Norvegia a acoperit în 2023 un procent de 30% din consumul total de gaze al UE, două treimi din livrări fiind realizate de compania de petrol și gaze Equinor. Equinor a devenit în acest fel principalul furnizor de gaze către Europa, înlocuind Gazprom, informează Bloomberg.

Înainte de începerea războiului din Ucraina, Gazprom din Rusia a furnizat aproximativ 35% din totalul gazelor din Europa. În 2023, Norvegia a devenit lider în vânzările de gaze. Din cele peste 109 miliarde de metri cubi de gaze naturale, aproximativ două treimi au fost vândute de compania norvegiană Equinor.

La sfârșitul lunii iunie 2023, guvernul norvegian a permis dezvoltarea a 19 câmpuri de petrol și gaze. Trei dintre ele au fost primite de Equinor, nouă vor fi dezvoltate sub conducerea companiei energetice norvegiene Ake, iar restul sub conducerea germană Wintershall Dea și a OMV austriac.

Contextul european

În ciuda scăderii cotei Gazprom, Rusia este al doilea cel mai mare furnizor de GNL către Europa, după Statele Unite. Potrivit Kpler, livrările către piețele UE în 2023 s-au ridicat la 16,4 milioane de tone, cei mai mari consumatori fiind Spania (5 milioane de tone), Belgia (5 milioane de tone) și Franța (3,6 milioane de tone). Cu toate acestea, UE discută impunerea de sancțiuni împotriva importului de gaz natural lichefiat din Rusia.

Gazprom a înregistrat în 2023 prima sa pierdere anuală din ultimii 20 de ani, din cauza scăderii livrărilor de gaze în Europa

Grupul rus Gazprom a declarat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC, informează News.ro.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.  ”EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi (bcm), în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.

Relație mai strânsă cu China

De la începutul anului 2024, Gazprom a crescut semnificativ livrările de gaze către China prin intermediul gazoductului “Puterea Siberiei”, depășind cifrele pentru aceeași perioadă a anului trecut cu 37,4%, se afirmă într-un comunicat al holdingului, informează Rador Radio România.

“Gazprom a crescut semnificativ livrările de gaz către China prin intermediul gazoductului “Puterea Siberiei”. În perioada 1 ianuarie – 12 mai 2024, volumul livrărilor a fost cu 37,4% mai mare decât în ​​aceeași perioadă a anului trecut. În aprilie 2024, creșterea comparativ cu luna aprilie a anului trecut a fost de 57,1%” – se subliniază în comunicat.

Cunoscutul cineast iranian Mohammad Rasoulof, condamnat la cinci ani de închisoare în ţara sa, a anunţat pe contul său de Instagram că a fugit din Iran, luni, cu o zi înainte de deschiderea Festivalului Internaţional de Film de la Cannes unde urmează să fie proiectat cel mai recent film al său şi unde este aşteptat, potrivit avocatului său, informează AFP, citată de Agerpres.

Regizorul iranian Mohammad RasoulofFoto: HotNews.ro, EurActiv.ro

„Le sunt recunoscător prietenilor mei, cunoştinţelor mele şi oamenilor care m-au ajutat, uneori cu riscul vieţii, să trec graniţa şi să fiu în siguranţă”, a declarat Rasoulof în acest text însoţit de o înregistrare video în care pot fi văzuţi munţi înzăpeziţi.

„Confirm că Mohammad Rasoulof a părăsit Iranul şi va participa la Festivalul de la Cannes”, a declarat pentru AFP avocatul său, Babak Paknia.

Cea de-a 77-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes, care începe la 14 mai în sudul Franţei, include în selecţia sa noul film al lui Mohammad Rasoulof, “The seed of the sacred fig”. „Trebuie să termin rapid ultimele retuşuri post-producţie” la film, a subliniat Rasoulof în postarea sa de pe Instagram.

Avocatul Babak Paknia a scris miercuri pe reţeaua socială X că un tribunal din Teheran l-a condamnat pe Mohammad Rasoulof, în vârstă de 52 de ani, la opt ani de închisoare, dintre care cinci cu executare, şi la lovituri de bici. Potrivit avocatului, magistraţii au declarat că la originea pedepsei severe se află o încălcare a securităţii naţionale. Rasoulof a fost obligat, de asemenea, la plata unei amenzi. Confiscarea bunurilor a fost, de asemenea, menţionată.

Cu puţin peste un an în urmă, lui Rasoulof i s-a interzis să călătorească în străinătate. Cineastul a fost eliberat din celebra închisoare Ewin din Teheran în februarie 2023, după aproximativ şapte luni de detenţie. Înainte de a fi încarcerat, el a criticat prăbuşirea unui centru comercial din oraşul Abadan din sud-vestul Iranului, eveniment soldat cu numeroşi morţi.

Rasoulof, care a fost recompensat cu Ursul de Aur la Berlinala din 2020 pentru filmul său filmul “There is No Evil”, despre pedeapsa capitală în Iran, este considerat critic la adresa regimului din ţara sa. El a trăit alternativ la Teheran şi la Hamburg şi şi-a continuat activitatea, în pofida faptului că i s-a interzis să realizeze filme.