Un interviu de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Într-o epocă în care navigația devine tot mai dependentă de tehnologie, iar Inteligența Artificială promite să transforme modul în care sunt conduse navele comerciale, unele decizii continuă să nu poată fi delegate niciunui algoritm.

Comandantul Anamaria Onofrei vorbește despre lecțiile învățate pe mare, despre leadership, responsabilitate și despre momentele în care câteva secunde pot face diferența dintre viață și moarte.

Adrian Leonard Mociulschi: Vă mulțumim pentru amabilitatea de a participa la acest dialog pentru STIRIPESURSE.RO. Aș dori să începem cu o privire retrospectivă asupra unei cariere construite pe mările lumii.

Care considerați că sunt cele mai importante lecții pe care le-ați desprins din acest parcurs profesional?

Anamaria Onofrei: Cred că una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat navigând este că, la bord, suntem într-o interdependență totală. Depinzi de ceilalți, iar ceilalți depind de tine. Indiferent de funcția pe care o ocupi, fiecare membru al echipajului are un rol esențial, iar siguranța navei și buna desfășurare a operațiunilor depind de modul în care lucrăm împreună.

Am învățat și că, pe mare, lucrurile nu merg întotdeauna conform planului. Poți avea totul bine organizat, dar trebuie să fii pregătit să te adaptezi, să reevaluezi situația și să găsești soluții atunci când circumstanțele se schimbă.

O altă lecție importantă este să rămâi deschis la opiniile celor din jur, indiferent de experiența sau funcția pe care o ai. Chiar și atunci când ești la conducere și ai încredere în propriile decizii, trebuie să îți asculți echipa. Uneori, o altă perspectivă te poate ajuta să observi ceva ce ți-a scăpat. Și, poate cel mai important, am învățat că nu trebuie să încetezi niciodată să înveți. Experiența îți oferă încredere, dar nu trebuie să te facă să crezi că le știi pe toate. Marea îți va oferi mereu situații noi, iar capacitatea de a învăța din ele este esențială.

Adrian Leonard Mociulschi: Din răspunsul dumneavoastră reiese că experiența și judecata profesională rămân esențiale în viața de navigator. Într-o perioadă marcată de automatizare și de dezvoltarea accelerată a Inteligenței Artificiale, se discută tot mai des despre rolul tehnologiei în procesul decizional.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, competențele umane care vor rămâne indispensabile pe puntea de comandă, indiferent de evoluția tehnologiei?

Anamaria Onofrei: Consider că tehnologia și inteligența artificială sunt instrumente extraordinare, care pot aduce beneficii importante navigației. Totuși, ele trebuie privite ca instrumente de suport, nu ca înlocuitori ai cunoștințelor și experienței profesionale.

Uneori, se subestimează complexitatea deciziilor pe care un ofițer trebuie să le ia chiar și în timpul unui cart obișnuit. Trebuie să analizezi și să corelezi permanent informații despre trafic, condițiile meteorologice, caracteristicile navei și evoluția situației de navigație. Cu experiența, multe dintre aceste evaluări devin aproape instinctive, dar în spatele lor se află ani de pregătire și practică.

Am navigat pe nave pe care erau utilizate sisteme bazate pe inteligență artificială pentru suport decizional și am observat că există riscul de a acorda prea multă încredere recomandărilor oferite de tehnologie. Însă niciun sistem nu trebuie considerat infailibil. Rezultatele sale depind de datele utilizate, de parametrii setați și de limitele în care funcționează. Pentru a evalua corect recomandările unui astfel de sistem, trebuie să înțelegi ce face și, mai ales, ce nu poate face.

Din punctul meu de vedere, gândirea critică, conștientizarea situației, capacitatea de anticipare, adaptabilitatea și judecata profesională vor rămâne indispensabile. Nu devenim comandanți doar pentru că avem acces la informații, ci prin pregătire riguroasă, experiență și capacitatea de a lua decizii în situații reale.

În același timp, pregătirea echipajelor trebuie să evolueze odată cu tehnologia. Nu este suficient să învățăm cum să operăm un sistem. Trebuie să înțelegem cum funcționează, care îi sunt limitele, cum îi verificăm rezultatele și când este necesar să intervenim.

Cred că una dintre cele mai importante competențe ale navigatorului viitorului va fi capacitatea de a folosi tehnologia fără a deveni dependent de ea. Indiferent cât de avansate vor fi sistemele de la bord, va fi nevoie de profesioniști capabili să înțeleagă imaginea de ansamblu, să pună întrebările potrivite și să își asume responsabilitatea deciziilor.

Adrian Leonard Mociulschi: Există un moment petrecut în timpul unei furtuni sau al unei alte situații dificile pe mare care v-a rămas în mod special în memorie și care v-a influențat modul de a înțelege responsabilitatea unui comandant?

Anamaria Onofrei: Unul dintre momentele care mi-au rămas profund întipărite în memorie a fost primirea unui apel de urgență de la un iaht cu vele aflat în dificultate. Nu știam cine se afla la bord. Când am ajuns în zonă, iahtul era deja puternic înclinat, iar condițiile meteorologice nu ne permiteau să ne apropiem suficient pentru a prelua oamenii în siguranță direct de pe ambarcațiune.

Am lansat barca noastră de salvare. Pentru a putea fi recuperați, cei doi au fost nevoiți să sară în apă, unde echipajul nostru i-a preluat și i-a adus în siguranță la bord. Atunci am aflat că era vorba despre un tată și fiica lui, o fetiță de aproximativ 10 ani.

Tatăl spera să își poată salva și iahtul, însă regulile companiei noastre nu ne permiteau să îl tractăm. Prioritatea intervenției era salvarea vieților omenești, nu recuperarea bunurilor, așa că a trebuit să își abandoneze ambarcațiunea.

Îmi amintesc în mod special imaginea fetiței după ce am adus-o la bordul navei noastre. Stătea în sala de mese a echipajului, mânca cu poftă și era vizibil fericită că era în siguranță. După o asemenea experiență, să o vezi liniștită, preocupată doar de mâncare, a fost o imagine de o simplitate copleșitoare.

La momentul respectiv, am privit totul prin prisma responsabilității mele profesionale. Astăzi, având propriii mei copii, mă gândesc adesea la tatăl acelei fetițe și la teama prin care trebuie să fi trecut. Cred că astfel de experiențe îți reamintesc că, dincolo de toate responsabilitățile profesionale, cel mai important lucru este să poți face diferența atunci când viața cuiva depinde de tine.

Adrian Leonard Mociulschi: Povestea pe care tocmai ați relatat-o ilustrează poate mai bine decât orice definiție ce înseamnă responsabilitatea pe mare și dimensiunea profund umană a profesiei de navigator.

Pentru cei care privesc astăzi către această carieră și visează să ajungă într-o zi pe puntea de comandă, ce mesaj le-ați transmite tinerilor care se gândesc la un drum profesional în domeniul maritim?

Anamaria Onofrei: Le-aș spune, înainte de toate, să privească această profesie cu realism și să nu o romantizeze. Viața pe mare poate fi extraordinară, dar este și dură, solicitantă și, uneori, frustrantă. Dacă nu îți place cu adevărat ceea ce faci, va fi foarte greu să reziști pe termen lung.

La bord vei întâlni oameni foarte diferiți. Cu unii vei colabora ușor, în timp ce cu alții va fi mult mai dificil. Nu trebuie să fim prieteni cu toată lumea, dar trebuie să învățăm să lucrăm împreună și să ne respectăm reciproc. Din experiența mea, modul în care gestionezi relațiile cu ceilalți și reacționezi în situațiile tensionate poate face o diferență enormă.

Cunoștințele și experiența se construiesc în timp, însă felul în care reacționezi atunci când lucrurile devin complicate contează foarte mult. Vor exista momente dificile și oameni cu care îți va fi greu să lucrezi. Nu lăsa însă experiențele negative de moment să te facă să renunți la un drum pe care ți-l dorești cu adevărat.

Este o profesie care îți poate oferi foarte mult, dar îți va cere și mult în schimb. Important este să știi de ce ai ales-o și să fii pregătit să înveți, să te adaptezi și să mergi mai departe chiar și atunci când lucrurile nu sunt ușoare.

Adrian Leonard Mociulschi: Doamnă Anamaria Onofrei, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru perspectiva oferită cititorilor STIRIPESURSE.RO asupra unei profesii aflate la intersecția dintre tehnologie, responsabilitate și factorul uman. Vă dorim succes și mări liniștite în toate voiajele viitoare.

În loc de concluzii

Într-o perioadă în care tehnologia transformă rapid transportul maritim, iar sistemele inteligente devin tot mai prezente la bordul navelor, experiența Anamariei Onofrei amintește că esența navigației rămâne profund umană. Dincolo de echipamente, proceduri și algoritmi, siguranța pe mare continuă să depindă de competență, discernământ, spirit de echipă și capacitatea de a lua decizii atunci când circumstanțele se schimbă neașteptat.

Un interviu de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Un tânăr arestat într-o suburbie a oraşului Chicago a distribuit un document conţinând opinii specifice adepţilor „supremaţiei rasei albe” şi a schiţat un presupus plan de comitere a unui atac armat în masă, posibil vizând un lăcaş de cult hindus, a anunţat miercuri poliţia americană, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Alexandros Paporakis, în vârstă de 19 ani, din Palatine, a fost arestat duminică, după ce o persoană a anunţat că a primit mesaje electronice „îngrijorătoare” din partea sa, a precizat poliţia din oraş.

Poliţiştii au efectuat o percheziţie la domiciliul lui Paporakis, ocazie cu care au găsit o puşcă, mai multe încărcătoare pline şi sute de cartuşe suplimentare pentru respectiva armă.

Printre obiectele descoperite s-a numărat o vestă tactică prevăzută cu elemente de protecţie corporală, precum şi un ecuson cu simboluri asociate extremismului bazat pe ideea supremaţiei rasei albe, a adăugat poliţia din Palatine.

Anchetatorii au examinat mesageria electronică şi un document atribuit lui Paporakis, intitulat „De ce am luptat: A.K.A.: (Manifestul atacatorului din Aurora)”, care conţinea afirmaţii exprimând viziuni extremiste şi specifice supremaţiei albe, inclusiv referiri la acte de violenţă îndreptate împotriva persoanelor originare din Asia de Sud, în special a celor de origine indiană.

Poliţiştii cred că Paporakis ar fi plănuit să comită un atac duminică, 11 octombrie, vizând, posibil, un lăcaş de cult hindus din Aurora, localitate situată la aproximativ 65 de kilometri sud-vest de Palatine.

Totuşi, locul exact vizat nu a fost confirmat şi face în continuare obiectul investigaţiilor, a precizat poliţia, adăugând că FBI acordă sprijin în cadrul anchetei.

Paporakis a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni grave, respectiv „lansarea unei ameninţări teroriste” şi deţinerea ilegală de arme. Suspectul a fost prezentat miercuri în faţa instanţei, judecătorul dispunând reţinerea sa, potrivit poliţiei. Următoarea audiere este programată pentru 30 octombrie.

Apărătorii drepturilor omului au semnalat că, în ultimii ani, ura împotriva persoanelor originare din Asia de Sud a înregistrat o creştere semnificativă în SUA, pe fondul unor factori ca intensificarea retoricii şi a politicilor antiimigraţie, precum şi al răspândirii ideologiei supremaţiei albe.

Acum, au fost date publicității primele imagini cu petrolierul Yara J în flăcări, după ce a fost lovită de drone, potrivit Observator. Este pentru prima dată, de la izbucnirea războiului din Ucraina, când o navă este lovită de mai multe drone în apele teritoriale românești.

Miercuri, în jurul orei 20.00, ambarcațiunea se afla la aproximativ 10 mile marine de Sulina, când a fost lovită de drone, iar, la scurt timp, a fost cuprinsă de flăcări. Centrul Maritim de Coordonare din cadrul Autorității Navale Române a dat alerta, solicitând intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Agenția a trimis în ajutor nava SAR Apollo, specializată în operațiuni de salvare și intervenție.

„La ora 20:04, două ţinte aeriene au pătruns în spaţiul aerian naţional. Ulterior, contactul radar cu una dintre ţinte a fost pierdut deasupra mării, iar cealaltă a părăsit spaţiul aerian naţional la ora 20:13, îndreptându-se către Vâlcove, Ucraina. Ţinta a evoluat către Reni, Ucraina, cu traiectoria potenţială către municipiul Galaţi, drept care a fost emis un nou mesaj RO-ALERT pentru estul judeţului Galaţi la ora 20:33. Ţinta a fost distrusă de apărarea aeriană ucraineană în zona localităţii Reni, la nord de braţul Chilia. Alerta aeriană a încetat la 21:14„, se precizează într-un comunicat emis de MApN în cursul serii.

Cei 17 membri ai echipajului (cetățeni sirieni, indieni și iranieni) sunt în afara oricărui pericol. La aproximativ o oră de la intervenție, ambarcațiunea SAR Apollo s-a întors la bază.

„Miercuri 14.10.2026, ora  20:25, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru a efectua o misiune de salvare la nava YARA J, sub pavilion INSULELE COMOROS. La ora 20:31, nava SAR APOLLO din cadrul ARSVOM s-a deplasat spre zona indicată de MRCC. La ora 21:30 MRCC a solicitat navei SAR APOLLO să se întoarcă la bază„, a anunțat ARSVOM.

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat în legătură cu incidentul din Sulina.

„Ministerul Afacerilor Externe este in legătură permanentă cu instituțiile și autoritățile naționale competente de la momentul primei alerte. Suntem pregatiti sa informam partenerii internationali si sa reactionam public după ce autoritățile care investighează vor confirma circumstanțele incidentului„.

Șoferul de autobuz a fost găsit într-o stare avansată de ebrietate (1,18 mg/l alcool pur în aerul expirat), iar martorii au povestit că abia se putea ține pe picioare și nu reușea să vorbească normal. În urma accidentului, mai multe persoane s-au ales cu pagube materiale, iar conducerea societății de transport a transmis că intenționează să îl concedieze din nou și să recupereze prejudiciul produs. Gigel Dobrea mai fusese prins băut în timpul programului, însă revenise la serviciu după ce a contestat în instanță concedierea anterioară.

Suceveanul a intrat în tură la prânz, iar ultima cursă s-a încheiat în jurul orei 19:30, la Gara Burdujeni. Potrivit martorilor, după ce a coborât ultimii călători, bărbatul a intrat într-un bar, unde a consumat alcool. La ora 19:50, polițiștii au fost sesizați cu privire la accidentul produs la periferia orașului Suceava.

Vezi și Concediat după ce a fost prins băut la volan, apoi reangajat, un șofer de autobuz „a recidivat” și a făcut prăpăd pe o stradă din Suceava. Bărbatul le-a spus colegilor că nu a băut, ci că a făcut AVC

În momentul impactului, Gigel Dobrea se afla singur în autobuz și se îndrepta spre autobază. În urma manevrelor, acesta a lovit cinci mașini parcate, o gheretă și un stâlp de la intrarea în incinta societății. În urma doborârii stâlpului, cablurile electrice au căzut, iar mai multe case au rămas în beznă.

Gigel Dobrea

Una dintre proprietarele autoturismelor avariate a relatat cât de gravă este paguba: „E daună totală. Era parcată acolo. Mi-a mutat mașina cu totul”.

Mărioara Bujoreanu, o altă persoană păgubită, a spus că șoferul de autobuz părea să nu conștientizeze gravitatea situației: „L-am văzut! Era mut! Nu putea vorbi! L-am întrebat, a zis că el plătește. El râdea. Zicea: «Ce am făcut? Ce am făcut? Eu plătesc tot»”.

Contactat de jurnaliștii Observator, Gigel Dobrea a recunoscut că a consumat alcool și a încercat să explice gestul printr-o problemă de familie: „Recunosc, am consumat. La ultima cursă, am băut 28 de miligrame de țuică. De obicei nu beau, dar… necazul. Fratele meu a făcut atac cerebral și eu (n.r. am băut) de supărare. Regret că sunt prost, că puteam să beau la sfârșitul cursei”.

Acesta susține că nu își amintește exact ce s-a întâmplat: „Nu țin minte nimic! Mi s-a făcut rău dintr-odată și cred că am avut un atac cerebral. Am început să văd stele negre între ochi”.

Alcoolemie uriașă

Polițiștii l-au testat pe șoferul sucevean cu aparatul etilotest, iar rezultatul a confirmat suspiciunile. Potrivit lui Ionuț Epureanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, bărbatul avea o valoare de 1,18 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, Gigel Dobrea a fost dus la spital, unde i-au fost recoltate probe biologice.

Martorii susțin că, la început, nu și-au dat seama ce se întâmplă. Angajații societății au auzit bubuiturile și au crezut că este o dronă:„Bubuituri… noi am zis prima dată că este dronă. Când am ieșit și am văzut că pică cablurile alea jos, ne-am speriat”, a declarat Mariana Pletosu, angajată a Transportului Public Local Suceava.

Un coleg a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar fi putut implica accidentul dacă în zonă s-ar fi aflat pietoni: „Putea să aibă doi, trei oameni care veneau pe aici, prin sat. Ce s-ar fi putut întâmpla? Sau în toneta aia, acolo unde e șeful de coloană, era acolo? A plecat cu 20 de minute înainte”.

Cazul este cu atât mai grav cu cât șoferul a mai fost prins băut în timpul programului și fusese concediat. Gigel Dobrea a contestat decizia, iar judecătorii i-au dat câștig de cauză, motivând că nu fusese respectată procedura privind citarea sa în fața comisiei de disciplină și dreptul la apărare.

„Ne-au obligat să-l reangajăm și să plătim salariile restante. După ce a fost reangajat a mai fost prins de două ori în stare de ebrietate. Era în curs de cercetare disciplinară și în momentul de față”, a explicat Gabriel Petruc, directorul Transportului Public Local Suceava.

Conducerea societății a mai afirmat că șoferii erau testați la intrarea în tură, însă, în ziua incidentului, bărbatul ar fi făcut schimb de traseu cu un coleg și nu a mai fost verificat. Acum, reprezentanții companiei încearcă să îl concedieze din nou și să recupereze banii necesari pentru acoperirea pagubelor provocate de accident.

Citește și Accident grav provocat de o doctoriță care s-a urcat băută la volan. Avea o alcoolemie uriașă

Încă o misiune de salvare la o navă aflată la 14 mile marine de Sulina, în Marea Neagră. O ambarcaţiune a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) participă, joi, dimineaţă, la o misiune de salvare la o navă aflată la 14 mile marine de Sulina. Din primele date, opt din cei 12 marinari aflați la bord sunt dați dispăruți. Autoritățile au emis mesaje Ro-Alert.

Autoritățile au declanșat o operațiune de căutare și salvare, potrivit unui comunicat al Autorității Navale Române. Nava de căutare și salvare „Apollo”, aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), a fost trimisă în zonă. De asemenea, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație a fost ridicat de la sol pentru a participa la operațiune.

”Joi 15.10.2026, ora  06:58 ,Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenţia Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) pentru a efectua o misiune de salvare la  nava WINE TRADER sub pavilion SAN MARINO aflată la 14 mile Marine de Sulina. La ora 07:10  nava  SAR APOLLO din cadrul ARSVOM s-a deplasat spre zona indicată de  MRCC”, au transmis reprezentanţii ARSVOM.

Potrivit ziuaconstanta.ro, la bordul navei este un incendiu. Castelul navei ar fi fost lovit.

Un echipaj ARSVOM a participat, miercuri seara, la o altă misiune de salvare tot în zona Sulina, după ce o navă ar fi fost atacată. În acest caz echipajul a fost în siguranţă şi a rămas la bord, iar motoarele navei au fost funcţionale.

”În noaptea de 14 spre 15 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat un grup de ținte aeriene, în apropierea Insulei Șerpilor.  Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

La ora 01.34, o dronă a fost detectată timp de aproximativ un minut în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României, dupa care a disparut de pe radar.

Ulterior, ca urmare a semnalării altor ținte aeriene la aproximativ 77 km est de Insula Șerpilor, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Fetești, au fost ridicate de la sol.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul și estul județului Tulcea, iar la ora 04.57 a fost transmis un mesaj RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 05.46”, a transmis MApN.

Consumatorii americani traversează una dintre cele mai lungi perioade de inflaţie ridicată din ultimul secol, iar perspectiva ca scumpirile să devină o caracteristică permanentă a economiei provoacă îngrijorare în cadrul Rezervei Federale (Fed), relatează CNBC citat de news ro

Persistenţa creşterii preţurilor afectează puterea de cumpărare a populaţiei şi riscă să reducă eficienţa politicii monetare, într-un moment în care costul vieţii devine o temă centrală înaintea alegerilor parlamentare americane din noiembrie.

Datele publicate miercuri arată că indicele preţurilor de consum (CPI) a crescut cu 3,7% în septembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut. Inflaţia anuală s-a menţinut peste pragul de 2% timp de aproximativ 65 de luni, adică mai mult de cinci ani, marcând cea mai lungă perioadă neîntreruptă de acest tip din secolul XXI.

Potrivit unei analize CNBC bazate pe datele Biroului de Statistică a Muncii, Statele Unite au mai înregistrat doar de două ori perioade mai lungi de inflaţie peste 2%, începând de la sfârşitul anilor 1940. Din 2021, rata medie anuală a inflaţiei a fost de aproximativ 4,5%, o intensitate care nu a mai fost întâlnită într-o perioadă comparabilă de la episoadele inflaţioniste încheiate în anii 1980.

Fed se teme că americanii încep să considere inflaţia ridicată drept o normalitate

Beth Hammack, preşedinta Rezervei Federale din Cleveland, a avertizat că persistenţa scumpirilor modifică treptat aşteptările şi comportamentul consumatorilor.

”Încep să accepte inflaţia ridicată ca pe un simplu fapt al vieţii. Este îngrijorător”, a scris Hammack într-un mesaj publicat pe reţelele sociale.

Temerile sunt susţinute de sondajele privind aşteptările inflaţioniste. Potrivit Rezervei Federale din New York, consumatorii anticipează pentru următoarele 12 luni o inflaţie de 3,9%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale în septembrie şi la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani.

Economiştii avertizează că, atunci când populaţia şi companiile se obişnuiesc cu scumpiri persistente, acestea îşi modifică anticipat deciziile economice. Firmele pot majora preventiv preţurile, iar angajaţii pot solicita creşteri salariale mai mari pentru a compensa inflaţia viitoare.

Acest mecanism riscă să transforme anticipaţiile inflaţioniste într-o profeţie care se îndeplineşte singură, alimentând noi scumpiri şi complicând eforturile Fed de a readuce inflaţia sub control.

”Aşteptările inflaţioniste trebuie să rămână ancorate pentru ca politica monetară să influenţeze economia într-un mod eficient şi previzibil. Acesta trebuie să fie obiectivul principal al oricărei bănci centrale”, a declarat Gary Richardson, economist şi fost istoric al Rezervei Federale.

Dobânzile mai mari pot tempera inflaţia, dar sporesc presiunea asupra gospodăriilor

Fed încearcă să combată inflaţia prin majorarea ratelor dobânzilor, ceea ce scumpeşte creditele şi reduce cererea din economie. După creşterea dobânzii de politică monetară în septembrie, investitorii anticipează noi majorări în decembrie şi în cursul anului 2027.

Hammack a avertizat că fiecare lună în care inflaţia rămâne ridicată amplifică riscul consolidării unei mentalităţi inflaţioniste, chiar dacă aşteptările pe termen lung au rămas până acum relativ stabile.

Neel Kashkari, preşedintele Rezervei Federale din Minneapolis, a relatat că un lider sindical i-a spus că inflaţia este ”mai rea decât o recesiune” pentru membrii organizaţiei sale. Oficialul Fed a afirmat că această discuţie i-a influenţat perspectiva asupra echilibrului dintre cele două obiective ale băncii centrale: stabilitatea preţurilor şi ocuparea maximă a forţei de muncă.

Diane Swonk, economist-şef la KPMG, consideră că majorarea dobânzilor poate aduce beneficii consumatorilor pe termen lung, prin reducerea inflaţiei, chiar dacă pe termen scurt creşte povara împrumuturilor.

”Inflaţia este ca un cancer, iar dacă îi permiţi să se extindă, devine şi mai gravă. Chiar şi atunci când tratamentul doare, este mai bine decât să o laşi să se răspândească”, a declarat Swonk.

Scumpirile obligă americanii să aleagă între alimente şi plata facturilor

Efectele inflaţiei sunt tot mai vizibile în comportamentul gospodăriilor. Hammack a explicat că, în regiunea supravegheată de Fed Cleveland, consumatorii nu se mai limitează la înlocuirea produselor scumpe cu alternative mai ieftine, ci sunt obligaţi să aleagă între cheltuieli esenţiale, precum cumpărarea alimentelor şi plata facturilor.

Situaţia este agravată de faptul că, în ultimele luni, inflaţia anuală a depăşit ritmul de creştere a salariilor, diminuând puterea de cumpărare a americanilor.

Sondajul privind încrederea consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan a coborât în acest an la minime istorice. Pentru prima dată, peste 50% dintre respondenţi au indicat preţurile ridicate drept motiv pentru deteriorarea situaţiei lor financiare personale.

”Preţurile ridicate domină gândirea consumatorilor. Ei continuă să le considere o realitate inacceptabilă a vieţii”, a declarat Joanne Hsu, directoarea sondajului Universităţii din Michigan.

Nemulţumirea faţă de costul vieţii ar putea avea şi consecinţe politice. Încrederea consumatorilor a scăzut mai puternic în acest an în rândul republicanilor şi independenţilor decât al democraţilor, iar analiştii urmăresc dacă această deteriorare a percepţiei economice va influenţa alegerile din noiembrie şi controlul republicanilor asupra Washingtonului.

Economiştii avertizează că preţurile nu vor reveni la nivelurile anterioare

În pofida nemulţumirilor populaţiei, economiştii atrag atenţia că o scădere generalizată a preţurilor nu reprezintă un scenariu de dorit. Deflaţia, definită printr-o rată anuală negativă a inflaţiei, poate declanşa o spirală de reducere a consumului şi a activităţii economice.

Obiectivul este ca ritmul scumpirilor să coboare sub cel al creşterii salariilor, astfel încât puterea de cumpărare să se refacă treptat.

Pentru mulţi americani, adaptarea la preţurile actuale presupune deja renunţarea la anumite cheltuieli. Olena Nicks, o analistă de 34 de ani din Long Island, New York, spune că a redus mesele la restaurant şi comenzile de mâncare, după scumpirile puternice ale alimentelor şi călătoriilor. Grupul său de prieteni a renunţat inclusiv la activităţi recreative precum bowlingul, preferând întâlnirile acasă.

”Frustrarea este prea puţin spus. Simţi că eşti blocat”, a declarat Nicks.