Comisia Europeană deschide proceduri oficiale împotriva Facebook şi Instagram: Suspiciuni de încălcare a Actului legislativ privind serviciile digitale

Comisia Europeană a iniţiat, marţi, proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca Meta, furnizorul Facebook şi Instagram, să fi încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale, scrie news.ro.

„Această Comisie a creat mijloace de protejare a cetăţenilor europeni împotriva dezinformării şi manipulărilor specifice din partea ţărilor terţe. Dacă suspectăm o încălcare a normelor, acţionăm. Acest lucru este valabil în orice moment, dar în special în perioadele de alegeri democratice. Marile platforme digitale trebuie să se ridice la înălţimea obligaţiilor lor de a aloca suficiente resurse în acest sens, iar decizia de astăzi arată că ne confruntăm cu seriozitate în ceea ce priveşte conformitatea. Protejarea democraţiilor noastre este o luptă comună cu statele noastre membre. Astăzi, la Praga, doresc să mulţumesc prim-ministrului Fiala pentru rolul său activ în abordarea problemei la nivel european, precum şi pentru declanşarea de către Belgia a mecanismului de urgenţă pentru schimbul de informaţii între statele membre”, a afirmat preşedinta CE Ursula von der Leyen, conform comunicatului de presă al Executivului european.

Încălcările suspectate se referă la politicile şi practicile Meta referitoare la publicitatea înşelătoare şi la conţinutul politic din serviciile sale

Acestea se referă, de asemenea, la indisponibilitatea unui instrument eficient de monitorizare a alegerilor şi a discursului civic al terţilor în timp real înainte de alegerile pentru Parlamentul European, pe fondul deprecierii de către Meta a instrumentului său de informaţii publice în timp real, CrowdTangle, fără un instrument adecvat care să îl înlocuiască.

În plus, Comisia suspectează că mecanismul de semnalare a conţinutului ilegal din cadrul serviciilor („notificare şi acţiune”), precum şi căile de atac ale utilizatorilor şi mecanismele interne de soluţionare a plângerilor nu respectă cerinţele Actului legislativ privind serviciile digitale şi că există deficienţe în ceea ce priveşte furnizarea de către Meta a accesului cercetătorilor la datele aflate la dispoziţia publicului. Deschiderea procedurii se bazează pe o analiză preliminară a raportului de evaluare a riscurilor trimis de Meta în septembrie 2023, pe răspunsurile Meta la solicitările oficiale de informaţii ale Comisiei (privind conţinutul ilegal şi dezinformarea, accesul la date, abonarea la politica privind interzicerea publicităţii şi IA generativă), pe rapoartele disponibile public şi pe analiza proprie a Comisiei.

Prezenta procedură se va concentra asupra următoarelor domenii:

Reclame înşelătoare şi dezinformare. Comisia suspectează că Meta nu respectă obligaţiile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale în ceea ce priveşte abordarea diseminării de reclame înşelătoare, a campaniilor de dezinformare şi a comportamentelor neautentice coordonate în UE. Proliferarea unui astfel de conţinut poate prezenta un risc pentru discursul civic, procesele electorale şi drepturile fundamentale, precum şi pentru protecţia consumatorilor.

Vizibilitatea conţinutului politic. Comisia suspectează că politica Meta legată de „abordarea conţinutului politic”, care demolează conţinutul politic în sistemele de recomandare ale Instagram şi Facebook, inclusiv fluxurile acestora, nu respectă obligaţiile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Ancheta se va axa pe compatibilitatea acestei politici cu obligaţiile în materie de transparenţă şi de despăgubire a utilizatorilor, precum şi pe cerinţele de evaluare şi atenuare a riscurilor pentru discursul civic şi procesele electorale.

Indisponibilitatea unui discurs civic în timp real şi a unui instrument eficace de monitorizare a alegerilor de către terţi înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European şi de alte alegeri din diferite state membre. Meta se află în proces de defăimare a „CrowdTangle”, un instrument de informare publică care permite monitorizarea în timp real a alegerilor de către cercetători, jurnalişti şi societatea civilă, inclusiv prin tablouri de bord vizuale în direct, fără o înlocuire adecvată. Cu toate acestea, astfel cum se reflectă în Orientările recente ale Comisiei pentru furnizorii de platforme online foarte mari privind riscurile sistemice pentru procesele electorale, în perioada alegerilor, accesul la astfel de instrumente ar trebui extins.

