Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iaşi informează că în perioada 7 – 11 octombrie găzduieşte Conferinţa bianuală a Alianţei EduCare 5.0, care reuneşte în prezent 10 instituţii de învăţământ superior din nouă ţări europene.

Potrivit sursei citate, întâlnirea reprezintă un important moment de evaluare a activităţii alianţei şi de stabilire a direcţiilor de colaborare pentru perioada următoare, cu accent pe educaţie, cercetare, inovare şi transformarea digitală a domeniului sănătăţii.

Programul evenimentului

„Programul evenimentului de la Iaşi este dedicat atât prezentării universităţii şi a ecosistemului regional de sănătate şi inovare, cât şi dezvoltării proiectelor şi iniţiativelor comune ale alianţei. Prima zi de lucru este dedicată UMF Iaşi şi ecosistemului său academic şi de inovare. Partenerii europeni vor avea ocazia să cunoască structura universităţii, facultăţile, programele de studii, Şcoala Doctorală, oferta educaţională internaţională şi oportunităţile de colaborare în domeniul mobilităţilor şi al formării doctorale comune”, transmite UMF Iaşi, prin intermediul unui comunicat de presă.

EduCare 5.0

EduCare 5.0 este coordonată de Hochschule Bielefeld – University of Applied Sciences and Arts (HSBI), Germania, şi reuneşte Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (România), Salzburg University of Applied Sciences (Austria), Jan Evangelista Purkye University in Usti nad Labem (Cehia), Diaconia University of Applied Sciences (Finlanda), Klaipeda State University of Applied Sciences (Lituania), Medical University of Ĺodz (Polonia), CESPU şi Egas Moniz School of Health & Science (Portugalia) şi Universitat Internacional de Catalunya (Spania).

Medical University of Lodz a devenit membră a alianţei în ianuarie 2026

Medical University of Lodz a devenit membră a alianţei în ianuarie 2026, înlocuind Medical University of Lublin.

Conform comunicatului menţionat, un moment important îl reprezintă prezentarea ecosistemului regional de inovare în sănătate, prin iniţiative precum MAVIS – Centrul de Transfer Tehnologic al UMF Iaşi, proiectul MAVIS Artificial Heart, clusterul de biotehnologie bioROne, clusterul regional pentru imagistică structurală şi moleculară IMAGO-MOL şi Digital Innovation Zone, European Digital Innovation Hub pentru regiunea de Nord-Est.

Participanţii vor vizita, printre altele Centrul Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicină Experimentală „Prof. Ostin C. Mungiu” (CEMEX) şi Centrul de Simulare „Prof. Univ. Dr. Cristian Dragomir” ale UMF Iaşi şi vor avea întâlniri cu membri ai comunităţii academice.

„Un loc central în agenda reuniunii îl ocupă proiectele europene dezvoltate în cadrul EduCare 5.0, prin care alianţa urmăreşte să transforme cooperarea dintre universităţi în rezultate concrete pentru educaţie, cercetare, inovare şi sistemele de sănătate. Unul dintre principalele proiecte ale alianţei este DigiCare Innovation, proiect desfăşurat în perioada 2025-2027 prin EIT Higher Education Initiative, cu sprijinul EIT Health. DigiCare urmăreşte consolidarea capacităţii universităţilor de a dezvolta inovare şi antreprenoriat în domeniul sănătăţii, prin programe de formare şi mentorat, incubare şi accelerare, precum şi prin dezvoltarea unor spaţii de testare pentru soluţii de sănătate digitală”, se mai menţionează în comunicatul de presă.

Temperaturile ridicate ar putea crește riscuri multiple, de la nașteri premature la decese nou-născuți și malformații congenitale.

Căldura extremă prezintă un „ risc crescut în timpul sarcinii”, a declarat luni șeful agenției ONU pentru Schimbări Climatice, Simon Stiell, într-un discurs susținut la o reuniune premergătoare COP31 din Fiji, potrivit Le Figaro. „Creșterea temperaturilor este însoțită de un risc crescut în timpul sarcinii”, a spus Stiell la lansarea reuniunii pregătitoare, desfășurată între 5 și 8 octombrie, pentru conferința internațională privind clima, COP31, care va avea loc în noiembrie la Antalya, Turcia, relatează mediafax.

„Valurile de căldură extremă legate de schimbările climatice din timpul sarcinii sunt din ce în ce mai mult asociate cu nașteri premature, nașteri de copii morți, greutate mică la naștere și complicații materne”, a continuat el. Riscurile căldurii și, prin extensie, ale schimbărilor climatice, pentru sarcină sunt din ce în ce mai bine documentate, chiar dacă rămân multe întrebări cu privire la mecanismele fiziologice care le explică.

