Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ministerul Apărării de la Moscova: ‘Rusia a primit aproape 250.000 de refugiaţi care au fugit din Ucraina’

Publicat

in

Aproape 250.000 de refugiaţi au sosit în Rusia după ce au fugit din Ucraina pe fondul invaziei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Moscova, citat de agenţii de presă ruse preluate de DPA şi Reuters.

Această cifră include 55.000 de copii, a declarat generalul Mihail Mizinţev, în comentarii raportate de agenţia de presă TASS. El a precizat că 8.575 de civili, inclusiv 1.292 de copii, au fugit în Rusia doar în ultimele două zile. Refugiaţii au venit atât din partea principală a Ucrainei, precum şi din regiunile separatiste din est sprijinite de Rusia, potrivit Agerpres.ro.

El a mai spus că Rusia a trimis peste 2.100 de tone de ajutoare. Niciuna dintre cifre nu a putut fi verificată în mod independent, notează DPA.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, declarând că trebuie demilitarizat şi “denazificat” vecinul său sudic în ceea ce ea numeşte o operaţiune militară specială, aminteşte Reuters. Ucraina şi aliaţii ei occidentali denunţă însă un pretext al Rusiei pentru război.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

„Economie de război” – Franţa ordonă companiilor industriale să sporească producţia de rachete antiaeriane Aster

Publicat

in

De

Ministerul francez al Forţelor Armate a ordonat companiilor industriale ce participă la fabricarea de rachete antiaeriene şi antibalistice Aster să acorde prioritate în producţia lor pentru aceste comenzi în raport cu altele, a anunţat luni ministrul apărării Sebastien Lecornu.

Rachetă Aster trasă de pe portavionul Charles de GaulleFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

„Am mobilizat pentru prima dată puteri ale poliţiei administrative, ceea ce permite prioritizarea unui anumit număr de sub-contractori, unde comenzile civile trebuie să treacă acum pe plan secund, după comenzile militare, pentru a da prioritate gamei Aster”, a afirmat ministrul la Calvi, cu ocazia unei întrevederi cu omologul său italian Guido Crosetto, relatează AFP și Agerpres.

Compania metalurgică Aubert şi Duval, care produce oţeluri speciale atât pentru aeronautica civilă, cât şi pentru submarine sau tuburile tunurilor Caesar, este în special vizată de această obligaţie, potrivit unei surse apropiate dosarului.

Rachetele Aster 15 şi 30 sunt produse de multinaţionala MBDA cu sediul la Paris, cooperare între Paris şi Roma. Cele două ţări au furnizat un număr neprecizat de astfel de rachete ucrainenilor pentru apărarea loc antiaeriană, dar Ucraina le cere mai multe asemenea rachete pentru a se apăra. De asemenea, acest tip de rachete au fost utilizate în Marea Roşie împotriva dronelor trase de rebeli houthi.

La sfârşitul lunii martie, Sebastien Lecornu a lăsat să se întrevadă ameninţarea unei astfel de măsuri, pentru ca producătorii să poată produce mai multe astfel de rachete mai rapid.

MBDA speră să reducă durata producţiei de rachete Aster de la 42 de luni în 2022 la „mai puţin de 18 luni în 2026”, iar producţia ar urma să crească cu 50% până la acea dată, potrivit preşedintelui său Eric Beranger.

Dar organizarea industrială nu este optimă, componentele rachetelor trebuind să „traverseze Alpii de mai multe ori” în timpul fabricării lor, ceea ce nu facilitează accelerarea producţiei.

Potrivit lui Sebastien Lecornu, există, de asemenea, o „nevoie urgentă de simplificare a birocraţiei” cu „probleme vamale între Franţa şi Italia care pot întârzia producţia de rachete”.

Într-o scrisoare comună către MBDA, cei doi miniştri cer din nou grupului „să accelereze producţiile (…) pentru a garanta primele livrări începând din acest an, 2024”.

Ei cer de asemenea MBDA „să-şi intensifice eforturile” pentru a pune în funcţiune în Italia un al doilea lanţ de montaj de rachete, în scopul „creşterii capacităţii de producţie”.

Sebastien Lecornu şi Guido Crosetto au anunţat de asemenea semnarea unei scrisori de intenţie pentru apropierea industriilor de armament terestru ale celor două ţări, ceea ce ar „trebui să ducă la apropieri asupra unor proiecte de echipamente pentru forţele noastre terestre”, potrivit ministrului francez.

Acest demers vine să încadreze „alianţa strategică” înfiinţată în decembrie între grupul franco-german KNDS şi cel italian Leonardo.

Citeste mai mult

NATIONAL

Magistrații-activiști s-au reactivat – FJR invocă OCDE pentru a cere din nou modificări ale legilor justiției

Publicat

in

De

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România transmite, luni, că legile justiţiei, adoptate în 2022 şi prezentate ca un real succes, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil. Agistraţii afirmă că sunt urgent necesare reforme reale, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor europene şi internaţionale relevante, inclusiv Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

„Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a luat act (din presa română) de cerinţele formulate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu privire la reformele necesare în domeniul justiţiei. Aceste solicitări sunt similare apelurilor pe care Asociaţia Forumul Judecătorilor din România le-a adresat autorităţilor române în ultimii ani, susţinând în mod continuu necesitatea adoptării unor reforme prin care justiţia română să recapete elementele necesare funcţionarii sale în baza principiilor independenţei, meritocraţiei, eficienţei şi responsabilităţii”, au transmis, luni, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România.

Potrivit acestora, „noile legi ale justiţiei, adoptate în anul 2022 şi prezentate drept un mare succes, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil”.

„Reafirmăm că sunt urgent necesare reforme reale în justiţie, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor europene şi internaţionale relevante, inclusiv Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De altfel, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reiterează observaţia privitoare la lipsa unor consursuri meritocratice privind promovarea magistraţilor, îndeosebi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modalităţile de promovare bazate exclusiv pe o evaluare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de candidaţi pe parcursul întregii lor activităţi (însoţite de un interviu în faţa Secţiei pentru judecătrori a CSM în privinţa promovării la ÎCCJ) fiind contestate sistematic de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic”, a mai transmis organizaţia profesională.

Potrivit magistraților-activiști, „trebuie introduse în legislaţie recomandările Comisiei de la Veneţia din ultimul Aviz urgent, emis la sfârşitul anului 2022, respectiv: «extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, şi eliminarea posibilităţii reînnoirii mandatelor, precum şi consolidarea garanţiilor în cazul în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie infirmă motivat toate măsurile şi soluţiile adoptate de ceilalţi procurori (cu excepţia DNA şi DIICOT). Printre alte modificări propuse se numără o selecţie prin concurs pentru vicepreşedinţii instanţelor şi procurorii şefi adjuncţi ai parchetelor şi stabilirea în mod clar a faptului că agenţii poliţiei judiciare detaşaţi pe lângă parchete nu au obligaţii de raportare faţă de Ministerul de Interne».

Magistraţii afirmă că, de asemenea, „Comisia de la Veneţia regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competenţele de dinainte de înfiinţarea SIIJ şi recomandă restabilirea competenţelor DNA de a investiga şi urmări penal infracţiunile comise de judecători şi procurori”.

„În plus, necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară). Reformele structurale solicitate de organismele europene şi internaţionale relevante, precum şi de magistraţii români, nu mai pot fi întârziate, lipsa lor ameninţând inclusiv aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, se mai arată în comunicatul de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend