NATIONAL
Leonardo Badea (BNR): Perspective pentru anul următor și posibile răspunsuri pentru provocările existente
Publicat
acum 1 anin
De
admin„Economiile țărilor lumii au trecut în ultimii ani printr-o situație dificilă și complicată, marcată de materializarea de noi riscuri la nivel global care au afectat dezvoltarea economică și au declanșat transformări cu efecte pe termen lung ce vor continua să reprezinte o provocare pentru conduita politicilor economice și pe parcursul anului viitor.
Este așadar rezonabil să presupunem că numeroasele crize suprapuse care au influențat evoluția economică în anul 2022, vor contura cel mai probabil și perspectiva economică a noului an, însă în forme și manifestări noi. Ieșirea din iarnă în emisfera nordică (care găzduiește circa 87% din populația planetei) ne va găsi într-un moment al alegerilor decisive privind adaptarea la noile condiții economice generate de efectele acestor crize. De aceea, trebuie să continuăm analiza modului în care putem aduce ajustări mediului economic și instituțional la nivel global pentru a optimiza procesul de adaptare și transformare și a reduce impactul negativ asupra economiei și societății.
Avem în acest sens, două alternative, prima ar fi să ne adresăm țintit problemelor pe care le conștientizăm în momentul de față, pe termen scurt și mediu în funcție de dimensiunea riscurilor induse; a doua abordare este să facem mai mult de atât și să încercăm să creștem reziliența sistemelor, inclusiv în fața unor riscuri care nu s-au materializat încă, dar care sunt posibile într-un orizont de timp mediu sau lung.
Dacă privim tabloul imediat observăm că în acest moment criza energetică, conflictul din Ucraina, întârzierile și problemele apărute în lanțurile de aprovizionare, inflația, pandemia COVID-19 trasează contururile unui nou an care va începe sub auspiciile incertitudinii. Efectele pandemiei COVID-19 par să se estompeze, cel puțin în Europa și SUA, dar există în continuare un impact care se manifestă prin limitări ale ofertei pentru multe categorii de bunuri, și, în același timp, nu poate fi ignorată perspectiva presiunii asupra sistemului sanitar, cu precădere în prima parte a anului, cât va mai continua sezonul rece, chiar și în mod obișnuit marcat de focare epidemice sezoniere.
Criza energetică este în plină desfășurare, iar impactul conflictului din Ucraina a relevat vulnerabilitățile majore ale Europei, în special dependența de gazul rusesc, și a determinat intrarea într-o nouă paradigmă, a necesității găsirii de soluții alternative, cu precădere din zona energiei regenerabile, dar și în sensul creșterii eficienței și al asigurării securității energetice a statelor.
Dincolo de impactul pe zona energiei, conflictul din Ucraina (al cărui final nu pare previzibil pentru moment) a accentuat disfuncționalități deja existente în lanțurile de producție și distribuție, a generat noi dificultăți privind aprovizionarea în special pentru produse agro-alimentare, a potențat presiunile inflaționiste și a contribuit semnificativ la creșterea sentimentului de nesiguranță pentru consumatori și investitori.
Crizele recente se suprapun provocărilor sistemice care existau și înaintea pandemiei COVID-19, dar care au fost eclipsate de aceasta și de conflictul din Ucraina, și anume, schimbarea climatică și îmbătrânirea populației în țările dezvoltate, ambele fiind vulnerabilități cu efecte negative profunde și fără soluții eficiente rapide.
Analizând redresarea economică din 2021, concluzionăm că a fost fragilă și inegală, deși au existat ample programe de sprijin la nivel național și internațional. În 2022, economia globală a fost marcată de o încetinire, iar perspectiva anului 2023 este de reducere la 2,7% (conform estimărilor FMI – World Economic Outlook, octombrie 2022), reprezentând practic cea mai firavă creștere a ultimelor două decenii. Perspectivele privind inflația sunt mai optimiste însă, marcând o scădere de la 8,8% în 2022 la 6,5% în 2023 (conform raportului menționat).
În zona euro, din cauza impactului crizei energetice asupra prețurilor și a consumului, numeroși economiști se așteaptă la o ușoară contractare a economiei în anul următor și la continuarea acțiunilor pentru reducerea inflației, care va rămâne și în 2023 peste ținta Băncii Centrale Europene de 2%. În același timp, este de remarcat nivelul scăzut al ratei șomajului, la un minim record de 6,6% (conform estimărilor băncii de investiții Morgan Stanley publicate în luna noiembrie 2022).
Anul 2022 a marcat, de asemenea, sfârșitul unei perioade relativ lungi a ”banilor ieftini” în contextul unui nivel redus al inflației în economiile dezvoltate și implicit al unor politici monetare acomodative în anii anteriori. Atât Banca Centrală Europeană, cât și Rezerva Federală SUA s-au înscris în ultima parte a anului curent într-un ciclu accelerat de creștere a ratelor de referință ale dobânzii. În SUA, ciclul actual de majorare a dobânzii cheie este până la momentul actual al doilea cel mai accelerat din istorie (Figura 1), după cel care a debutat în august 1980, în timpul mandatului președintelui FED Paul Volcker.
Recentele majorări ale ratelor dobânzilor de politică monetară decise în luna decembrie de către BCE și FED au condus la poziționarea acestora la cele mai ridicate niveluri din anii 2008-2009 și până în prezent (Figura 2). Având în vedere pozițiile oficiale exprimate, este previzibil ca în prima parte a anului viitor costul finanțării în cele două importante monede de circulației internațională să continue să crească, ceea ce va contribui la reducerea și mai accentuată a caracterului acomodativ al condițiilor monetare la nivel global, cu efecte restrictive asupra creșterii economice. Există așteptări privind contractarea economiilor europene, în timp ce economiile emergente vor experimenta o recuperare modestă; în același timp, prognozele pentru evoluția economică a Asiei sunt mai optimiste.
Sursa: Refinitiv Datastream
Având în vedere asocierea dintre dinamica inflației (în continuare de amploare ridicată) și nivelul șomajului (preponderent redus în prezent în majoritatea economiilor), în noul an eforturile se vor concentra concomitent pe temperarea semnificativă a avansului prețurilor și pe evitarea unei recesiuni pentru a diminua efectele negative ale reducerii dinamicii economice asupra locurilor de muncă.
Pe plan fiscal, dat fiind contextul actual și perspectivele privind costurile energiei, prioritatea guvernelor, așa cum este și firesc, vor fi cetățenii vulnerabili, așadar putem anticipa continuarea măsurilor de sprijin, cel puțin pentru viitorul previzibil. Totuși, pentru că spațiul fiscal este limitat, iar în unele economii nevoia de consolidare fiscală devine tot mai presantă, măsurile de sprijin vor trebui să devină prioritar orientate către segmentele cele mai vulnerabile ale populației și către sectoarele strategice de activitate.
De asemenea, cheltuielile publice de investițiile vor trebui canalizate către dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, ceea ce ar ajuta deopotrivă la sporirea eficienței economice și dezvoltarea multor ramuri de activitate în sectorul privat, la nivelul întregii țări, dar și la progresul către importantele obiective privind diminuarea efectelor crizei climatice și a celei privind resursele energetice. Presiunea în creștere exercitată de efectele acestor două crize nu va lăsa loc pentru ezitări. Toate mesajele și concluziile exprimate în urma COP27 care s-a desfășurat în noiembrie 2022 au căpătat accentul unui ultimatum privind acțiunile necesare în domeniul crizei climatice.
Riscurile climatice sunt dublate de cele geopolitice, fragilitatea echilibrului fiind devoalată de conflictul din Ucraina, dar și de perspectiva deloc liniștitoare privind evoluțiile din alte zone, cum este Taiwan, de exemplu.
Vedem așadar că este puțin probabilă o calmare a încordărilor geopolitice în viitorul apropiat, ele fiind prezente în diferite forme și manifestări nu doar în zona Rusia-Ucraina ci și în Orientul Mijlociu, largi porțiuni din Asia și America de Sud.
În această conjunctură, este greu de crezut că este posibilă o revenire la o situație facilă din perspectiva schimburilor economice internaționale și la stabilitatea lanțurilor lungi de valoare în circuitele de aprovizionare și producție de bunuri. Din acest motiv, este rezonabil să presupunem că presiunile asupra prețurilor de producție și a prețurilor finale vor rămâne ridicate pentru o perioadă de timp, sincopele pe partea ofertei se vor menține, iar importanța investițiilor private și publice pentru crearea/facilitarea de alternative locale și regionale va deveni tot mai evidentă.
Ecuația este însă cu atât mai complicată cu cât pentru stimularea acestor investiții costul finanțării/capitalului este foarte important, dar acesta nu va scădea atât timp cât inflația la nivel global se menține ridicată, iar la rândul său inflația, chiar dacă se va mai diminua, este dificil să revină la nivelurile foarte scăzute de dinaintea actualelor crize suprapuse, până când cauzele structurale care determină sincopele pe partea ofertei nu sunt înlăturate.
Ne aflăm așadar, din păcate, într-un cerc vicios care poate fi rupt doar prin soluții inovative coroborate cu mult echilibru și cumpătare în alocarea resurselor limitate disponibile în prezent și cu gestionarea prudentă și eficientă a spațiului de manevră existent pentru politicile fiscale și monetare.
