Cea de-a doua semifinală Eurovision are loc în această seară și va fi transmisă direct la TVR, de la ora 22:00. Românii din diaspora o pot vota pe Alexandra Căpitănescu, care intră în concurs cu numărul 03.

Reprezentanta României se află în topul favoriților de anul acesta. În mediul online, mulți o văd drept un „dark horse”, adică o concurentă-surpriză cu potențial de câștigătoare.

Citește și: Ce șanse are România să câștige Eurovision 2026, potrivit caselor de pariuri. Finlanda este cel mai bine cotată înainte de marea finală

Pentru a trece mai departe în finala de sâmbătă, 16 mai, Alexandra Căpitănescu are nevoie de voturile românilor din străinătate, mai exact din țările care votează în a doua semifinală, precum Bulgaria, Franța, Cipru sau Austria.

Alexandra Căpitănescu va intra pe scenă probabil între ora 22.15 și ora 22.25. Nu există o oră oficială exactă publicată de organizatorii Eurovision, pentru că show-ul live poate varia cu câteva minute.

Eurovision 2026, a doua semifinală

Piesele care concurează, în ordinea intrării în concurs:

1. DARA (Bulgaria) – „Bangaranga”
2. JIVA (Azerbaidjan) – „Just Go”
3. Alexandra Căpitănescu (România) – „Choke Me”
4. Eva Marija (Luxemburg) – „Mother Nature”
5. Daniel Zizka (Cehia) – „Crossroads”
6. SIMON (Armenia) – „Paloma Rumba”
7. Veronica Fusaro (Elveția) – „Alice”
8. Antigoni (Cipru) – „Jalla”
9. Atvara (Letonia) – „Ena”
10. Soren Torpegaard Lund (Danemarca) – „For vi gar hjem”
11. Delta Goodrem (Australia) – „Eclipse”
12. Leleka (Ucraina) – „Ridnym”
13. Alis (Albania) – „Nan”
14. Aidan (Malta) – „Bella”
15. Jonas Lovv (Norvegia) – „Ya Ya Ya”

Citește și: Eurovision 2026 – Republica Moldova, între cele zece ţări calificate în finală

[embedded content]

Cum s-a cunoscut Alexandra Căpitănescu cu băieți din trupă

Alexandra Căpitănescu și băieții din trupa sa s-au cunoscut în urmă cu doi ani, după ce profesoara de canto a artistei i-a adus împreună. Artista a dezvăluit că petrece foarte mult timp altături de colegii și în afara scenei.

„Băieții sunt, într-adevăr, forța mea! Matei (bass), Bogdan (chitară), Luca (tobe) și Thomas (clape), pe această cale vă mulțumesc că sunteți alături de mine! Ne-am cunoscut datorită profesoarei mele de canto, Mădălina Cîrcotă, care ne-a adus împreună în urmă cu doi ani și căreia îi mulțumesc pe această cale. Există o chimie reală între noi și cred că asta se simte pe scenă. Noi suntem și prieteni în afara scenei și ne place să petrecem timp împreună”, a declarat tânăra, pentru viva.ro.

Comisia Europeană a emis, joi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.

Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată, CEF având la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

Astfel, plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.

Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unei ponderi de de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.

Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026, au conchis oficialii Executivului european.ști

Joi, 14 mai, euro a fost cotat 5,2052 lei. Miercuri, 13 mai, euro a fost cotat la 5,2056 lei, marcând o ușoară scădere față de zilele anterioare. Marți, cursul euro a fost cotat la 5,2103, în scădere cu 0,0119 față de ziua precedență. Luni, moneda europeană a fost cotată la 5,2222 lei, continuând trendul descendent de câteva zile.

Dolarul american și francul elvețian

Dolarul american a înregistrat joi o ușoară scădere față de leu, fiind cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei precedent.

Francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 5,6863 lei, în urcare cu 0,0012 lei.

Lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, înregistrând o ușoară depreciere de 0,0011 lei.

Totodată, gramul de aur a urcat la 671,7496 lei, marcând o creștere de 0,0387 lei față de valoarea anterioară.

Citește și: Urs capturat în curtea Şcolii de Poliţie de la Câmpina. Prezența mamiferului fusese semnalată în mod repetat în zona respectivă

Majoritatea analiștilor și-au revizuit în sus prognoza pentru 2026 și este de așteptat ca același lucru să facă și BNR în ședința de  politică monetară de vineri.

”Nefericită combinație de două cifre cu recesiune economică, iar majorările ratei inflației încă nu s-au terminat. Urmează runda a doua de creștere a prețurilor generate de scumpirile de la energie, la care se va adăuga și impactul deprecierii leului”, spune Adrian Codîrlașu, preșdintele CFA România, citat de Economica.net. 

Adrian Codîrlașu arată că impactul deprecierii leului din luna aprilie (n.r. – generat de moțiunea de cenzură a PSD) în inflația din lunile următoare va cuprinsă probabil între 0,7% și 1%. La aceasta se va adăuga scumpirea prețurilor la energie din aprilie, fapt care va conduce la o inflație de 11% – 12% pentru următoarele luni.

Trendul ascendent al inflației va continua până la finalul lunii septembrie, când se așteaptă ca indicele prețurilor de consum să scadă sub 10% ca urmare a dispariției efectului majorarii TVA de anul trecut.

Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, supune dezbaterii un proiect potrivit căruia tarifele pentru ridicarea vehiculelor cu greutate de până la cinci tone să crească de la 200 de lei la 400 de lei.

Dacă vehiculul are o masă mai mare de cinci tone, tariful va crește de la 270 de lei la 540 de lei.

În plus, transportul vehiculelor cu greutate mai mică de cinci tone ar urma să fie tarifat cu 300 de lei, în loc de 150 de lei în prezent, iar pentru vehicule mai grele tariful va ajunge la 400 de lei, față de 200 de lei în prezent.

Citește și : Accident cumplit în Ștefan cel Mare, după ce o ambulanță a intrat în plin într-un autoturism

Depozitarea pentru o durată de până la 24 de ore va fi taxată cu 300 de lei, ceea ce duce totalul tarifelor pentru parcarea ilegală a mașinilor la 1.000 de lei în primele 24 de ore, pe lângă amenda aplicată de poliție.

Depozitarea ulterioară va fi tarifată cu 150 de lei pe zi, iar dacă ridicarea este oprită se aplică o taxă de 400 de lei (numai pentru ridicare, fără transport și depozitare).

Pentru vehiculele abandonate se va aplica un tarif special de depozitare de 150 de lei.

Proiectul este supus dezbaterii până pe 28 mai, urmând ca regulamentul să se aplice pe întreg teritoriul Capitalei, pe reţeaua de străzi şi pe terenurile aparţinând domeniului public sau privat al Municipiului Bucureşti, inclusiv cele aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6.

Măsura de ridicare se aplică pentru vehiculele staționate neregulamentar pe drumurile publice, pentru cele care ocupă fără drept locurile destinate persoanelor cu handicap și pentru cele staționate pe domeniul public, în alte locuri decât drumul public.

Dispunerea măsurii tehnico-administrative de ridicare se face de către poliţişti rutieri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi de către poliţişti locali.

Primăria Capitalei organizează şi asigură funcţionarea Dispeceratului Operativ al Poliţiei Locale şi stabileşte standarde obligatorii la nivelul întregului municipiu.

Aria operaţională a PMB va fi delimitată de: bulevardul Iancu de Hunedoara – Şoseaua Ştefan cel Mare – Şoseaua Mihai Bravu – Splaiul Unirii – bulevardul Gheorghe Şincai – Calea Şerban Vodă – Şoseaua Viilor – bulevardul Tudor Vladimirescu – Şoseaua Panduri – bulevardul Geniului – Şoseaua Grozăveşti – Pasajul Basarab – Şoseaua Nicolae Titulescu – Piaţa Victoriei.

Fiecare sector poate să execute serviciul de ridicare, transport, depozitare și eliberare în perimetrul dintre limitele zonei centrale și limitele administrativ-teritoriale ale fiecărei subdiviziuni.

Pentru segmentele din reţeaua principală de străzi care se află în afara inelului central, competenţa rămâne la nivelul sectoarelor 1 – 6.

PMB a supus dezbaterii publice și un al doilea proiect privind studiul de fundamentare în vederea înființării și organizării serviciului public de ridicare, transport, depozitare şi eliberare a vehiculelor staţionate neregulamentar.

Citește și : Cu cât se plătește în București o doamnă la curățenie. Reacția unei românce după ce a văzut tarifele: ”Cum se justifică sumele astea?”

Pentru zona corespunzătoare PMB, urmează să se aprobe modalitatea de gestiune delegată cu atribuire directă a contractului de delegare către Compania Municipală Parking.

Grindeanu îi atrage atenția lui Pîslaru să trimită „cât mai urgent” la Parlament lista cu proiectele legislative necesare pentru realizarea unui grad cât mai mare de absorbție a fondurilor din PNRR.

„Vă adresez o solicitare la care aștept, cu celeritate, un răspuns din partea dumneavoastră având în vedere importanța subiectului pentru economia României. Vă reamintesc: în cadrul consultărilor purtate de președintele Nicușor Dan cu partidele care au format Coaliția de guvernare, consultări care au avut loc la finalul lunii aprilie a.c., toate partidele participante și-au reafirmat susținerea totală pentru actele normative necesare în vederea realizării în timp util a reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Citeste si CTP trage concluziile Summitului B9+: „Agapa a arătat ca o reuniune pricăjită de provincie, rămâne de văzut a cui provincie…”

Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară. (…) Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative care trebuie aprobate în Parlament pentru realizarea unui grad cât mai mare de absorbție a fondurilor din PNRR”, se arată în scrisoarea transmisă de Sorin Grindeanu, joi.

Citeste si Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei din partea USR, atac la Ilie Bolojan după publicarea datelor INS: ”A dus în derizoriu ideea de reformă. Nu a făcut niciuna în modul corect, doar marketing politic”