Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Ministrul Marcel Boloș: ‘Comisia Europeană a aprobat programul care va aduce oficial transferul în piață a rezultatelor cercetării’

Publicat

in

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF), aferent perioadei de programare 2021–2027.

Programul urmărește creșterea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători, creșterea abilităților acestora pentru transferul de cunoștințe dobândite către piață și, totodată, transferul tehnologic. Mediul de afaceri va fi sprijinit pentru introducerea inovării și pentru formarea personalului. Intervențiile vor stimula organizațiile de cercetare și întreprinderile pentru o mai bună poziționare pe lanțul valoric al inovării, fiind create astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie și oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.

De asemenea, se urmărește digitalizarea extinsă a tuturor interacțiunilor administrative cu cetățenii, persoanele juridice pentru instaurarea unei e‑guvernări depline și de care vor beneficia cetățenii indiferent de tipul de serviciu public pe care îl accesează, indiferent de rezidență sau tipul de instituție sau autoritate publică cu care interacționează.

„A venit momentul în care putem spune oficial că începe era transferului în piaţă a rezultatelor cercetării. Odată cu aprobarea PCIDIF vom face un pas important spre consolidarea poziţiei competiţionale a economiei româneşti în context european şi, pe de altă parte, ne vom orienta resursele spre proiecte de interes strategice pentru România. Vorbim despre investiții pentru soluții în vederea obţinerea hidrogenului, producția de semiconductori, tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate) și investiții pentru dezvoltarea unui Hub de Inteligență Artificială. Avem o alocare și pentru materializarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator), proiect care are ca obiectiv construirea, până în 2030, a unui demonstrator european de reactor cu plumb. Proiectul, care presupune utilizarea tehnologiilor avansate cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, vom putea vorbi cu adevărat de digitalizarea marilor servicii publice. Toate aceste proiecte sunt gândite pentru a ne alinia la trendurile internaționale, vor fi treceri treptate la sectoare cu valoare adăugată mare, care vor aduce cu adevărat dezvoltare pe termen lung”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

PCIDIF beneficiază de o alocare totală de  2.201.488.236 euro și va răspunde nevoilor de investiții în vederea creșterii competitivității RO prin dezvoltarea ecosistemului de cercetare, dezvoltare și inovare și a celui entreprenorial, inclusiv prin transformarea digitală a IMM-rilor, precum și prin dezvoltarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Prin PCIDIF sprijinul financiar este direcționat către nevoile de dezvoltare din următoarele domenii: cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile de specializare inteligentă identificate la nivel național prin mecanismul de descoperire antreprenorială în contextul Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (1.179.153.791 euro), mediu de afaceri, respectiv IMM-uri, inclusiv pentru digitalizare prin Centrele de Inovare Digitală (275.162.680 euro) și digitalizare în beneficiul cetățenilor și mediului de afaceri (747.171.765 euro).

Ce aduce Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare

Prin investițiile programului se au în vedere următoarele rezultate majore:

–         635 întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse sau procese;

–         198 locuri de muncă create în domeniul cercetării în entitățile care beneficiază de sprijin;

–         1912 angajați din IMM-uri care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat;

–         1744 angajați din organizații de cercetare care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat;

–         615 întreprinderi cu cifra de afaceri crescută;

–         2.973.623 utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate;

–         3.992  utilizatori de noi produse, servicii și aplicații digitale dezvoltate de întreprinderi;

–         624 întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală.

Politica de Coeziune 2021–2027

Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro.

Citeste mai mult

ACTUAL

Îngâmfatul Cosmin Petrescu evita să vă spună adevărul: Poluarea în Curtea de Argeș s-a dublat în ultimii ani – NU ARE SOLUȚII

Publicat

in

Campania electorală la Curtea de Argeș arată incapacitatea partidelor și a candidaților acestora de a identifica adevaratele probleme ale urbei. Neidentificând aceste probleme care pot avea efect negativ pe termen lung, este clar că aspiranți la funcția de primar nu pot veni nici cu soluții concrete. Fie din necunoaștere, fie din rea credință, fie că așa le ordonă partidul. De aici și până la a vinde gogoși electorale bazate doar pe promisiuni în care nici ei nu cred și oferite prin intermediul unor așa zise programe sau filmulețe pe Facebook sau Tik Tok, e o cale atat de scurtă încăt numai unii habarniști le mai pot lua in seamă.

Un caz concret este cel al candidatului liberal Cosmin Petrescu, omul care este prezentat ca fiind un mare traitor pe cârca statului, nu pentru ca ar fi vreun mare expert sau câstigător al vreunor concursuri, ci doar pentru că a fost coleg de școală cu Alina Gorghiu. Vorba ceea, femeia te ridică… De când se visează primar, îngâmfatul liberal – așa cum este perceput de argeșeni, nu a prezentat până acum nicio soluție concretă la vreuna dintre problemele cu care se conftunta comunitatea pe care și-ar dori să o conducă. Doar vorbe goale și promisiuni fără credibilitate. De exemplu, problema bumperelor. Doar cu informații luate de prin ziarul nostru, Petrescu anunță ca va rezolva această problemă. Dar care e adevarata problema? Clar nu o cunoaște! Spunem asta pentru ca el nu cunoaște nici macar că aceste bumpere pot fi eliminate și inlocuite la fel cum nu cunoaște nici faptul că aceste bumpere nu au fost incluse in proiectul de mobilitate urbană.