Prin urmare, Comisia suspectează că, ţinând seama de deprecaţia Meta şi de întreruperea planificată a CrowdTangle, Meta nu a evaluat cu diligenţă şi nu a atenuat în mod adecvat riscurile legate de efectele Facebook şi Instagram asupra discursului civic şi a proceselor electorale, precum şi alte riscuri sistemice. Având în vedere raza de acţiune a platformelor Meta din UE (care reprezintă peste 250 de milioane de utilizatori activi lunar) şi în urma alegerilor europene care vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 şi a unei serii de alte alegeri care vor avea loc în diferite state membre, o astfel de deprecaţie ar putea avea ca rezultat prejudicierea discursului civic şi a proceselor electorale în ceea ce priveşte capacităţile de urmărire a erorilor şi a dezinformării, identificarea ingerinţelor şi a suprimării alegătorilor, precum şi transparenţa generală în timp real asigurată verificatorilor veridicităţii informaţiilor, jurnaliştilor şi altor părţi interesate electorale relevante.

Comisia Europeană îşi rezervă evaluarea naturii şi a iminenţei daunelor şi se aşteaptă ca Meta să coopereze cu Comisia prin prezentarea fără întârziere a informaţiilor necesare pentru efectuarea unei astfel de evaluări. Comisia se aşteaptă, de asemenea, ca Meta să ia rapid toate măsurile necesare pentru a asigura un control public eficace în timp real al serviciului său, oferind cercetătorilor, jurnaliştilor şi funcţionarilor electorali acces adecvat la instrumente de monitorizare în timp real a conţinutului găzduit în serviciile sale. Meta este invitată, de asemenea, printr-o cerere de informaţii, să comunice, în termen de 5 zile lucrătoare, măsurile de remediere care au fost luate în acest scop. Comisia şi-a rezervat dreptul de a lua măsuri în cazul în care acţiunile respective sunt considerate insuficiente.

Mecanismul de semnalare a conţinutului ilegal. Comisia suspectează că mecanismul de notificare şi de acţiune al Meta, care le permite utilizatorilor să notifice prezenţa conţinutului ilegal în serviciile sale, nu respectă obligaţiile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Aceasta include suspiciunea că nu sunt îndeplinite cerinţele prin care acest mecanism trebuie să fie uşor de accesat şi uşor de utilizat. În acelaşi timp, Comisia suspectează că Meta nu a instituit un sistem intern eficace de soluţionare a plângerilor pentru a depune plângeri împotriva deciziilor de moderare a conţinutului luate.

Conform sursei citate, dacă sunt dovedite, aceste deficienţe ar constitui încălcări ale articolului 14 alineatul (1), ale articolului 16 alineatul (1), ale articolului 16 alineatul (5), ale articolului 16 alineatul (6), ale articolului 17 alineatul (1), ale articolului 20 alineatul (1), ale articolului 24 alineatul (5), ale articolului 25 alineatul (1), ale articolului 34 alineatul (1), ale articolului 34 alineatul (2), ale articolului 35 alineatul (1) şi ale articolului 40 alineatul (12) din Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia va efectua în mod prioritar o investigaţie aprofundată. Deschiderea procedurii oficiale nu aduce atingere rezultatului acesteia.

Actuala iniţiere a procedurii nu aduce atingere niciunei alte proceduri pe care Comisia ar putea decide să o iniţieze cu privire la orice alt comportament care ar putea constitui o încălcare în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.

După deschiderea oficială a procedurilor, Comisia Europeană va continua să colecteze probe, de exemplu prin trimiterea de cereri suplimentare de informaţii, prin desfăşurarea de interviuri sau inspecţii.

Iniţierea procedurilor oficiale împuterniceşte Comisia să ia măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislaţiei, cum ar fi măsuri provizorii şi decizii de neconformitate. De asemenea, Comisia este împuternicită să accepte angajamentele asumate de Meta pentru a remedia problemele ridicate în cadrul procedurilor. Actul legislativ privind serviciile digitale nu stabileşte niciun termen legal pentru încetarea procedurilor oficiale. Durata unei investigaţii aprofundate depinde de mai mulţi factori, inclusiv de complexitatea cazului, de măsura în care societatea în cauză cooperează cu Comisia şi de exercitarea dreptului la apărare.

Deschiderea procedurilor oficiale scuteşte coordonatorii serviciilor digitale sau orice altă autoritate competentă a statelor membre ale UE de competenţa lor de a supraveghea şi de a asigura respectarea Regulamentului privind serviciile digitale în ceea ce priveşte presupusele încălcări ale articolului 14 alineatul (1), ale articolului 16 alineatul (1), ale articolului 16 alineatul (1), ale articolului 17 alineatul (5), ale articolului 16 alineatul (6), ale articolului 20 alineatul (1), ale articolului 20 alineatul (3), ale articolului 25 alineatul (1) şi ale articolului 40 alineatul (12).