Din punct de vedere strategic, câteva posibile soluțiile pentru viitor s-ar putea grupa pe cinci direcții importante:
⦁ Stimularea investițiilor. În acest moment există o mare nevoie de investiții ce decurge din necesitatea transformării modelului de producere și utilizare a energiei. Având în vedere nivelul ridicat al prețurilor pe întreg lanțul de producție și distribuție, există potențial pentru ca aceste investiții să genereze randamente semnificative pe termen lung, deci ele reprezintă o oportunitate pentru capitalurile financiare private, chiar și într-o astfel de perioade de dobânzi ridicate. Pentru canalizarea lor este însă nevoie de o cât mai mare accesibilitate și simplitate a cadrului administrativ și de reglementare, ceea ce sunt convins că este posibil de realizat fără a afecta în niciun fel echitatea, rigoarea fiscală și egalitatea de șanse (level playing field). Acestea pot propulsa o creștere economică mai eficientă, mai curată și favorabilă incluziunii și pot crea oportunități suplimentare în sectorul privat, împreună cu multe alte beneficii colaterale semnificative.
⦁ Stimularea procesului de cercetare/inovare și adaptare a sistemelor. O mare parte din schimbările structurale fundamentale necesare constă în transformarea sistemelor cheie de organizare a producției, transporturilor, comunicațiilor etc. Suntem în pragul unor noi modificări privind funcționarea orașelor și dezvoltarea acestora. Apar obiective noi privind creșterea calității vieții în cadrul comunităților urbane, reducerea poluării și dezvoltarea unei economii circulare. Să nu uităm că inclusiv pe piața muncii, efectele pandemiei au adus schimbări profunde, structurale, ale căror evoluții sunt probabil doar la început. Încă nu știm cum acestea ar putea influența productivitatea viitoare, calitatea rezultatelor muncii, raporturile sociale în ansamblu. Este însă sigur că toate cele menționate necesită combinații de schimbare instituțională, standarde și reglementări, design și politici adecvate. Alocarea în mod sistematic, pe termen lung, de resurse mai ample pentru activitățile de cercetare și inovare ne vor conduce către soluțiile și tehnologiile care să ne permită adaptarea la dificultățile cu care ne confruntăm în prezent. De aceea, similar punctului de mai sus, avem nevoie de flexibilizarea mecanismelor administrative și de adaptarea cadrului legislativ în vederea facilitării, stimulării și protejării activităților de cercetare/inovare. Cursa pentru tehnologie este în prezent cel puțin la egalitate cu cea pentru resurse naturale, efectele pentru dezvoltarea economică fiind la fel de importante.
⦁ Continuarea programelor și mecanismelor de finanțare la nivel global și regional destinate consolidării rezistenței economiilor locale, creșterii coeziunii și convergenței și combaterii inegalităților. Agravarea din ultima perioadă a fricțiunilor geo-politice concomitent cu creșterea tensiunilor sociale sunt în importantă măsură determinate de accentuarea inegalităților, atât la nivel inter-statal, cât și în structura societății. Sunt numeroși factori care au contribuit la această deteriorare a relațiilor și creștere a nemulțumirilor la toate nivelurile, între care factorii economici și financiari joacă un rol important. În cazul acestora, o reaccentuare a politicilor globale de coeziune și convergență economică și financiară ar fi benefică pentru toți cei implicați, din multiple perspective. Rolul programelor și mecanismelor multilaterale de finanțare este unul semnificativ, de aceea ele trebuie continuate și dezvoltate. În timp ce multe economii avansate au spațiu fiscal sau capacitate de împrumut, țările cu economie emergentă și cele sărace au intrat în cele mai recente crize cu datorii mari și resurse limitate. Mobilizarea resurselor interne va trebui să contribuie la finanțarea incrementală. Dar colaborarea financiară internațională va fi critică.
⦁ Îmbunătățirea modalităților de finanțare al afacerilor. Economiile multor state tind să devină dominate excesiv de largi conglomerate cu prezență internațională care au capacitatea să se plaseze într-o poziție favorabilă din perspectivă fiscală și de reglementare câștigând tot mai multă cotă de piață în detrimentul afacerilor locale. Dar experiența a arătat că pentru bunăstarea socială precum și pentru stabilitatea economică și financiară, rolul întreprinderilor mici și mijlocii este cel puțin la fel de important ca cel al marilor corporații internaționale. De aceea trebuie găsite mijloace concurențiale, echitabile și compatibile cu mecanismele pieței libere de stopare a declinului afacerilor locale și de readucere a acestora pe locul de prim plan pe care îl merită. Din această perspectivă, accesul la finanțare în condiții competitive este crucial. Facilitarea accesului la recentele mecanisme noi de finanțare create la nivel internațional, precum finanțarea participativă (crowdfunding), constituie o oportunitate din acest punct de vedere. La acestea trebuie să se adauge un rol mai important al tuturor segmentelor pieței de capital, mai ales al acelora destinate companiilor de talie medie, debutante sau proiectelor de afaceri.
⦁ Transformarea digitală. Se estimează că investițiile globale în transformarea digitală vor crește cu o rată compusă de 17,1% pe an, potrivit International Data Corporation, atingând 2,3 trilioane de dolari până în 2023. Cei mai mari jucători în spațiul transformării digitale vor continua să fie Statele Unite, urmate de Europa și China, dar preocupant este că proiecțiile indică o probabilitate ridicată ca China să depășească Europa din această perspectivă până la finele anului viitor. Inteligența artificială și aplicațiile bazate pe învățare automată (machine learning) vor juca un rol tot mai important în economie și ar putea revoluționa modul de organizare a producției, a managementului stocurilor, a strategiilor de produs și de piață etc. Potrivit unui raport recent publicat de compania de consultanță și management Accenture, tehnologiile bazate pe inteligență artificială ar putea aduce creșteri de până la 40% ale activităților productive până în 2035. Transformarea digitală nu va implica doar un avans al tehnologiei, ci va avea implicații semnificative asupra pieței muncii și societății în ansamblu, deoarece cel mai important factor favorizant al transformării digitale sunt oamenii.
O consecință cu certitudine pozitivă a situației ultimilor ani este reprezentată de integrarea tehnologiei digitale în toate aspectele vieții sociale și de accelerarea digitalizării în multe sectoare, cu impact asupra consumatorilor și a modelelor de afaceri, iar acest trend va continua să se manifeste și în anul care începe în curând. O serie de tendințe vor marca evoluția sistemului în viitor, iar pregătirea pentru a răspunde exigențelor este esențială: putem estima o cerere mai crescută pentru servicii financiare digitalizate, continuarea preocupării pentru creșterea incluziunii financiare, accentuarea nevoilor de economisire și de protejare a economiilor, o mai mare adaptabilitate a serviciilor chiar până la nivelul personalizării în funcție de nevoile consumatorilor individuali, modificări în relația client-bancă (prin intensificarea interacțiunii online), o accentuare a preocupării pentru satisfacția consumatorilor, concentrarea pe creșterea securității în utilizare.
Dacă privim spre viitorul nu neapărat imediat, devine evident faptul ca incertitudinea și riscurile ridicate impun ca o exigență flexibilitatea și adoptarea unei gândiri inovatoare (outside the box), fiind destul de clar că realitatea pe care am cunoscut-o în perioada pre-pandemică nu mai poate fi recuperată. Noul an va debuta așadar sub semnul unei reașezări pornind de la cerința adaptabilității și acceptând incertitudinea ca o constantă pe care trebuie să o gestionăm și de care trebuie să ținem cont”.
NATIONAL
Cum se raportează studenți din România la protestele pro palestiniene din universitățile americane și britanice? – Între „Mi-e frică de violențe” și „e important să sprijinim cauzele în care credem”
Publicat
acum 2 minutein
3 mai 2024De
adminHotNews.ro a vorbit cu mai mulți studenți din România, de la facultăți din București și Cluj-Napoca, pentru a afla cum se raportează la protestele pro palestiniene (și la violențele în care acestea au degenerat) din zeci de universități americane și chiar din Marea Britanie, dar și la războiul din Gaza.
Protest împotriva războiului din Gaza la universitatea din Georgia, SUAFoto: Matt Kempner / Zuma Press / Profimedia
Protestele de solidaritate cu victimele din războiul din Gaza, care au avut loc în zeci de universități din SUA, s-au soldat și cu violențe în ultimele zile. Peste o mie de demonstranți au fost arestați, au existat acuzații grave de antisemitist, iar în unele instituții de învățământ, precum UCLA (California), au avut loc ciocniri între protestatari și contramanifestanții pro-israelieni și intervenții a forțelor de ordine. Manifestații similare ale studenților au avut loc și în Mare Britanie.
Studenții au mai mai multe revendicări, printre care oprirea războiului din Gaza, dar și renunțarea de către universități la legăturile financiare cu Israelul.
În acest context, HotNews.ro a vrut să vadă ce părere au studenții din România despre aceste proteste și cum se raportează ei la războiul din Gaza. Am vorbit telefonic și prin messenger cu mai mulți tineri de la facultăți din București și Cluj-Napoca, care ne-au împărtășit opiniile lor.
Cum se raportează studenții la protestele din universități
Andrei este student la Facultatea de Medicină Veterinară din București și susține protestele care au loc zilele acestea.
„Sunt bune, pentru că arată că opinia publică este șocată de ce se întâmplă. Plus de asta, studenții sunt viitorii adulți ai societății și repulsia lor reprezintă un puternic indicator pentru viitorul nostru”, susține tânărul.
De aceeași părere este și Livia, studentă la Facultatea de Urbanism din București.
„Cred că aceste proteste sunt benefice și binevenite, deoarece lucrurile au scăpat de sub control, iar implicarea SUA este una mult prea dăunătoare, totul pentru legăturile financiare cu Israelul”, explică Livia.
Vlad, care este student la Jurnalism în București, spune că este important ca, într-o democrație, să ne folosim de dreptul de a protesta.