Un studiu amplu, publicat în 2024 în revista Nature Medicine, oferă o idee generală asupra stării actuale a cunoașterii: temperaturile ridicate cresc riscuri multiple, de la nașteri premature până la decesul nou-născutului și malformații congenitale.

Conform unui sondaj la care a făcut referire Stiell în discursul său, în care a intervievat profesioniști din domeniul sănătății materne din cinci țări din întreaga lume (inclusiv Australia, Regatul Unit și Brazilia), 73% au raportat o creștere a cazurilor sau a complicațiilor legate de căldură cauzate de valurile de căldură extremă care au afectat femeile însărcinate în ultimii cinci ani.

„Sarcina ar trebui să fie o perioadă a speranței”, a subliniat el luni. Însă „pentru milioane de oameni, devine o sursă de anxietate”, deoarece „valurile de căldură extremă și alte dezastre legate de climă pun presiune pe sistemele de sănătate și amenință resurse esențiale precum alimentele, apa și electricitatea”, a remarcat el luni.

„Schimbările climatice nu trebuie niciodată folosite pentru a justifica o scădere a siguranței sarcinilor și a nașterii”, a declarat și Simon Stiell. Pentru națiunile din Pacific, întâlnirea din Fiji este o oportunitate de a atrage atenția comunității globale asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice în regiune.

Un detergent obişnuit pentru vase a redus contaminarea bacteriană a unor dispozitive medicale de unică folosinţă utilizate la pacienţi, fără diferenţe semnificative faţă de alcoolul 70% şi acidul peracetic. Autorii studiului suedez subliniază că metoda este destinată exclusiv situaţiilor extreme, în care lipsa severă de materiale ar putea impune reutilizarea unor dispozitive concepute pentru o singură utilizare, şi nu poate înlocui procedurile validate de dezinfecţie sau sterilizare.

Lipsa dispozitivelor medicale de unică folosinţă poate deveni o problemă majoră în timpul războaielor, dezastrelor sau altor crize care afectează aprovizionarea unităţilor sanitare. În astfel de situaţii, reutilizarea unor materiale poate ajunge o soluţie de ultimă instanţă, însă există puţine date despre metode simple de curăţare care ar putea fi aplicate atunci când resursele obişnuite nu mai sunt disponibile.

Trei metode de curățare, testate

Cercetători de la Universitatea din Göteborg au evaluat trei asemenea metode într-un studiu publicat recent în revista Prehospital and Disaster Medicine, potrivit news.ro.

Studiul a inclus 90 de dispozitive de unică folosinţă utilizate în sălile de operaţie: tuburi endotraheale, măşti laringiene, seringi, seturi pentru administrare intravenoasă, catetere urinare şi sonde nazogastrice.

Dispozitivele au fost repartizate aleatoriu pentru curăţare cu detergent obişnuit pentru vase, alcool 70% sau acid peracetic. Fiecare dispozitiv a fost periat timp de 30 de secunde, menţinut timp de zece minute în soluţia respectivă şi apoi lăsat să se usuce la aer.

Toate cele trei metode au redus cantitatea de bacterii

Toate cele trei metode au redus semnificativ cantitatea de bacterii, fără diferenţe semnificative între ele.

Pentru dispozitivele utilizate la nivelul căilor respiratorii, cercetătorii au efectuat şi teste moleculare pentru 28 de agenţi patogeni respiratori.

Înainte de curăţare, bacterii precum Haemophilus influenzae (bacilul gripal, care poate provoca infecţii respiratorii) şi Staphylococcus aureus (stafilococul auriu, care poate provoca diferite infecţii) au fost identificate în 14 dintre cele 30 de probe (aproximativ 47%). După curăţare, toate probele testate au fost negative.

Cercetătorii au identificat și un risc

Cercetătorii au observat indicii ale unei potenţiale contaminări încrucişate atunci când seringile şi seturile pentru administrare intravenoasă au fost curăţate împreună cu alte dispozitive. Fenomenul nu a mai fost observat atunci când acestea au fost curăţate separat.

Cercetătorii nu au observat deteriorări structurale sau funcţionale ale dispozitivelor după procedură. Studiul a fost însă de mici dimensiuni, iar rezultatele microbiologice obţinute în aceste condiţii nu demonstrează că dispozitivele pot fi reutilizate în siguranţă în practica medicală obişnuită.

Nu înlocuiește sterilizarea

Autorii precizează că asemenea metode nu înlocuiesc procedurile validate de sterilizare şi dezinfecţie. Ele ar putea fi luate în considerare numai ca ultimă soluţie, în situaţii excepţionale de război, dezastre sau întreruperi severe ale aprovizionării, când dispozitivele medicale necesare nu mai sunt disponibile.

