Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Mandatul lui Răzvan Popescu de director general al Romgaz, prelungit cu încă patru luni

Publicat

in

Mandatul lui Răzvan Popescu de director general al Romgaz (simbol bursier SNG) a fost prelungit cu încă patru luni, conform unei decizii a Consiliului de Administraţie din 23 noiembrie 2022, publicată la Bursa de Valori Bucureşti.

De asemenea, a fost prelungit tot cu patru luni şi mandatul lui Aristotel Marius Jude, care ocupă funcţia de director general adjunct. Perioadele vizează în ambele cazuri intervalul cuprins între 18 decembrie 2021 şi 18 aprilie 2022, potrivit Mediafax.

Acţiunile producătorului şi furnizorului de gaze naturale au urcat cu 2,8% anul acesta, pe tranzacţii de 525,5 milioane de lei. Indicele BET a pierdut 11%.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

ANAF intră tare într-o afacere ocrotită până acum. Acțiunea va avea un dublu impact

Publicat

in

De

ANAF a luat o nouă măsură pentru consolidarea colectării fiscale, extinzându-și sfera de aplicare către un sector surprinzător: automatele comerciale.

Această inițiativă are ca scop asigurarea că toate tranzacțiile efectuate prin intermediul acestor dispozitive sunt înregistrate și impozitate conform legii, reprezentând astfel un nou pas în direcția digitalizării fiscale din România, conform Playtech.

Începând cu data de 1 octombrie 2024, companiile care operează automate de vânzare, incluzând distribuitoarele de cafea sau gustări, sunt obligate să fie dotate cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF). Aceste dispozitive sunt responsabile de transmiterea datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, asigurând astfel o înregistrare fiscală precisă și actualizată a tuturor tranzacțiilor.

Încălcarea acestei obligații va atrage sancțiuni severe, printre care amenzi cuprinse între 8.000 și 10.000 de lei, confiscarea sumelor nejustificate și posibila suspendare a activității până la remedierea situației.

Impactul acestei măsuri asupra afacerilor este dublu: pe termen scurt, necesită o investiție inițială pentru achiziționarea și instalarea AMEF-urilor, dar pe termen lung ar putea duce la o gestionare mai eficientă a tranzacțiilor și la reducerea riscului de erori umane sau de fraudă. Cu toate acestea, costurile inițiale și presiunea de a se conforma rapid noilor reglementări pot reprezenta provocări semnificative, mai ales pentru întreprinderile mici.

În plus, implementarea sistemului național e-Factură, care impune transmiterea electronică a facturilor începând cu 1 iulie 2024, evidențiază angajamentul ANAF de a moderniza și digitaliza procesele fiscale. Operatorii economici care nu respectă această cerință vor fi sancționați cu amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, plus 15% din valoarea totală a facturilor netransmise. Această inițiativă urmărește să creeze un mediu fiscal mai transparent și mai eficient.

Digitalizarea fiscală avansează în România, iar noile reglementări privind AMEF-urile și e-Factura sunt dovezi ale acestei direcții. În timp ce aceste schimbări promit beneficii pe termen lung prin eficientizarea și transparentizarea colectării fiscale, ele aduc și provocări semnificative pentru mediul de afaceri, care trebuie să se adapteze rapid la noile cerințe. Aceasta reprezintă o nouă eră în fiscalitatea românească, cu un accent crescut pe conformare și tehnologie.

Citeste mai mult

NATIONAL

‘Flota fantomă’ a Rusiei care ‘bântuie’ prin România și nu numai: ‘armata invizibilă’ controlată de Putin

Publicat

in

De

Marea Mediterană e „bântuită” de o flotă-fantomă alcătuită din nave rusești care transportă arme și petrol, alimentând conflictul din Ucraina şi încălcând sancțiunile impuse Kremlinului.

În ultimii doi ani, imediat după agresiunea împotriva Kievului, un grup de nave a început să facă naveta între portul sirian Tartus și portul rusesc Novorossisk, la Marea Neagră. Experţii de la Royal United Services Institute (RUSI), cel mai mare think-tank britanic pe probleme de apărare și securitate, le-a monitorizat mișcările și a împărtășit rezultatele cu publicaţia Il Corriere.

Acea rută, redenumită „Sirian Express”, a fost folosită pentru recuperarea materialului de război rămas în Siria după intervenția rusă în sprijinul regimului Assad în războiul civil din țară și direcționarea acestuia pe calea ferată de la Novorossisk către operațiunile de pe frontul ucrainean.

În ultimele săptămâni s-a schimbat însă ceva. La sfârșitul lunii februarie, cu emițătoarele oprite, Sparta IV a părăsit portul Tartus: sub acest nume navighează o navă rusă care oficial este o navă de marfă civilă, dar care neoficial aparţine Ministerului Apărării de la Moscova. Sparta IV a ajuns în Bosfor, s-a îndreptat spre Marea Neagră, pentru ca apoi să facă stânga împrejur: un comportament a cărui singură explicație poate fi teama de a fi scufundată de marina ucraineană care navighează în acele ape.

Traseul navei Sparta IV

Ulterior, Sparta IV s-a îndreptat spre Vest și a traversat întreaga Mediterană, trecând prin Canalul Siciliei (rămânând însă permanent în apele internaționale), dar şi pe acest traseu s-a observat un lucru ciudat: nava a fost escortată mult timp de o fregata rusă, Grigorovici. Dacă ar fi transportat o încărcătură civilă, nu ar fi nevoie de o escortă militară: de unde singura concluzie plauzibilă ar fi că la bord se afla material sensibil.

Sparta IV a trecut apoi prin Strâmtoarea Gibraltar și s-a îndreptat spre nord, ajungând la sfârșitul lunii martie în portul rus Kaliningrad de la Marea Baltică: dacă a descărcat acolo materialul militar pentru război, înseamnă că ulterior acest armament a fost transportat pe uscat, pe teritoriul UE, Kaliningradul fiind o enclavă.

După ce a rămas ancorată timp de trei săptămâni în Marea Baltică cu emițătoarele oprite, nava rusă a ieşit din nou în larg și săptămâna trecută a reapărut în strâmtoarea Danemarcei îndreptându-se spre Mediterană, cu destinaţia Tartus. Ceea ce înseamnă că navele rusești – sunt cel puțin patru de tipul Sparta – au deschis o nouă rută, mult mai riscantă, care trece pe lângă apele noastre și se îndreaptă spre Atlantic.

Flota Rusiei trece și prin România

Însă, pe lângă activitățile rutei „Sirian Express”, flota-fantomă de petroliere a Kremlinului, înmatriculate sub alte pavilioane, operează și în Marea Mediterană, din Panama până în Liberia şi Gabon. Sunt petroliere care exportă clandestin țițeiul rusesc folosind un sistem foarte riscant: aurul negru este transbordat în mijlocul mării pe alte petroliere și tot pe mare se face şi plata aferentă. Aceste operațiuni au loc în patru zone bine definite ale Mării Mediterane și ale Mării Negre: în largul portului românesc Constanța, în Golful Laconia (din Grecia), în largul coastei Maltei și la Ceuta, în apropierea strâmtorii Gibraltar.

Sistemul prezintă un mare risc pentru mediu, sporit de faptul că flota-fantomă este formată din nave vechi care operează fără asigurare și în afara reglementărilor maritime. Țițeiul care părăsește în acest fel Rusia este dus în India sau în China pentru a fi rafinat și apoi revine pe piețele europene, sfidând complet sancțiunile. O metodă care îi permite lui Putin să-și mențină economia țării pe linia de plutire și să finanțeze războiul din Ucraina: fără veniturile din petrol, totul s-ar prăbuși. În plus, acest lucru oferă Kremlinului acces la veniturile în dolari pe care le folosește pentru a cumpăra aur și pentru a stabiliza rubla.

Toate acestea sunt operațiuni care au loc literalmente sub nasul Occidentului: de altfel chiar în ultimele zile Comisia Europeană a decis să facă lumină asupra problemei și să pregătească un raport care va fi prezentat Consiliului. Deşi blocarea „navelor-fantomă” rusești ar prezenta riscul unei ulterioare escaladări a situaţiei cu Moscova.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend