârzieri administrative.

Asigurările, colacul de salvare într-un climat tot mai dur

Agricultura vine după ani complicați, cu secetă, fenomene extreme și costuri în creștere. În acest context, asigurarea culturilor nu mai e un moft, ci una dintre puținele plase de siguranță.

FAPPR avertizează că blocajul actual afectează direct planificarea financiară a fermierilor și lovește tocmai în cei care au încercat să-și protejeze producția din timp.

Ce cere, concret, organizația

Reprezentanții fermierilor solicită autorităților:

• lansarea imediată a intervenției DR-31

• un calendar clar pentru depunerea cererilor

• publicarea rapidă a Ghidului solicitantului

• confirmarea că polițele deja încheiate sunt eligibile

În plus, cer ca regulile să nu fie schimbate din mers și bugetul să acopere toate cererile eligibile.

Efect de domino: fermierii ar putea renunța la asigurări

Semnalul de alarmă nu e doar pentru prezent. FAPPR avertizează că, dacă polițele deja încheiate vor fi excluse, încrederea fermierilor în acest mecanism va scădea drastic.

Pe termen lung, asta ar putea însemna mai puține culturi asigurate și, implicit, o presiune uriașă pe bugetul public în caz de calamități.

În final, organizația spune că rămâne deschisă dialogului cu autoritățile, însă mesajul e limpede, timpul nu mai are răbdare, iar agricultura nu-și permite încă o promisiune întârziată.

În prezent, Dunărea se situează astăzi la un debit de 1650 mc/s , fiind de trei ori mai puțin decât media multianuală a lunii iulie. În luna august, debitul va scădea în continuare.

Potrivit prognozei realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), Dunărea se situează astăzi la un debit de 1650 mc/s și va ajunge la începutul lui august în jurul valorii de 1600 mc/s.

Debitul din prezent este de trei ori mai puțin decât media multianuală a lunii iulie (4750 mc/s).

Situația actuală, similară cu cea din 2005

Situația este similară cu cea din anul 2005, când „Dunărea atingea debitul de 1650 mc/s. În data de 4 august, debitele Dunării vor ajunge la intrarea în țară în jurul valorii de 1500 mc/s, conform prognozei INHGA. Cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985, când aceasta avea la intrarea în țară 1400 mc/s”, potrivit comunicatului.

Din acest motiv, „pe sectorul Călărași-Cernavodă, se mențin restricțiile la folosințe (irigații), respectiv treapta III de restricții. Ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse pentru irigații sau furnizarea apei într-un anumit interval orar. De asemenea, Reactorul I de la CNE Cernavodă a fost oprit, ca o măsură suplimentară de a menține în funcțiune Reactorul II”.

Nu se arată semne de îmbunătățire

De asemenea, sunt „condiții de secetă severă în tot bazinul hidrografic al Dunării și nu apar indicii de îmbunătățire a acestei situații în perioada imediat următoare. Chiar dacă în zona Austriei se vor înregistra precipitații în jur de 40-50 l/mp până în data de 4 august, acestea nu vor avea un impact semnificativ asupra debitelor Dunării pe sectorul românesc”, se mai arată în comunicat.

„Un fenomen care se monitorizează cu multă strictețe de către echipele Adminstrației Naționale «Apele Române», de la nivel central și bazinal, este cel de înflorire algală”. Acesta este „amplificat de temperaturile ridicate și scăderea nivelelor pe Dunăre. Deocamdată, acest fenomen se menține la nivele optime”, potrivit aceluiași comunicat.

Seceta se menține în mai multe regiuni

Totodată, fenomenul de secetă accentuată „se menține în zone vulnerabile din regiunile Crișanei, Olteniei, Munteniei, Dobrogei și Moldovei. Astfel, mai multe sectoare de râuri prezintă fenomene de secare, precum și debite sub cel minim necesar asigurării resursei de apă pentru folosințele de irigații”.

Cu toate acestea, nu sunt impuse restricții „în ceea ce privește alimentarea cu apă a populației, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri. Volumul de apă este suficient pentru asigurarea fără restricții a alimentării cu apă în sistem centralizat”.