Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunţat joi că Guvernul a aprobat un set consistent de Hotărâri pentru modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere, printre care reabilitarea unui sector de 42 de kilometri din Autostrada A1, respectiv pe raza judeţelor Giurgiu, Dâmboviţa şi Argeş, modernizarea Drumului Naţional Soveja – Lepşa din judeţul Vrancea, unde Guvernul a reaprobat indicatorii tehnico-economici şi conexiunea proiectului „Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgire Bulevardul Ghencea” cu proiectul „Pasaj Suprateran, Centura Bucureşti-Domneşti”.

Mihai Constantin a anunţat după şedinţa Executivului că Guvernul a aprobat şi un set consistent de Hotărâri pentru modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a arătat că unul din proiecte se referă la reabilitarea unui sector de 42 de kilometri din Autostrada A1, respectiv pe raza judeţelor Giurgiu, Dâmboviţa şi Argeş.

”Investiţia pentru care au fost aprobaţi astăzi indicatorii tehnico-economici este estimată la 1,1 miliarde de lei şi are o durată de execuţie de 48 de luni. Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii”, a spus Constantin.

Se face și DN Soveja-Lepșa, din Vrancea

El a mai arătat că pentru un alt proiect de infrastructură rutieră – modernizarea Drumului Naţional Soveja – Lepşa din judeţul Vrancea, Guvernul a reaprobat indicatorii tehnico-economici.

”Stadiul fizic de realizare a lucrărilor este de 75%, iar principalele revizuiri constau în suplimentarea măsurilor de siguranţă rutieră – suplimentarea de parapeţi, indicatoare rutiere etc. Valoare totală a investiţiei este de aproximativ 226 milioane de lei, iar finanţarea va fi tot de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Cei 16,2 kilometri de drum ar urma să fie finalizaţi în următoarele 7 luni, durata rămasă de execuţie a lucrărilor”, a anunţat Mihai Constantin. Reprezentantul Executivului a mai anunţat că o altă decizie a Guvernului are în vedere o investiţie din Capitală, conexiunea proiectului „Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti şi Supralărgire Bulevardul Ghencea” cu proiectul „Pasaj Suprateran, Centura Bucureşti-Domneşti”.

”Prin Hotărâre, Guvernul a aprobat declanşarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată aflate pe amplasamentul pe care se vor desfăşura aceste lucrări. De asemenea, s-au aprobat fondurile, respectiv 16,5 milioane de lei, pentru plata despăgubirilor, decizii care vor face posibilă derularea lucrărilor pentru realizarea acestei investiţii aşteptate de bucureşteni”, a arătat Mihai Constantin.

Constantin a mai declarat că alte trei acte normative suplimentează sumele pentru plata despăgubirilor către proprietari pentru imobilele expropriate, ori aduc unele clarificări tehnice în măsură să asigure derularea în bune condiţii a proiectelor următoare: Legătura Centură Oradea – Autostrada A3 (Biharia) „Centura de ocolire Craiova” Subsecţiunea Ogra-Târgu Mureş din Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut apel către statele membre să instituie limite legale privind conținutul de sare din alimentele procesate, cu accent pe cele din restaurante și cantine. Aceste recomandări urmăresc să reducă consumul excesiv de sare și să combată frecvența crescută a bolilor de inimă.

Potrivit informațiilor furnizate de OMS și citate de Politico, bolile cardiovasculare iau viața a 10.000 de persoane în fiecare zi în regiunea europeană a acestei organizații.

Aproape toate țările din regiunea europeană – 51 din 53 – au un consum mediu zilnic de sare peste nivelul maxim recomandat de OMS de 5 grame pe zi. Potrivit OMS, acest lucru reprezintă o preocupare serioasă pentru sănătate, deoarece consumul excesiv de sare este una dintre principalele cauze ale creșterii tensiunii arteriale sau ale hipertensiunii arteriale, care este cel mai important factor de risc pentru bolile cardiovasculare, potrivit Mediafax.

„Cu cât este mai mare reducerea consumului de sare, cu atât este mai mare scăderea tensiunii arteriale: reducerea consumului de sare poate reduce decesele cauzate de bolile cardiovasculare și apariția atacurilor de cord”, a declarat biroul OMS Europa în noul său raport, „Action on salt and hypertension”.

Alimentele bogate în sare cresc riscul bolilor cardiovasculare

Bolile cardiovasculare, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale și atacurile de cord, cauzează 42,5 % din totalul deceselor anuale în regiunea europeană a OMS – adică aproximativ 10.000 de decese în fiecare zi. Mai mult de jumătate dintre decese sunt atribuibile hipertensiunii arteriale.

În același raport, organismul Națiunilor Unite a solicitat, de asemenea, etichetarea obligatorie pe partea din față a ambalajului pentru a sprijini consumatorii să facă alegeri alimentare informate și mai sănătoase și a presat țările să desfășoare campanii de sensibilizare a publicului pentru a sprijini schimbarea comportamentului în vederea reducerii consumului de sare în rândul populației.

În conformitate cu normele actuale ale UE, indicarea informațiilor nutriționale pe partea din față a unui ambalaj alimentar este voluntară. Comisia Europeană a încercat să introducă în 2022 o etichetare obligatorie pe partea din față a ambalajului la nivelul întregii UE, însă propunerea a declanșat o luptă acerbă de lobby. În cele din urmă a dispărut de pe radar și mulți consideră propunerea „moartă”.

Reducerea cu un sfert a consumului de sare ar putea salva până la un milion de vieți

„Punerea în aplicare a unor politici specifice pentru a reduce consumul de sare cu 25% ar putea salva aproximativ 900.000 de vieți din cauza bolilor cardiovasculare până în 2030”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, într-o declarație.

Raportul, publicat în timpul Săptămânii de conștientizare a consumului de sare, face apel la o abordare integrată pentru a reduce consumul de sare și pentru a diagnostica, trata și controla mai bine hipertensiunea arterială.

România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul 1 de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. Practic, la fiecare 30 de minute, un român moare de infarct.