„Cred că este important să ne exercităm acest drept la protest atunci când considerăm că ni se face o nedreptate. Chiar dacă rezultatele nu sunt întotdeauna cele dorite, iar în acest caz universitățile ar putea să nu ia măsurile cerute de protestatari, consider că fiecare protest ne aduce cu un pas mai aproape de justiția socială”, consideră el.
„Aceste proteste sunt un semnal de alarmă”
Andreea este studentă la Drept în București și spune că protestele privind situația din Gaza au rolul de a trage un semnal de alarmă.
„Atunci când «viitorul țării» se manifestă în sensul stopării unui genocid, iar tu ca stat rămâi pasiv față de problemă, și în anumite cazuri, chiar acorzi penalizări în ideea cenzurii, tind să cred că nu respecți opinia publică și nu vezi imaginea de ansamblu pe termen lung”, a explicat aceasta.
Ioana, studentă la Cluj, la Teatrologie, consideră că protestele sunt justificate, având în vedere că „majoritatea studenților din toată lumea sunt tineri de vârsta mea, simt că doar fiind un colectiv și spunându-ne părerea cu voce tare putem să schimbăm ceva. Acum cât și cum se schimbă, nu știu. Dar simplul fapt că devenim o unitate și avem un interes comun, este un pas înspre bine”.
„Au luat o turnură prea violentă, devenind ceva negativ”
Deși susține protestele care au loc zilele acestea, David, student la Facultatea de Istorie din București, crede că acestea „au luat de multe ori o turnură prea violentă, devenind ceva negativ”.
„Protestele studenților din ultima perioadă sunt foarte binevenite, mai ales în contextul în care nivelul de violență al conflictului din Fâșia Gaza crește (…). Nu consider faptul că pe continentul european vor apărea proteste foarte violente în rândul studenților din cauza altor probleme care macină țările europene, precum conflictul din Ucraina, criza în zona imobiliară, problema migrației, etc”, spune el.
„Organizarea unor proteste în cadrul unor instituții de învățământ este puțin extremă”
Și Andra, studentă la SNSPA din București, la administrație europeană, spune că înțelege nevoia oamenilor de a-și arăta solidaritatea față de cei care suferă din cauza războiului, însă nu este neapărat de acord cu modul în care se întâmplă asta în SUA.
„Mi se pare că organizarea unor proteste de felul celor din America în cadrul unor instituții de învățământ este puțin extremă, pentru că blochează un campus întreg din a funcționa. Cred că ar exista alte soluții prin care studenții ar putea trage universitățile de mânecă pentru acțiunile lor, ar putea să nu se mai prezinte la cursuri, să facă petiții, să aibă dezbateri publice pe tema războiului, etc”, a spus, pentru HotNews.ro, Andra.
Rareș, student la Facultatea de Științe Politice din Cluj-Napoca spune că se bucură să vadă că oamenii cer, ba chiar încearcă să forțeze guvernele lumii „să intervină ca să se întâmple ceva”.
„Protestele sunt o formă de solidaritate a lumii, care sunt împotriva guvernului fascist al lui Bibi (n. red.: premierul Israelului, Benjamin Netanyahu) și care cer eliberarea Palestinei. Mă bucur să văd că lumea e conștientă despre ce se întâmplă”, explică tânărul.
Ce spun studenții despre războiul din Gaza
Andrei spune că liderii statelor care comit crime de război „ar trebui să plătească drastic”.
„Cred că orice război are un scop, adesea financiar. Nu pot spune că nu mă interesează pentru că nu sunt implicat direct, dar consider că liderii statelor implicate ar trebui să plătească drastic dacă aceștia comit crime de război. Războiul are și el regulile lui, adesea încălcate în conflictele recente – de exemplu Ucraina – Rusia”, spune tânărul.
Livia crede că nu ar trebui să se ajungă la război, iar diferitele conflicte să fie rezolvate prin căi pașnice.
„Cred că războiul este unul mult prea exagerat, o problemă care putea fi rezolvată în multe alte măsuri mult mai pașnice. Totodată, cred că este foarte nedrept ce se întâmplă, deoarece «miza» nu ar fi fost la fel de mare pentru alte țări dacă nu era implicat Israelul. Și aici cred că în special este vorba despre SUA. În alt context, lucrurile nu ar fi degenerat ca-n prezent”, punctează tânăra.
„Văd știrile pe bandă rulantă și încerc să fiu pozitivă în raport cu viitorul”
Ioana, studentă la Cluj-Napoca, spune că este o persoană non-conflictuală și orice violență în masă o sperie.
„Este grav ce se întâmplă, totul are repercusiuni. Nu știu ce are să fie, nu știu cum vor evolua lucrurile. Văd știrile pe bandă rulantă și încerc să fiu pozitivă în raport cu viitorul”, explică aceasta.