Facebook şi Instagram au fost desemnate platforme online foarte mari (VLOP) la 25 aprilie 2023 în temeiul Actului legislativ al UE privind serviciile digitale, întrucât ambele au peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în UE. În calitate de VLOP, la patru luni de la desemnarea lor, şi anume la sfârşitul lunii august 2023, Facebook şi Instagram au trebuit să înceapă să respecte o serie de obligaţii prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale.

Începând cu 17 februarie, Actul legislativ privind serviciile digitale se aplică tuturor intermediarilor online din UE.

Victor Ponta intră la rupere: fostul premier a dat în judecată DNA și statul român/ Vizat este și procurorul Jean Uncheşelu

Fostul premier Victor Ponta a dat în judecată statul român prin Ministerul Finanţelor, DNA şi pe procurorul Jean Uncheşelu, cel care l-a trimis în judecată pe Ponta în dosarul Turceni – Rovinari şi în care acesta a fost achitat defintiv la sfârşitul anului trecut.

Acţiunea lui Ponta a fost înregistrată în 26 aprilie, la Tribunalul Bucureşti, pârâţi fiind statul român, prin Ministerul Finanţelor, dar şi DNA şi procurorul Jean Nicolae Uncheşelu. Obiectul dosarului este ”acţiune în răspundere delictuală”, informează NEWS.RO.

A fost achiat

Fostul premier Victor Ponta şi fostul senator Dan Şova au fost achitaţi, în 28 decembrie 2023, de magistraţii instanţei supreme în dosarul “Turceni – Rovinari”, în care au fost judecaţi pentru fapte de corupţie, în legătură cu încheierea unor contracte de consultanţă, decizia magistraţilor fiind definitivă.

În luina februarie, Victor Ponta anunţa că a decis să înceapă lupta la tribunal împotriva procurorului Jean Uncheşelu.

„Am decis să-l dau în judecată pentru cei opt ani şi jumătate pe care mi i-a luat din viaţă, sigur, cu Statul Român în subsidiar. Nu ca o chestie personală, ci vreau să văd la cât apreciază statul român, poate îmi dă zece lei despăgubiri, poate o sută de lei, poate un milion de lei, faptul că ai fost dat jos din funcţie cu un dosar fals. Am avut sechestru pe bunuri opt ani şi jumătate. Vreau să-i iau jumătate din salariul de 10.000 de euro”, a afirmat Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”.

La momentul achitării definitive, Victor Ponta spunea că a fost tot timpul nevinovat.

”Am fost tot timpul nevinovat şi dosarul penal a avut, de la început, scopul de a mă îndepărta din funcţie. Mă bucur că am avut încredere în Justiţie; le cer iertare celorlalţi 4 inculpaţi (toţi achitaţi) care au fost «victime colaterale»; îmi pare rău pentru suferinţa familiei şi a prietenilor mei din această perioadă. Regret că statul român (adică noi toţi) a plătit cheltuieli inutile de peste 1 milion de euro – expertize, percheziţii, magistraţi, avocaţi etc., doar să justifice o acuzaţie evident neserioasă şi netemeinică. Nu am nicio aşteptare şi nicio dorinţă de revanşă faţă de autorii acestui dosar sau faţă de cei care au profitat politic. Nu vreau însă să uităm că, prin acest dosar şi demisia impusă, a fost schimbată soarta mea, a multor alţi oameni nevinovaţi şi chiar destinul politic al României. Îmi doresc ca asemenea abuzuri să nu se mai repete niciodată în ţara noastră”, a arătat Ponta atunci.

De asemenea, Ponta mai afirma că „Jean Uncheşelu nu a comis o eroare, o greşeală, o interpretare greşită sau a fost indus în eroare de o schimbare de legislaţie sau o decizie nouă a CCR, el a comis un abuz despre care ştia că e un abuz”.

”A îndeplinit un ordin de la şefa lui ştiind de la bun început că ordinul este ilegal şi că toţi oamenii acuzaţi sunt nevinovaţi”, declara fostul premier, adăugând că ”procurorul Uncheşelu a fost şi recompensat pentru îndeplinirea acestui ordin abuziv, a fost preluat la Parchetul European de către doamna Kovesi, primeşte lunar un salariu de mii de euro din bani europeni şi nu plăteşte din buzunarul său nimic, plăteşte Statul Român”.

Context

În acest dosar, Victor Ponta a fost trimis în judecată în 17 septembrie 2015. Procurorii îl acuzau pe Victor Ponta că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul său de avocat, a obţinut de la Societatea Civilă de Avocaţi “Şova şi Asociaţii” 181.439,98 de lei, pentru activităţi care figurează în acte, dar care nu ar fi fost efectuate. Victor Ponta a fost judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat. În 10 mai 2018, Victor Ponta a fost achitat pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătura privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, decizia nefiind definitivă.