Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Insule sau părţi de insule ar putea deveni ‘nelocuibile’ până în anul 2040, avertizează un expert

Publicat

in

”Antilele sunt printre insulele cele mai ameninţate” de scufundare şi până în 2040 anumite zone din Guadelupa şi Martinica ar putea deveni nelocuibile, avertizează experta Virginie Duvat, relatează AFP vineri.

Această profesoară de geografie la Universitatea din La Rochelle (vestul Franţei), care a participat la elaborarea raportului Grupului de experţi interguvernamental privind evoluţia climei (Giec), conduce un studiu de teren împreună cu echipa sa. Obiectivul lor este de a realiza ”proiecte pentru soluţii naturale de combatere a eroziunii” pentru a contracara impactul schimbărilor climatice.

În legătură cu impactul schimbărilor climatice asupra insulelor tropicale, experta a menţionat că impactul va avea efecte multiple. În primul rând, cicloanele vor fi mai intense. Insulele vor cunoaşte vârfuri de distrugere, ca în 2017 la Saint-Martin, potrivit Ageprres.ro.

Eroziunea în zona de coastă va pune în discuţie utilizarea litoralului, unde se află zone rezidenţiale, au loc activităţi turistice şi sunt infrastructuri.

În ceea ce priveşte scufundarea, Antilele sunt printre cele mai ameninţate insule (…) Odată cu creşterea nivelului mării, care de acum nu mai poate fi oprită, şi ca şi în cazul fenomenului de eroziune, vom avea episoade de scufundare precum cele de la sfârşitul lunii aprilie în Guadelupa, în cazul unei combinaţii de ploi şi maree înaltă.

În Guadelupa, zona portuară, industrială, comercială şi rezidenţială, de la Pointe-a-Pitre la Jarry, este ameninţată de inundaţii cronice. Din 2030, acest lucru va perturba activităţile anumitor sectoare. Dacă vom continua pe actuala traiectorie a încălzirii globale, între 2060 şi 2080 vom atinge până la 180 de zile de inundaţii pe an, anticipează Duvat.

Ceea ce este în joc este capacitatea de a pune acum în aplicare planuri de adaptare la schimbările climatice (…) Lucrăm aici, cu laboratorul meu de cercetare, la proiecte pentru soluţii la eroziune bazate pe natură (…) , pe ecosisteme pentru a atenua impactul schimbărilor climatice, spune aceasta.

Dar trebuie înţeles că replantarea coralilor, refacerea mangrovei etc. nu va fi suficient dacă nu încetează poluarea. Trebuie rezolvată problema deşeurilor, a salubrităţii: la marele Port maritim coralii replantaţi mor din cauza presiunii umane.

Acest lucru ridică, de asemenea, problema resurselor pe care actorii publici, în special statul, sunt gata să le investească în adaptare la schimbările climatice, iar acest lucru nu este la înălţimea provocărilor.

Teritoriile de peste mări ar trebui, de asemenea, să-şi consolideze integrarea regională şi să se solidarizeze cu eforturile depuse de micile state insulare, care au reuşit să se impună pe plan internaţional. Dar dacă statele lumii nu decid să-şi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră, acest lucru nu va fi suficient.

În legătură cu menţinerea populaţiilor pe aceste teritorii insulare, în cel mai recent raport al Giec, experta spune că aceste insule sau părţi ar putea deveni nelocuibile. În alte locuri, vom rămâne fără apă şi dacă nu vom şti să desalinizăm apa mării, teritoriile vor pierde o resursă vitală.

Din 2040, autorităţile publice vor trebui să înfiinţeze relocări, mutând persoane sau activităţi în zone sigure, aşa cum este cazul în Petit-Bourg. Acest lucru pune multe probleme pe o insulă: disponibilitatea terenurilor, a zonelor naturale sau agricole, dar şi acumularea de riscuri. Nu putem îndepărta oamenii (din cauza) riscului de inundaţie pentru ca apoi să fie în pericol de alunecare de teren.

De asemenea, este de aşteptat un colaps al resurselor alimentare locale. Agricultura se va confrunta cu provocări, inclusiv redresarea după cicloane intense. Pe măsură ce recifele de corali se diminuează, pescuitul în zone de coastă nu va mai fi posibil. Va trebui să ne adaptăm cu practici compatibile cu clima pentru orice, tot timpul, şi trebuie să anticipăm acest lucru acum”.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Campionatul European feminin începe joi, la Rimini, cu echipa României între participante

Publicat

in

De

Campionatul European feminin debutează joi, la Rimini, cu calificările, iar echipele României, senioare şi junioare, se află între participante.

La competiţia găzduită de Rimini, între 2-5 mai, echipa de senioare a României include sportivele Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă, Maria Ceplinschi, însoţite de antrenorii Camelia Voinea, Corina Moroşan, Patrick Kiens, Florin Cotuţiu şi Daymon Jones.

Calificările încep la ora 13.30, iar gimnastele tricolore fac parte din subdiviziunea a doua, alături de reprezentantele Franţei, Germaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei, Letoniei şi Portugaliei.

La finalul primei zile de competiţie se vor stabili medaliatele la individual-compus şi gimnastele calificate în finalele pe aparate, respectiv pe echipe.

La junioare, calificările debutează vineri, tot de la 13.30, iar echipa României le include pe Anamaria Mihăescu, Adelina Ionescu, Nelli Papana, Ariana Cotu şi Alexia Blănaru, însoţite de antrenorii Adela Popa, Dan Potra şi Sebastian Nemeş.

Echipa României va concura tot în a doua subdiviziune, alături de reprezentantele Italiei, Germaniei, Islandei, Finlandei, Macedoniei de Nord, Bulgariei, Greciei şi Cehiei.

La finalul competiţiei din cele patru subdiviziuni se vor acorda medaliile la individual-compus şi echipe, precum şi gimnastele calificate în finalele pe aparate.

Finalele pe aparate au loc sâmbătă (senioare) şi duminică (junioare), iar în ultima zi este programată şi finala pe echipe la senioare.

Citeste mai mult

NATIONAL

România a intrat într-o prăpastie economică: datoria statului a crescut puternic/ Un nou nivel record

Publicat

in

De

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro, relatează News.ro.

Creşterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Finanţelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanţare pentru întreg anul. Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăţi mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua, notează Profit.ro.

Un alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie,, anunţată iniţial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.

Posibile urmări

Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ţine deficitul sub control, dar derogările pe care autorităţile şi le dau în mod frecvent de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare au redus ca importanţă existenţa în lege a acestei prevederi de stabilizare.

De asemenea, depăşirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare şi de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiţii (şi creşterea PIB, baza de raportare) pentru a ţine sub control gradul de îndatorare.

O nouă reglementare UE

Statele membre UE au adoptat luni, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară UE o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis, a anunţat preşedinţia belgiană, transmite DPA.

“Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, informează Agerpres.

Adoptarea luni de către statele membre era ultimul pas necesar pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.

Reforma reduce cuantumul sancţiunilor, care va fi de 0,05% din PIB o dată la şase luni dacă nu acţionează pentru a-şi corecta abaterile, dar prevede o aplicare mai automată a acestora pentru a evita repetarea situaţiei din cadrul actual, ale căror amenzi sunt atât de mari încât, practic, nu au fost folosite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend