Fondatorul Platformei Demnitate şi Adevăr (DA) Andrei Năstase, cândva unul dintre aliaţii şi susţinătorii preşedintei Maia Sandu, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie din Republica Moldova în calitate de independent.

Andrei Năstase a fost întrebat într-o emisiune televizată dacă urmează să revină în politică şi dacă intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, relatează NewsMaker.

„Nu aş mai fi ieşit în spaţiul public dacă în Republica Moldova lucrurile ar fi mers bine. (…) Urmare a mai multor discuţii purtate în ţară şi în străinătate, şi culminate cu întâlnirea pe care am avut-o duminică cu mai mulţi simpatizanţi şi susţinători ai mei, am decis că voi candida la alegerile prezidenţiale din acest an ca şi independent. Bineînţeles, nu fără suportul tuturor celor care au fost alături de mine pe parcursul anilor, suportul celor care au rămas dezamăgiţi de guvernarea actuală”, a declarat Năstase.

Andrei Năstase şi-a început activitatea publică în calitate de fondator şi lider al Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, preluând ştafeta mişcării protestatare din 2015. A participat la alegerile din 2016 pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dar s-a retras în favoarea candidatului comun al forţelor politice anti-oligarhice, Maia Sandu.

În 2018 a câştigat alegerile pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău, dar rezultatele alegerilor au fost invalidate pe motiv că şi-ar fi făcut campanie electorală în ziua alegerilor.

A devenit ulterior unul dintre liderii Mişcării de Rezistenţă ACUM.

Năstase a fost şi ministru al afacerilor interne, iar ulterior consilier în Consiliul Municipal Chişinău (CMC).

Cine s-a mai anunţat pentru cursa electorală din octombrie

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au fost anunţate pentru 20 octombrie, concomitent cu un referendum pentru aderearea la UE.

Preşedinta Maia Sandu a anunţat oficial că va candida pentru un nou mandat.

Va candida la alegerile prezidenţiale şi fostul ministru de externe în cabinetul de miniştri condus de democratul Pavel Filip, Tudor Ulianovschi.

Fostul primar de Bălţi, Renato Usatîi, a admis că şi-ar putea înainta şi el candidatura.

În martie 2024, primarul municipiului Chişinău, Ion Ceban, nu excludea posibilitatea de a candida la funcţia de preşedinte al ţării. Totuşi, o decizie în acest sens ar urma să fie luată doar în cadrul partidului pe care îl conduce – Mişcarea Alternativa Naţională.

Liderul socialiştilor, fostul preşedinte Igor Dodon, ar fi gata să-l susţină pe fostul procurorul general Alexandr Stoianoglo în calitate de candidat unic a „4-5 forţe de opoziţie”, la alegerile prezidenţiale. Totuşi, Dodon a spus că socialiştii continuă să caute cu alte „2-3-4 partide un candidat”.

Fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, intenţionează să participe la următoarele alegeri prezidenţiale, însă decizia finală aparţine Consiliului Politic Naţional al partidului.

Este de aşteptat, de asemenea, ca şi alianţa partidelor proruse „Victorie”, anunţată la Moscova luna trecută şi formată în jurul oligarhului fugar Ilan Şor, să aibă propriul candidat la preşedinţie.

Ucraina pregăteşte acorduri de cooperare în domeniul securităţii cu alte şapte ţări, inclusiv cu Statele Unite, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski în discursul său către naţiune de miercuri seara.

„Pregătim şapte noi documente de securitate pentru ţara noastră – acorduri bilaterale de securitate – în special, acordul de securitate cu Statele Unite ale Americii, armament, finanţe, cooperare politică – astăzi am lucrat cu echipa la detaliile specifice ale acestor documente, iar pentru unele dintre ele avem deja un text preliminar al acordurilor”, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski.

„Fiecare dintre ele ne va sprijini, în acest an şi în anii următori, arhitectura de securitate pentru perioada până când vom adera la NATO. Completăm proiectele de acorduri cu oportunităţi mai puternice pentru Ucraina şi pentru securitatea noastră comună cu partenerii noştri. Este clar că se acordă o prioritate specială la tot ceea ce va oferi mai multă protecţie împotriva terorii ruseşti”, a completat preşedintele ucrainean.

Până în prezent, Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu nouă ţări

Până în prezent, Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu nouă ţări, între care Franţa, Regatul Unit şi Finlanda, cea mai recentă fiind Letonia. De asemenea, se aşteaptă să fie semnat un acord şi cu Norvegia.

Aceste acorduri sunt în esenţă promisiuni ale acestor ţări de a continua să furnizeze o susţinere militară şi financiară pe termen lung Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.

Kievul consideră că încheierea acestor acorduri bilaterale de securitate – o soluţie de compromis sugerată de G7 la summitul NATO de anul trecut de la Vilnius – ajută Ucraina să reziste agresiunii ruseşti la scară largă.

România, care ajută la antrenarea piloţilor ucraineni pentru F-16, se pregăteşte la rândul ei să încheie cu Kievul un astfel de acord de securitate, a anunţat luna trecută preşedintele Klaus Iohannis.

Ce le-a spus Zelenski în discursul de miercuri

Pe de altă parte, Zelenski le-a spus ucrainenilor, în discursul de miercuri seara, că împreună cu Elveţia au fost puse la punct ultimele detalii pentru summitul la care Kievul speră să aducă cât mai multe ţări pentru a convinge Moscova să facă pace.

„Pregătim summitul global pentru pace, primul astfel de summit care poate începe o mişcare reală către o pace dreaptă. Împreună cu partea elveţiană, astăzi am convenit asupra ultimelor retuşuri şi lucrăm cât mai mult posibil pentru a ne asigura că la summit vor participa cât mai mulţi lideri şi ţări. Acest lucru este fundamental. Lumea poate opri orice agresor.

Dacă acţionează în unitate şi în conformitate cu regulile majorităţii, nicio agresiune nu va rezista unei presiuni cu adevărat globale. Şi trebuie să lucrăm cu toţii împreună pentru a forţa Rusia să facă pace. În săptămânile următoare, se va lucra mult în mod nepublic cu partenerii pentru ca summitul să fie cu adevărat semnificativ”, a explicat Zelenski.