„Războiul din Gaza ar trebui oprit cu orice preț. N-ar fi trebuit lăsat să ajungă în punctul ăsta și e clar că s-ar putea opri dacă s-ar încerca tăierea finanțărilor. Faptul că încă se află în desfășurare mă surprinde și mă sperie. Nu pot decât să mă gândesc în ce fel de lume trăim, dacă prioritatea noastră nu e umanitatea”, spune Andreea, studentă la Drept.
David spune că războiul, care aduce cu sine foamete și o calitate a vieții scăzută, favorizează radicalizarea generațiilor viitoare.
„Consider că este un conflict mult prea sângeros, rezultat a peste 75 de ani de conflict în regiune. Din cauza distrugerilor, foarte mulți oameni au rămas fără nimic, scăzând drastic calitatea vieții, dar și favorizând radicalizarea populației în viitor”, spune David.
„Oamenii nu ar trebui să sufere din cauza istoriei și a trecutului”
Andra spune că orice război, indiferent de motivele din spatele acestuia și indiferent de cine l-a provocat, este greșit „pentru că oamenii care trăiesc în prezent nu ar trebui niciodată să sufere din cauza istoriei sau a trecutului”.
„Nu contează cine a început primul războiul, cine are dreptate sau ce regiune este mai avantajată/dezavantajată. Războiul nu ar fi trebuit să ajungă până în punctul în care este acum și oamenii nu ar fi trebuit să ajungă să formeze tabere pro sau contra Israel sau Palestina”, spune tânăra.
Rareș spune că ar cataloga ceea ce se întâmplă în Gaza mai degrabă ca fiind genocid, nu război: „Unul la mână, IDF (n.red.: armata israeliană) țintește direct civili și ajutoare umanitare. IDF nu a primit jurnaliști străini în zonele ocupate de ei. Plus, ultimele gropi descoperite din orașul Khan Younis, confirmă că IDF are un singur scop în Gaza și ăla e eliminarea palestinienilor”.
De aceeași părere este și Vlad.
„(Războiul) nu demonstrează nimic pozitiv și constructiv, ne arată doar cât de mult se poate perpetua suferința pentru stima de sine a unor lideri. Au murit deja prea mulți oameni nevinovați și, din păcate, cred că va mai dura mult până la sfârșit”, explică el.
Ar participa la proteste similare în România?
Andrei ne-a mai spus că nu ar participa la un protest similar celor din SUA și Marea Britanie, căci „sunt șanse mici să se facă o schimbare”.
„Efectele negative ale liderilor politici sunt evidente, cred eu. Un protest pașnic are ca scop punerea în evidență a nemulțumirii colective față de o anumită problemă socială, însă cu prea puține șanse reale de a schimba ceva în viitorul apropiat”, explică el.
Livia, David și Rareș spun că ar participa la un protest pro Palestina, argumentând că este important ca studenții să „sprijine cauzele în care cred” și tinerii să fie observați că sunt „interesați de probleme reale”.
„Indiferent de cum sunt văzute (n. red.: acțiunile de protest), asta e democrația”, adaugă Rareș, de la Facultatea de Științe Politice din Cluj-Napoca.
„Nu știu dacă în România este cazul ca instituțiile de învățământ să susțină în vreun fel războiul”, crede Andra de la SNSPA, când vorbește despre posibila sa participare la un protest care să nu pună în pericol oamenii care nu sunt vinovați.
Studenții ar participa la proteste „dacă ar fi pașnice”
Andreea ne-a spus că ar participa și ea „cu cea mai mare plăcere” dacă s-ar organiza un protest, însă se teme de acțiunile violente pe care le-ar putea avea autoritățile în cadrul evenimentului.
Aceeași frică o are și Ioana, studentă la Cluj la Teatrologie, adăugând că susține și încurajează astfel de demersuri, deoarece consideră că „doar fiind solidari putem să schimbăm ceva”.
„Am dezvoltat o oarecare frică față de oamenii din jur care nu susțin cauza, dar și de forțele de ordine care acționează violent”
Și Vlad ne-a spus că ar avea un sentiment de nesiguranță la astfel de manifestații.
„Făceam parte (n. red.: când s-au organizat protestele pro Palestina în București) dintr-un grup mai restrâns de activiști care și-au reorientat eforturile către reprezentarea Palestinei și am urmărit actualizările lor de la proteste. Am aflat că participarea le punea siguranța în pericol.
Probabil dacă s-ar mai organiza un protest aș încerca, totuși, să particip, mai ales dacă ar fi unul mai mare. Ca participant la alte proteste și marșuri mai mari, am dezvoltat o oarecare frică față de oamenii din jur care nu susțin cauza, dar și de forțele de ordine care acționează violent. Dacă ar fi un protest mai mare, probabil m-aș duce”, a răspuns Vlad.
NATIONAL
Răzvan Onea, înaintea meciului cu CFR Cluj al Rapidului: Să terminăm play-off-ul fără victorie ar fi ceva ruşinos
Publicat
acum 5 minutein
3 mai 2024De
adminFotbalistul Răzvan Onea a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută înaintea partidei cu CFR Cluj, că pentru el şi colegii săi ar fi ceva ruşinos ca FC Rapid să încheie play-off-ul fără o victorie, conform Agerpres.
“Urmează pentru noi o deplasare foarte grea. La Cluj nu avem nimic de pierdut, trebuie doar să spălăm din imaginea pe care am făcut-o în ultimul timp şi să câştigăm cele trei puncte. Atmosfera la noi este atât cât se poate de bună după aceste partide. De aceea acum trebuie să ne bucurăm de fotbal şi să încercăm să nu terminăm acest play-off fără victorie pentru că ar fi ceva ruşinos pentru noi. Dan Petrescu este un antrenor foarte, foarte bun, care aduce plus valoare. Dar CFR are o echipă bună oricum, cu jucători cu experienţă, aşa că şi fără domnul Petrescu meciul nostru ar fi fost la fel de greu”, a spus Onea.
“Într-o perioadă scurtă e greu ca un antrenor nou să schimbe ceva din punct de vedere tactic, Bogdan Lobonţ a lucrat mult la moralul nostru, a încercat să ne ridice starea de spirit, să ne dea un imbold. Cât a mai rămas din acest campionat, încercăm să o scoatem la capăt şi să terminăm cu bine”, a adăugat fundaşul.
Onea susţine că formaţia sa se află acum pe locul care merită să fie ţinând cont de rezultatele din play-off.
“Cea mai mare greşeală a noastră în acest play-off a fost că n-am reuşit să câştigăm. Suntem toţi afectaţi de această perioadă în care nu reuşim să câştigăm. Atât românii, cât şi străinii din lot suferă. Dar numai muncind împreună putem avea rezultate. După primele 30 de etape nu mă gândeam că putem rata obiectivul, adică locurile 1-3. Dar în acest moment asta e realitatea, suntem pe locul pe care probabil merităm să fim”, a explicat Răzvan Onea.
Echipa de fotbal FC Rapid întâlneşte formaţia CFR Cluj, duminică, de la ora 21:30, pe Stadionul ”Dr. Constantin Rădulescu” din Cluj-Napoca, într-o partidă contând pentru etapa a 8-a a play-off-ului Superligii.
Cum se raportează studenți din România la protestele pro palestiniene din universitățile americane și britanice? – Între „Mi-e frică de violențe” și „e important să sprijinim cauzele în care credem”
Răzvan Onea, înaintea meciului cu CFR Cluj al Rapidului: Să terminăm play-off-ul fără victorie ar fi ceva ruşinos
Conservatorii britanici reuşesc să păstreze una dintre primăriile cele mai importante în disputa electorală
Ciolacu, după o vizită la o familie cu 4 copii: România este obligată să continue politicile economico-sociale pentru ca veniturile românilor să crească
Praga spune că a fost vizată de mai multe atacuri cibernetice rusești
FOTO | Apare un adevărat gigant în România: Fabrica de peste 600 de milioane de euro este aproape gata
Se deschide o fabrică importantă – Un gigant al industriei va produce piese pentru avioane în România
CRIMĂ ȘOCANTĂ LA CURTEA DE ARGEȘ – Și-a ucis soția zdrobindu-i capul cu ciocanul de șnitele
VIDEO | La un pas de o tragedie, la Curtea de Argeș – O șoferiță și-a făcut praf mașina într-un ciot metalic nesemnalizat de autorități
FOTO – Accident horror pe A1. Un parapet metalic a intrat prin șofer și a ieșit prin spatele autoturismului
VIDEO – VIAȚA BATE FILMUL! Tânăr dispărut în urmă cu 9 ani , găsit de jandarmii argeșeni
VIDEO | Un șofer de Audi a plecat cu tot cu pompă după ce și-a alimentat mașina
VIDEO | Percheziții la traficanții de droguri din Argeș – 8 persoane duse la audieri de mascați
VIDEO, ACUM! BLOCAJ TOTAL PE TRANSFĂGĂRĂȘAN – SUTE DE MAȘINI BLOCATE ÎN TRAFIC
VIDEO – ACCIDENT GRAV ÎN ARGEȘ – O mașina a intrat în țeava de gaze și a luat foc
PITEȘTI
Gheorghe Lupescu, colonelul de jandarmi care a ordonat acțiunea de la Topoloveni, candidat la o primărie din Argeș din partea partidului lui Dragnea și Carmen Dan
Liviu Dragnea și Carmen Dan nu își uită ciracii din instituțiile de forță care i-au protejat in perioada în care...
VIDEO | Sorin Sorescu, directorul DSVSA anunță că va da în judecată o ziaristă din Argeș
Prezent, marți seara, la emisiunea Chestiuni Arzătoare de la PROF 24 TV, Sorin Sorescu, directorul DSV Arges, a vorbit despre...
Guvernul a dat undă verde începerii construirii noului stadion „Nicolae Dorin” în Piteşti
Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, un memorandum care dă undă verde începerii construirii noului stadion „Nicolae Dorin” în...
ARGEȘ | Tânăr prins în flagrant furând bijuterii din aur dintr-o mașină parcată în centrul orașului
În cursul zilei de 26 aprilie a.c., polițiștii Secției 1 Poliție Pitești au fost sesizați, de către un cetățean, că...
Curtea de Argeș
Mânz în pericol, salvat de Polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor Argeș
În ziua de 01 mai a.c., polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor Argeș au fost sesizați, în urma unui apel 112,...
VIDEO | A început deszăpezirea Transfăgărășanului! CÂND SE DESCHIDE CELEBRA ȘOSEA MONTANĂ
DRDP Brașov anunță că Transfăgărășanul se va deschide in acest an cu aproape două săptămâni mai devreme decât data oficială....
ORAȘ BLOCAT PENTRU VOTURI | Asfaltarea forțată la Curtea de Argeș: Semn al disperării sau al incompetenței?
Marți, 30 aprilie 2024. O nouă zi cu blocaje majore în trafic la Curtea de Argeș și asfaltări pe repede...
STEINEL ELECTRONIC, mesaj special de Sărbătorile Pascale!
Azi, în zi de sărbătoare, să coboare liniştea şi pacea. Minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile voastre, să...
PRIMĂRIA VALEA IAȘULUI, mesaj special de Paște!
Sărbătoriți această zi minunată cu sufletele deschise către lumina și iubirea divină. Vă trimit cele mai calde urări de sănătate,...
Mioveni
ARGEȘ | S-a semnat contractul de finanțare pentru achiziționarea a 17 microbuze electrice școlare – VEZI COMUNELE UNDE AJUNG
Președintele Consiliul Județean Argeș, Ion Mînzînă, a semnat, luni, 22 aprilie 2024, contractul de finanțare a proiectului ce vizează achiziționarea a...
MAPN recrutează tineri pentru a deveni militari de carieră – VEZI DETALII
Eşti o persoană dinamică, energică, eşti atras de ţinuta şi activitatea militară? Acum este momentul! Alege o carieră plină de...
O fetiţă de patru ani din Argeș a căzut de la etaj a doua oară în doi ani / Ea se afla în recuperare după primul incident
O fetiţă în vârstă de patru ani din Mioveni este în stare gravă după ce a căzut joi de la...
VIDEO | Accident grav în Argeș – Ambulanța cu doi pacienți răsturnată
Un grav accident rutier produs în comuna Suseni, in aceasta dimineată. În accident a fost implicată o ambulanță ce transporta...
Câmpulung
ALERTĂ! AU REAPĂRUT VIPERELE! Vremea caldă a trezit tîrîtoarele
Vremea neobișnuit de caldă din această perioadă a scos mulți iubitori de munte pe traseele montane. Totuși, temperaturile ridicate au...
ATENȚIE! PNL Argeș vinde iluzii electorale periculoase: revitalizarea fostelor fabrici comuniste
Am rămas mască după ce am vazut neghiobia găștii de specialiști liberali conduși de habarnistul Coteț și înfumuratul Cosmin Petrescu,...
ARGEȘ | Accident grav – Femeie de 75 ani dusă la spital
Un grav accident rutier în care a fost implicat un autoturism, a avut loc în această dimineață în municipiul Câmpulung,...
În Trend
-
NATIONALacum 2 săptămâni
FOTO | Apare un adevărat gigant în România: Fabrica de peste 600 de milioane de euro este aproape gata
-
NATIONALacum 3 săptămâni
Se deschide o fabrică importantă – Un gigant al industriei va produce piese pentru avioane în România
-
ACTUALacum 3 săptămâni
CRIMĂ ȘOCANTĂ LA CURTEA DE ARGEȘ – Și-a ucis soția zdrobindu-i capul cu ciocanul de șnitele
-
ACTUALacum 4 zile
VIDEO | La un pas de o tragedie, la Curtea de Argeș – O șoferiță și-a făcut praf mașina într-un ciot metalic nesemnalizat de autorități
-
NATIONALacum o săptămână
FOTO – Accident horror pe A1. Un parapet metalic a intrat prin șofer și a ieșit prin spatele autoturismului
-
NATIONALacum o săptămână
Un colos din Italia va deschide în România cea mai mare fabrică a sa: Peste 800 de locuri de muncă sunt disponibile
-
ACTUALacum 4 săptămâni
VIDEO | Explozie violentă la un apartament din Curtea de Argeș – Proprietarul a murit, soția in stare gravă
-
NATIONALacum 2 săptămâni
Recompensă de 3.000 de euro pentru cel care îl recunoaște pe omul din fotografie: ‘Cash’