Ieri, intr-un videoclip postat de FB și care a starnit rasete, Cosmin Petrescu iși arăta lipsa de informare și mințea lumea ca el va repara aceste bumpere. Da, civă le va repra,cum să nu râzi auzind asta… Mai spunea ca acestea nu pot fi scoase definitiv. Minciună! Ele pot fi scoase oricand și inlocuite cu exact ceea ce prevede un proiect de mobilitate urbană. Deci omul nu are habar.

Revenind la problema principală pe care Cosmin Petrescu nu o știe sau sau o știe dar evita să v-o spună: poluarea generată de aceste bumpere. Daca chiar îl durea de acest oraș și de viitorul său, mergea la ministrul cu care se laudă că face minuni pe Transfăgărășan și afla reala problemă generată și de bumpere: poluarea accelerată. Afla, de exemplu, că imediat după operațiunea de montare a acestor bumpere poluarea prin noxe s-a dublat la Curtea de Argeș. Astfel că, de anul trecut, Curtea de Argeș figurează în datele de la Mediu ca fiind un oraș care nu mai beneficiaza de o calitate bună a aerului. Grav este că, în comparație cu orașe aflate pe aceiași axă care își păstrează un aer cu mult mai curat ( Rm. Vălcea sau Fieni, de exemplu), Curtea de Argeș a decăzut și se află sub acestea in ceea ce privește poluarea, noxele. Dar de unde să știe îngâmfatul Cosmin Petrescu și echipa lui de habarniști aceste date? Sau probabil le știe și ar da ca dracu` ca ieri să vorbească de Curtea de Argeș turistic si statiune climetarică în perioada interbelică, cu un aer de o calitate de invidiat și azi să anunți că am decăzut sub Rm. Valcea și Fieni după ce, inclusiv aleșii liberali din CL, au agreat montarea acestor bumpere. Adică i-ar fi rușine să recunoască faptul că și grație PNL orașul este din ce in ce mai puluat iar efectele vor afecta pe termen mediu și lung generațiile viitoare care vor mai viețui în această urbe.

Iar dacă îngâmfatului Cosmin Petrescu, mare șef pe salarii babane la diverse companii de stat și turist electoral prin Curtea de Argeș chiar îi pasă de viitorul acestui oraș, să vină zilele acestea cu soluție concreta la această problemă aparent minoră a bumperelor dar extrem de toxica pentru viitorul orașului din perpectiva poluării. Pentru date concrete si indicii de poluare ai ultimilor doi ani la Curtea de Argeș îi recomandăm să și le ia de la Ministerul Mediului, ca tot se laudă că are pile acolo. Îl poate ajuta fosta sa colegă de purtat cheițe la gât.

Iar dacă i-e lene sa părăsească terasele orașului ( deh, ca turist pierzi vremea mai mult pe terase decat printre oameni), poate afla mult mai repede accesand siteul Rețelei Națională de Monitorizare a Calității Aerului și va afla parametrii de calitate a aerului, monitorizați în cele peste 100 stații de pe toată suprafața României – inclusiv Curtea de Argeș – care alcătuiesc RNMCA.

Citeste mai mult

ACTUAL

Reabilitarea cetății Poenari, gata în această vară – ACCESUL TOT PE TREPTE, FĂRĂ TELEGONDOLĂ sau FUNICULAR

Publicat

in

Demarate în vara lui 2022, lucrările de reabilitarea a cetății lui Vlad Țepeș de la Poenari-Argeș vor fi finalizate de abia în vara lui 2024, cu mai bine de șase luni în plus față de termenul inițial, din cauza unei probleme tehnice legate de reabilitarea turnului de la intrare. Astfel că turistii nu vor putea vizita faimoasa cetate decțt din luna iulie a acestui an. Reamintim că Cetatea Poenari este printre cele mai importante obiective turistice din Argeş. În medie, cetatea a fost vizitată, in medie, de 100.000 de turişti pe an.

Chiar dacă va fi deschisă ăn luna iulie a acestui an, din păcate, vizitatorii români și străini care vor veni din nou în număr mare la Poenari din această vară mai trebuie însă să aștepte câțiva ani până când accesul la cetate se va face cu un mijloc rapid și vor fi nevoiți să urce cele aproape 1.480 de trepte.

În iulie 2021, Consiliul Județean Argeș a semnat contractul de proiectare și execuție cu asocierea câștigătoare a licitației, SC EURAS SRL – SC ARHING SRL. Lucrările au început în vara lui 2022 cu o întârziere de mai multe luni, pentru că mai erau necesare câteva avize de la Ministerul Culturii. Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție lucrări pentru restaurarea cetății Poenari se ridică la 20,1 milioane lei, din care execuția propriu-zisă a lucrărilor se ridică la 18,7 milioane lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile. Lucrările de restaurare a fortăreței lui Vlad Țepeș includ și cele 1.480 de trepte ce erau în stare avansată de degradare.

Cetatea Poenari, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, este încadrată ca Monument istoric de importanţă naţională şi internaţională.

Ridicată în secolul al XIV-lea în timpul domniei lui Negru Vodă şi având la început doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în timpul lui Vlad Ţepeş. Cetatea Poenari, aflată aproape de Barajul Vidraru, a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind edificată ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Fortăreața a fost ultimul refugiu al lui Vlad Ţepeş înainte ca acesta să plece în Transilvania.

Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost realizată în urmă cu peste cinci decenii, pe parcursul a trei ani, în perioada 1969-1972, prilej cu care s-a realizat consolidarea și înălțarea zidurilor şi s-au construit treptele de acces pentru a permite vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend