Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

În august, leul s-a apreciat datorită exportului de produse agricole. După ce ele s-au consumat și ca urmare a crizei guvernamentale, leul a coborât până la un minim istoric de 4.9488 (raport)

Publicat

in

În ultima lună, factorii cu cel mai mare impact asupra pieței financiare din România au fost evoluția inflației și incertitudinea generată de criza guvernamentală, se arată într-un raport publicat de Asociația Piețelor Financiare din România. În august, moneda națională s-a apreciat față de Euro, în mare măsură datorită fluxurilor legate de exportul produselor agricole, ajungând la un nivel maxim aproape de 4.91. După ce acele fluxuri s-au consumat și ca urmare a crizei guvernamentale, leul s-a tranzacționat pe piața interbancară până la un minim istoric de 4.9488. Deși ultima lună a fost mai volatila decât de obicei, anticipăm o stabilizare în contextul în care inflația este la un nivel ridicat și impactul cursului asupra ei este semnificativ.

În privința politicii monetare, așteptările pieței sunt ca Banca Naționala a României să mențină dobânda de politică monetară la nivelul actual (1.25%) în acest an, deși există păreri că am putea vedea o creștere de 25 puncte de bază în luna noiembrie a.c.. Este de urmărit și evoluția politicii monetare globale și a zonei emergente regionale, mai ales în Polonia, unde o creștere a ratei de dobândă ar putea grăbi începerea ciclului de creștere a ratelor în Romania, mai ales după ce băncile centrale din Ungaria și Cehia au avut decis să majoreze rata de politica monetară, iar băncile centrale precum Fed și ECB pregătesc reduceri ale programelor de cumpărare de titluri de stat. Pentru anul 2022 piață locală așteaptă 2 sau chiar 3 majorări ale ratei de dobândă cheie, urmând să atingă un nivel de 2% la sfârșitul anului, mai arată raportul.

Pe piața monetară interbancară, în ultima lună curba randamentelor a înregistrat creșteri ușoare. În piața de depozite, în care se tranzacționează preponderant scadențe de până la o săptămână, media dobânzilor a fost cu 5-10 puncte de bază mai ridicată. Această tendință este încurajată de operațiunile de politică monetară organizate constant de BNR, în urma cărora vedem ca randamentele tranzacțiilor din piață sunt aliniate mai bine (sau o perioada mai lunga din lună) cu dobânda de politică monetară (1.25%). În trimestrul anterior tranzacțiile de pe piața monetara se efectuau la randamente situate preponderent între facilitatea de depozit și dobânda de politica monetara.

Randamentele implicite tranzacționate pe piața de swap valutar au fost în scădere pentru maturitățile pe termen scurt (TN, 1M) ca urmare a îmbunătățirii lichidității din piața, dar au crescut pe restul curbei din cauza intensificării aversiunii la risc ca urmare a crizei guvernamentale locale si a așteptărilor inflaționiste.

În ultima lună, randamentele titlurilor de stat în RON au crescut semnificativ pe piața secundară, consecințe ale creșterii inflației și a crizei politice din coaliția de guvernare. Această accelerare a mișcării în sus a randamentelor se adaugă unei tendințe mai generale de creștere manifestată pe parcursul întregului an, ca urmare a presiunii exercitate de piața primară, unde cererea din partea investitorilor nu a ținut pasul cu creșterea puternică a nevoilor de finanțare a deficitului bugetar. Curba s-a aplatizat, interesul de cumpărare, atunci când a existat, concentrându-se pe segmentul lung al curbei, un semn că investitorii consideră că banca centrala va avea succes în aplanarea fenomenului inflaționist. Rulajul a fost foarte scăzut din cauza absenței investitorilor de-a lungul verii, apoi ca urmare a incertitudinii politice. Reacțiile agențiilor de rating față de criza politică au fost mixte, Fitch considerând-o un risc pe plan fiscal, dar S&P apreciind că Guvernul va reuși să atingă țintele fiscale agreate cu UE.

Calendarul emisiunilor de titluri de stat a însumat 4.1 miliarde de lei în luna august a.c., Ministerul Finanțelor Publice emițând insa doar 3.8 miliarde de lei și 173 milioane de euro. În luna în curs, până la momentul publicării acestui material, au fost emise 1.8 miliarde lei din 2.8 miliarde anunțate, motivele fiind cele care explică și acțiunea din piața secundară: îngrijorări cu privire la inflație, lichiditate redusa ca urmare a perioadei de concedii, situația politica. In general, apreciem ca suma rămasa de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este ridicata, în special relativ la sumele emise în ultimele luni – necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3 miliarde de euro, anticipata de piața.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

VIDEO Zelenski spune că sunt indicii că ofensiva rusă s-ar putea extinde în regiunile Sumî şi Cernihiv

Publicat

in

Preşedintele Ucrainei a semnalat, în mesajul video de luni seară, că ofensiva rusă din nord-estul ţării s-ar putea extinde la încă două regiuni, el declarând că se înregistrează activităţi ostile comise de grupuri de sabotaj, precum şi bombardamente asupra regiunilor Sumî şi Cernihiv, în timp ce în Harkov forţele ucrainene au trecut la contraofensivă.

Volodimir ZelenskiFoto: American Photo Archive / Alamy / Alamy / Profimedia

„Înregistrăm activităţi ostile împotriva regiunilor Sumî şi Cernihiv – grupuri subversive şi bombardamente. Răspundem cu foc, aşa cum trebuie. Sarcina noastră este clară: să zădărnicim încercarea Rusiei de a extinde războiul. Îndeplinirea acestei sarcini depinde literalmente de toţi cei care se află pe teren în acest moment – de la Cernihiv la Vovceansk, de la Harkov la Doneţk”, a spus președintele Volodimir Zelenski în discursul său de luni seară, potrivit News.ro.

Şeful statului spune că Oleksandr Sîrski, comandantul armatei, şi ministrul apărării, Rustem Umerov, i-au prezentat rapoarte despre „zonele fierbinţi”. În regiunea Harkov, unde ruşii au început o ofensivă la sfârşitul săptămânii trecute, cucerind zeci de kilometri pătraţi şi mai multe aşezări în numai câteva zile, ucrainenii au trecut la contraatacuri şi au primit întăriri, în special la Vovceansk, dar şi în zonele de frontieră. Generalul de brigadă Mîhailo Drapatî este responsabil în teren de această zonă şi a primit muniţia şi forţele necesare, a precizat Zelenski.

„Rezultatele noastre devin din ce în ce mai vizibile – distrugem infanteria şi echipamentul ocupantului. Le sunt recunoscător tuturor soldaţilor noştri care respectă cu stricteţe ordinele, îşi menţin poziţiile şi fac totul pentru a stabiliza situaţia. În acelaşi timp, înţelegem modul în care operează inamicul şi vedem planul său de a ne retrage forţele”, a spus Volodimir Zelenski, reluând ideea că ofensiva din Harkov este o diversiune menită să-i facă pe ucraineni să-şi disloce forţele din est, regiunea care îi interesează de fapt pe ruşi.

„Bineînţeles, nu lăsăm zonele Doneţk fără sprijinul şi aprovizionarea necesară, şi anume direcţiile Kramatorsk şi Pokrovsk. Acordăm o atenţie constantă direcţiei Kupiansk”, a dat asigurări Zelenski.

Pe de altă parte, el a confirmat că în regiunea Harkov continuă evacuările de populaţie „în faţa atacurilor constante ale Rusiei”.

Circa 6.000 de persoane ar fi fost evacuate în ultimele zile din regiunea Harkov, în special la Vovceansk, un oraş care înainte de război avea 17.000 de locuitori, iar acum ar mai fi rămas în jur de 500, potrivit guvernatorului local.

Volodimir Zelenski le-a mai spus compatrioţilor, luni seară, că a discutat cu premierul Suediei şi l-a informat despre situaţia de pe linia frontului şi despre „încercările Rusiei de a pune mai multă presiune asupra Ucrainei”. În Suedia a avut loc, luni, o întâlnire a premierilor din regiune cu cancelarul german Olaf Scholz, un format denumit „Consiliul Nordic”, iar furnizarea de ajutor pentru Ucraina a fost principalul subiect de discuţie.

Suedia se pregăteşte să furnizeze Ucrainei un nou pachet de apărare, iar Kievul vrea să colaboreze cu Stockholmul în special pentru finanţarea producţiei de arme şi pentru proiecte comune în acest domeniu. „Suedia poate, de asemenea, să ajute în mod semnificativ prin investiţii în această activitate de producţie comună. La fel poate face şi Luxemburgul – într-o discuţie cu prim-ministrul luxemburghez de astăzi, am abordat toate aceste oportunităţi de a produce mai multe arme”, a anunţat Zelenski.

El a mai spus că a vorbit şi cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, despre sprijinul pentru apărare, în special în materie de vehicule blindate şi artilerie.

„Pachetele de ajutor care funcţionează sunt pachetele implementate, livrate, acestea sunt armele pe care soldaţii noştri le au în mâinile lor. Şi noi ne asigurăm rezultatele. Rezultatele ucrainene sunt ceea ce avem nevoie cu toţii. Şi asta este ceea ce se va întâmpla cu siguranţă”, a transmis Zelenski în finalul discursului său.

_____

Citeste mai mult

NATIONAL

5 tineri belgieni au aruncat un capac de canal care a ucis un camionagiu cu cetățenie română

Publicat

in

În Belgia, cinci tineri vor fi aduși astăzi în fața justiției în cadrul unei anchete pentru asasinat, bănuiți că au aruncat de pe un pod un capac de canal care a ucis un camionagiu cu cetățenie română, a anunțat ieri Parchetul din Namur, preluat de France Presse, scrie Rador Radio România.

Fapta s-a întâmplat în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe o autostradă dintre Liège și și Namur.

Partenera șoferului, aflată alături de el în cabină, a reușit să oprească vehiculul, evitând ieșirea de pe șosea. Potrivit media locale, tinerii se aflau sub efectul protoxidului de azot, cunoscut și ca gaz ilariant pentru efectele sale psihoactive, informație pe care Parchetul din Namur nu a dorit să o comenteze.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend