„Partidul Naţional Liberal ia act de decizia Președintelui României privind desemnarea domnului Luca Niculescu drept candidat pentru funcția de prim-ministru. În perioada următoare vom avea discuții cu premierul desemnat și vom analiza programul de guvernare, prioritățile asumate și echipa pe care o va propune. Ulterior discuțiilor și analizei programului de guvernare, PNL va lua o decizie cu privire la votul de învestitură”, a anunțat PNL prin vocea purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan.

La capătul unei zile de consultări cu partidele, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu. Este a patra nominalizare la funcția de premier făcută de șeful statului și, probabil, al treilea candidat la această funcție care va merge în parlament să obțină votul de învestitură, după ce prima nominalizare, Eugen Tomac, și-a depus mandatul.

Citeste si Sorin Grindeanu: „Noua nominalizare de premier a președintelui continuă să sfideze matematica parlamentară. Dacă prim-ministrul desemnat va susține în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, mergem la alegeri anticipate”

”Accept această nominalizare cu deplină conștiință. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare. Avem nevoie de fermitate și de viziune, de o perioadă de stabilitate și reconstrucție.

Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a găsi o majoritatea și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist. În zilele următoare voi prezenta echipa. Promit seriozitate în cheltuirea banului public, accelerarea reformelor și a investițiilor. În contextul unui război la graniță avem nevoie de un stat puternic. Trebuie să ne întărim anticorpii împotriva războiului hibrid. România are nevoie de punți”, a spus Luca Niculescu după nominalizare.

Citeste si George Simion anunță că AUR nu susține Guvernul Luca Niculescu: „E tot o marionetă. Zero voturi de la AUR!”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că alegerea șefului statului „continuă să sfideze matematica parlamentară” și anunță că Partidul Social Democrat își va stabili poziția în cadrul unei ședințe a Biroului Permanent Național. Acesta a transmis că România are nevoie urgentă de un Guvern care să schimbe direcția economică, să facă rectificarea bugetară și să pregătească proiectul bugetului pentru 2027.

Potrivit lui Grindeanu, dacă Niculescu va susține politicile de austeritate ale premierului interimar Ilie Bolojan, atunci nu rămâne altă cale decât alegerile anticipate.

„Noua nominalizare de premier a președintelui continuă să sfideze matematica parlamentară.
După 4 premieri de dreapta care au eșuat, vedem o nouă desemnare care nu ține cont de partidul care a câștigat alegerile. Este alegerea președintelui.
Partidul Social Democrat ia propriile decizii. De aceea, mâine vom avea o ședință a Biroului Permanent Național în care vom analiza această propunere.
Da! România are nevoie urgentă de un guvern care să schimbe direcția greșită a țării, să facă rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru 2027.
Dar PSD nu va participa și nu va da voturi în alb pentru o construcție politică care să însemne o nouă aventură politică.
Prim-ministrul desemnat trebuie să spună public cum vrea să arate Guvernul și care sunt principalele măsuri pe care le are în vedere pentru redresarea economiei și protejarea puterii de cumpărare a oamenilor, cu menținerea țintelor de deficit.
Altfel, dacă prim-ministrul desemnat va susține în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, cred că nu mai rămâne altă cale pentru a repune România pe drumul corect decât să mergem la alegeri anticipate. Îmi doresc să punem punct României interimatelor!„, a declarat Sorin Grindeanu.

Vezi și Luca Niculescu, prima declarație după ce a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan: Nu promit miracole, ci seriozitate în folosirea banului public

Cine este Luca Niculescu

Luca Niculescu, desemnat luni seara premier de președintele Nicușor Dan, s-a remarcat inițial ca jurnalist, postură în care a activat cea mai mare parte a carierei. În 2016 a fost numit ambasador, iar în 2022 a revenit la ”vatră”, ca secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, unde este coordonatorul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – așa-zisul club al bogaților lumii.

În 2016, fostul președinte Klaus Iohannis îl numea ambasador în Franța, iar la finalul mandatului era decorat de președintele Emmanuel Macron cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare.

Însărcinat să coordoneze etapele aderării României la OCDE, Luca Niculescu mărturisea chiar că a renunțat la televizorul din casă, pentru a nu fi distras de la prioritatea numită OCDE. Tot în legătură cu acest obiect esențial, se declara ”condamnat” să fie optimist, iar rezultatele îl confirmă: România avea, la sfârșitul lui august, 24 dintre cele 25 de avize necesare, ceea ce înseamnă că este foarte aproape de aderare.

A fost dorit, pentru șefia Externelor, în cabinetele conduse de Eugen Tomac și Adrian Veștea – propunerile anterioare de premier făcute de șefu statului.

Luca Niculescu are 55 de ani, este bucureștean și are ca pasiune principală lectura. Citește enorm de mult și îi place totodată să și recomande titlurile care l-au impresionat.

Luca Niculescu a fost numit Secretar de Stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în septembrie 2022.

Între 2016 – 2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, a reprezentat de asemenea România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. A fost, totodată, Președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022.

Citește și George Simion anunță că AUR nu susține Guvernul Luca Niculescu: „E tot o marionetă. Zero voturi de la AUR!”

Între 1992 și 2016, Luca Niculescu a fost jurnalist. Redactor-șef al postului de radio RFI România, precum și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni: Money Channel, TVR 1, Digi24. Specializat mai ales în relații internațională, a avut timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche. A fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București (1995), este titular al unui master în Jurnalism European, la Centrul Universitar pentru Jurnalism, Strasbourg (1996). Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, la București.

Premii și distincții:

2023: Legiunea de onoare în grad de Comandor, conferită de Președintele Republicii franceze

2022: Crucea Regală a României, conferită de Majestatea Sa Custodele Coroanei

2019: Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Comandor, decernat de Ministerul Francez al Culturii

2015: Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, decernat de Președintele României postului RFI România

2012: „Medalia pentru Loialitate”, decernată de Casa Regală a României

2010: „Jurnalistul European al Anului”, premiu decernat de Institutul European din România

2008 și 2011: Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show.

Luca Niculescu nu este și nu a fost membru al niciunul partid politic.

George Simion a reacționat pe Facebook la scurt timp după nominalizarea lui Luca Niculescu.

„Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu„, a scris Simion pe Facebook.

La capătul unei zile de consultări cu partidele, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu. Este a patra nominalizare la funcția de premier făcută de șeful statului și, probabil, al treilea candidat la această funcție care va merge în parlament să obțină votul de învestitură, după ce prima nominalizare, Eugen Tomac, și-a depus mandatul.

”Accept această nominalizare cu deplină conștiință. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare. Avem nevoie de fermitate și de viziune, de o perioadă de stabilitate și reconstrucție.

Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a găsi o majoritatea și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist. În zilele următoare voi prezenta echipa. Promit seriozitate în cheltuirea banului public, accelerarea reformelor și a investițiilor. În contextul unui război la graniță avem nevoie de un stat puternic. Trebuie să ne întărim anticorpii împotriva războiului hibrid. România are nevoie de punți”, a spus Luca Niculescu după nominalizare.

Cine este Luca Niculescu

Niculescu nu a avut niciodată, oficial cel puțin, un partid care să-l susțină, ceea ce-l exclude din categoria politicienilor. În schimb, poate fi numit diplomat de succes, iar de câțiva ani încoace și manager cu bune rezultate, dat fiind faptul că România este foarte aproape să devină membru al OCDE.

În 2016, fostul președinte Klaus Iohannis îl numea ambasador în Franța, iar la finalul mandatului era decorat de președintele Emmanuel Macron cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare.

Însărcinat să coordoneze etapele aderării României la OCDE, Luca Niculescu mărturisea chiar că a renunțat la televizorul din casă, pentru a nu fi distras de la prioritatea numită OCDE. Tot în legătură cu acest obiect esențial, se declara ”condamnat” să fie optimist, iar rezultatele îl confirmă: România avea, la sfârșitul lui august, 24 dintre cele 25 de avize necesare, ceea ce înseamnă că este foarte aproape de aderare.

Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, este a patra nominalizare pntru postul de premier anunţată luni de preşedintele Nicuşor Dan. Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat, luni seara, la Palatul Cotroceni, că prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare.

”Accept această nominalizare cu deplină conștiință. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare. Avem nevoie de fermitate și de viziune, de o perioadă de stabilitate și reconstrucție.

Voi avea discuții cu partidele parlamentare pentru a găsi o majoritatea și pentru a conveni asupra unui program de guvernare realist. În zilele următoare voi prezenta echipa. Promit seriozitate în cheltuirea banului public, accelerarea reformelor și a investițiilor. În contextul unui război la graniță avem nevoie de un stat puternic. Trebuie să ne întărim anticorpii împotriva războiului hibrid. România are nevoie de punți”, a spus Luca Niculescu.

Citește și: Sorin Grindeanu: „Noua nominalizare de premier a președintelui continuă să sfideze matematica parlamentară. Dacă prim-ministrul desemnat va susține în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, mergem la alegeri anticipate”

Cine este Luca Niculescu

Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, la București.

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București (1995) și este titular al unui master în Jurnalism European, la Centrul Universitar pentru Jurnalism, Strasbourg (1996), potrivit datelor biografice publicate pe site-ul www.mae.ro.

A fost jurnalist între anii 1992 și 2016, specializat pe probleme de politică externă: redactor-șef al postului de radio RFI România, realizator de emisiuni la televiziuni precum: Money Channel, TVR 1, Digi24, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération). Timp de cinci ani, a avut o rubrică săptămânală în Dilema Veche.

În perioada 2016-2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, a reprezentat România în relația cu organizațiile internaționale care au sediul la Paris, în special Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).

A fost președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între anii 2019 și 2022.

În septembrie 2022, a fost numit Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

De-a lungul carierei, a primit numeroase distincții, printre care: Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show (2008 și 2011); ‘Jurnalistul European al Anului’, premiu decernat de Institutul European din România (2010); ‘Medalia pentru Loialitate’, decernată de Casa Regală a României (2012); Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler, decernat de Președintele României postului RFI România (2015); Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Comandor, decernat de Ministerul Francez al Culturii (2019); Crucea Regală a României, conferită de Majestatea Sa Custodele Coroanei (2022); Legiunea de onoare în grad de Comandor, conferită de Președintele Republicii franceze (2023).

Fostul prim-ministru Victor Ponta s-a declarat sceptic în legătură cu viabilitatea unei astfel de soluții de compromis tehnic, avertizând că ruptura dintre palatele puterii și societatea civilă din România a atins un prag critic.

Scenariul avansat de Ponta indică o respingere a propunerilor clare înaintate de principalele forțe parlamentare în încercarea de a debloca noul Cabinet. Cu toate că partidele din arcul majoritar au mizat pe figuri cu greutate politică și experiență administrativă proprie, decizia finală a Administrației Prezidențiale pare orientată spre o completă reconfigurare a profilului de premier.

„Sunt două propuneri oficiale, domnul Grindeanu și cu mine. Președintele îl va nominaliza pe al treilea. Nici pe Grindeanu, nici pe mine. O să vedem într-o oră. O candidatură independentă. Mă rog, nu știu cât de independentă. Vedem, nu din parlamentul actual”, a spus Victor Ponta la Digi24, oferind indicii clare despre deznodământul iminent al rundei de discuții.

Dincolo de jocurile de culise specifice nominalizării, fostul premier avertizează că instabilitatea politică prelungită a generat o fractură structurală gravă în arhitectura statului român.

„Mai departe senzația mea este că sunt trei lumi diferite. O lume la Cotroceni, o lume în parlament și o lume în afară cu acestor două instituții. Și aceste trei lumi sunt din ce în ce mai îndepărtate. Eu nu văd o soluție nici cu premierul independent. Eu i-am spus președintelui să-l lase pe noul premier, să-și facă un guvern, să și-l negocieze, să-l conducă, să-l sprijine. Sper să se întâmple asta, dar nu cred că se va întâmpla. Adică sunt mai degrabă pesimist”, a transmis Ponta.

Conform datelor ANRE, la 31 iulie 2026, România avea 373.249 de prosumatori, dintre care 337.607 persoane fizice. Instalațiile tuturor prosumatorilor aveau o capacitate totală instalată de 4.148,86 MW. Totodată, contribuția prosumatorilor la alimentarea rețelei a crescut de la un an la altul. Aceștia au injectat în rețelele electrice aproximativ 1,24 TWh în 2024 și 1,77 TWh în 2025.

FACIAS apără astfel interesele românilor care au investit în panouri fotovoltaice și livrează energie în rețea, dar a căror posibilitate de a folosi valoarea surplusului pentru alte facturi este blocată de întârzierea reglementărilor ANRE.

Șeful ANRE: Energia electrică este de peste 8 ori mai scumpă seara decât la prânz. De la 51 la 435 euro/ MWh în doar 5 ore

Prin Legea nr. 160/2026 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Parlamentul a modificat mecanismul de compensare existent în România. Noua lege, adoptată la 15 octombrie 2025, a intrat în vigoare la 26 iulie 2026.

Concret, pentru instalațiile de cel mult 200 kW pe loc de consum, articolul 3 punctul 23¹ din Legea nr. 123/2012 prevede facturarea lunară a energiei consumate, a energiei livrate în rețea și a excedentului. Persoanele fizice cu instalații mai mici, de cel mult 27 kW pe loc de consum, au și un drept suplimentar, prevăzut la articolul 73¹ alineatul (3¹). Acestea pot opta pentru folosirea sumelor rezultate din compensare la achitarea electricității pentru alte locuri proprii de consum sau a facturilor de gaze naturale, dacă au contractele cu același furnizor. Astfel, valoarea energiei produse în surplus poate acoperi cheltuieli pe care gospodăriile trebuie să le suporte din alte venituri.

Pentru aplicarea acestor prevederi, articolul II al Legii nr. 160/2026 îl obligă pe președintele ANRE să modifice și să completeze metodologia care stabilește regulile de comercializare a energiei electrice produse de prosumatori în termen de 60 de zile de la intrarea legii în vigoare. Acest termen a expirat pe 25 septembrie 2026.

FACIAS observă că, ANRE a prelungit consultarea publică pentru adoptarea noilor norme până la 1 octombrie, stabilind un calendar propriu care încalcă flagrant termenul legal impus de Parlament. Mai grav, proiectul ANRE propune ca folosirea sumelor între mai multe locuri de consum să înceapă abia la 1 ianuarie 2027. Autoritatea invocă necesitatea adaptării sistemelor informatice și a procedurilor furnizorilor.

Prosumatorii cer TVA zero pentru panourile fotovoltaice după criza energetică: „România trebuie să accelereze investițiile în producția și stocarea de energie”

Această amânare îi prinde pe oameni în prag de iarnă, când cheltuielile cu încălzirea măresc facturile gospodăriilor. Potrivit datelor INS, în iunie 2026 electricitatea era cu 59,97% mai scumpă decât în iunie 2025. Totodată, în septembrie 2026, reprezentanții Ministerului Energiei estimau că tarifele la electricitate ar putea crește cu până la 10% în această toamnă. În fața unor noi scumpiri, ANRE le ține blocate prosumatorilor români drepturile care le-ar permite să folosească valoarea surplusului de energie pentru plata altor facturi.

FACIAS solicită ANRE să adopte urgent reglementările privind facturarea, decontarea și folosirea valorii surplusului de energie electrică produs de prosumatori și livrat în rețea pentru achitarea facturilor eligibile. Totodată, FACIAS cere autorității să asigure respectarea drepturilor prosumatorilor pentru energia livrată după intrarea în vigoare a legii, fără a mai întârzia abuziv adoptarea normelor. Dacă ANRE nu își îndeplinește obligația, FACIAS va solicita instanței să oblige autoritatea să emită reglementările necesare.