Cu siguranță în ultimii ani ați auzit din ce în ce mai des de depresie postpartum. Asta deși pe vremea mamelor noastre un asemenea diagnostic nu exista, deși probabil că simptomele erau resimțite de multe femei. Astăzi, medicii transmit că și bărbații sunt afectați de depresia după naștere.

Depresia postpartum afectează aproximativ una din cinci femei după naștere, însă nici bărbații nu sunt scutiți. Și, chiar dacă la ei suferința se traduce altfel, nu înseamnă că nu există.

Una din cinci femei se confruntă cu depresie postpartum, iar până la 50% dintre cazuri rămân nediagnosticate, pe fondul stigmatizării și al fricii, avertizează Direcția de Sănătate Publică (DSP) Arad, într-o comunicare transmisă cu ocazia Săptămânii Conștientizării Depresiei Postpartum, desfășurată între 25 septembrie și 1 octombrie.

DSP vine cu explicații privind simptomele depresiei

Potrivit DSP Arad, depresia postpartum este cea mai frecventă afecțiune mintală asociată nașterii și nu afectează doar mama. Instituția atrage atenția că boala poate avea consecințe asupra întregii familii, inclusiv asupra atașamentului dintre mamă și copil, dezvoltării cognitive a sugarului și a stabilității cuplului.

Datele prezentate de DSP Arad arată că aproximativ unul din zece bărbați dezvoltă depresie în primul an după nașterea copilului.

Ce arată datele la nivel mondial

La nivel global, prevalența medie indicată de DSP este de 17,22%, iar în țările în curs de dezvoltare poate ajunge la una din trei femei.

În România, studiile citate indică o prevalență de 18,8% (adică 19 bărbați din 100), față de 9,3% la nivel european (9 bărbați din 100).

Depresia postpartum trebuie diferențiată de „baby blues”, o stare tranzitorie care durează cel mult două săptămâni și nu afectează sever funcționarea mamei.

În schimb, depresia postpartum poate apărea în perioada perinatală și poate persista între trei și șase luni, existând situații în care simptomele ating puncte critice chiar și la patru ani după naștere.

Când e cazul să vă faceți griji

Printre semnalele de alarmă se numără tristețea profundă, furia, sentimentele de vinovăție, tulburările de somn, pierderea interesului față de copil și, în cazurile severe, gândurile de autovătămare sau de a face rău copilului.

Printre factorii de risc se află antecedentele de anxietate, sarcinile cu risc ridicat, violența domestică, lipsa somnului și apartenența la grupuri vulnerabile, inclusiv părinții adolescenți, părinții singuri și familiile care trec prin perioade de stres ridicat sau pierderi anterioare.

DSP Arad recomandă implicarea medicilor de familie în identificarea timpurie a depresiei postpartum.

Screeningul poate fi realizat prin chestionare simple la prima vizită prenatală și ulterior, la patru-șase săptămâni și la trei-patru luni după naștere.

Un tratament adecvat, care poate include consiliere psihologică, grupuri de sprijin, schimbări ale stilului de viață și, atunci când este necesar, medicație compatibilă cu alăptarea, aproximativ 80% dintre femei se recuperează complet.

Una dintre cele mai așteptate schimbări din sistemul de sănătate românesc ar putea deveni realitate în curând: adeverința de asigurat, documentul pe care pacienții sunt obligați să îl prezinte la fiecare vizită medicală, ar urma să fie eliminată. Propunerea, avansată de autorități în septembrie 2026, vizează simplificarea accesului la servicii medicale și reducerea birocrației pentru milioane de români. În locul hârtiei fizice, furnizorii de servicii medicale vor utiliza cu prioritate sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a verifica în timp real statutul de asigurat al pacienților. Iată ce trebuie să știe fiecare cetățean despre această reformă și cum îi va afecta viața de zi cu zi.

„CNAS asigură funcţionarea instrumentelor electronice necesare verificării electronice a calităţii de asigurat şi generării înscrisului în condiţii care să permită identificarea verificării efectuate, trasabilitatea şi auditarea operaţiunilor. Verificarea electronică a calităţii de asigurat şi generarea înscrisului se realizează exclusiv în scopurile prevăzute de lege cu respectarea cerinţelor pentru protecţia datelor cu caracter personal”, se mai arată în proiectul legislativ adoptat de Senat ca prim for sesizat, decizia finală urmând să fie luată de Camera Deputaţilor, după care urmează promulgarea şi publicarea actului în Monitorul Oficial.
Adeverința de asigurat este un document eliberat de angajator sau de Casa de Asigurări de Sănătate care atestă că o persoană are calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. În prezent, pacienții sunt obligați să prezinte acest document la medicul de familie, la spitale, la farmacii și la alte unități medicale pentru a beneficia de servicii gratuite sau compensate. Deși scopul documentului este unul legitim, verificarea statutului de asigurat, practica a devenit o sursă de frustrare pentru mulți cetățeni.

Pacienții se plâng frecvent de cozile de la casele de asigurări, de lipsa de informare a angajatorilor și de situațiile în care, deși sunt asigurați, nu pot dovedi acest lucru din cauza unor erori birocratice. De asemenea, în cazul urgențelor medicale, prezentarea adeverinței poate întârzia acordarea ajutorului, punând vieți în pericol. Eliminarea acestei obligații este văzută de specialiști ca un pas esențial către digitalizarea și modernizarea sistemului medical românesc.

Cum va funcționa sistemul fără adeverință fizică
Conform propunerii autorităților, verificarea calității de asigurat se va face exclusiv electronic, prin interconectarea bazelor de date ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu sistemele informatice ale furnizorilor medicali. Medicii, farmaciștii și personalul din spitale vor putea accesa, în câteva secunde, informații actualizate despre statutul de asigurat al fiecărui pacient, direct de pe calculator. Această verificare se va face pe baza CNP-ului, fără a mai fi necesară prezentarea vreunui document fizic.

Concediul medical în 2026. Cât timp trebuie să fii asigurat pentru a primi indemnizația și care sunt excepțiile

În situații excepționale, cum ar fi căderile de sistem sau lipsa conectivității la internet, furnizorii vor putea solicita în continuare documente justificative. Cu toate acestea, scopul reformei este ca aceste cazuri să fie cât mai rare, iar pacientul să nu mai poarte responsabilitatea dovedirii calității de asigurat. Schimbarea presupune investiții în infrastructura IT a CAS și a unităților medicale, dar și instruirea personalului pentru utilizarea noilor instrumente digitale.

Avantaje pentru pacienți și pentru sistem
Eliminarea adeverinței de asigurat aduce numeroase beneficii. Pentru pacienți, cel mai important este eliminarea stresului și a timpului pierdut cu obținerea și prezentarea documentului. Un pacient asigurat va putea merge direct la medic, fără să se mai întrebe dacă are sau nu hârtiile necesare. În cazul urgențelor, medicii vor putea începe tratamentul imediat, având confirmarea electronică a dreptului la asistență medicală.

Pentru sistemul de sănătate, avantajele sunt la fel de semnificative. Digitalizarea verificării reduce riscul de fraude, cum ar fi prezentarea de documente false sau utilizarea unor adeverințe expirate. De asemenea, autoritățile vor avea acces la date statistice în timp real despre numărul de asigurați, despre frecvența vizitelor medicale și despre costurile generate, ceea ce va permite o mai bună planificare a resurselor. Reducerea birocrației va duce, de asemenea, la degrevarea personalului medical, care va putea dedica mai mult timp îngrijirii pacienților.

Deși propunerea a fost salutată de majoritatea pacienților și a specialiștilor, nu lipsesc nici criticile. Unii medici de familie se tem că sistemele informatice ale CAS nu sunt suficient de stabile și că vor pierde timp prețios încercând să acceseze platforma digitală. Experiența anterioară cu platforme precum cea a cardului de sănătate sau a programărilor online arată că infrastructura IT a statului român este adesea subdimensionată și vulnerabilă la defecțiuni.

Tratamentul care întoarce ceasul biologic. Cercetătorul de la Harvard, Patrick Paine, aduce la București o inovație istorică

De asemenea, există îngrijorări legate de protecția datelor personale. Interconectarea bazelor de date medicală cu sistemele administrative ridică întrebări despre cine are acces la informații și cum sunt acestea securizate. Asociațiile de pacienți cer garanții clare că datele sensibile nu vor fi folosite în alte scopuri sau că nu vor fi expuse la breșe de securitate. Fără o infrastructură IT robustă și fără o legislație clară privind confidențialitatea, riscurile digitale pot anula beneficiile eliminării birocrației.

Când ar putea intra în vigoare
Autoritățile nu au anunțat încă o dată exactă pentru implementarea integrală a măsurii, dar surse din Ministerul Sănătății indică faptul că schimbarea ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului 2026. Până atunci, sunt necesare mai multe etape: actualizarea cadrului legislativ, modernizarea platformelor informatice, testarea sistemelor în pilot și instruirea personalului medical. De asemenea, va fi nevoie de o campanie de informare publică pentru ca toți cetățenii să înțeleagă cum vor funcționa lucrurile și ce drepturi au.

Pentru moment, adeverința de asigurat rămâne obligatorie, iar pacienții sunt sfătuiți să o solicite de la angajator sau de la CAS și să o aibă asupra lor la fiecare vizită medicală. Totuși, perspectiva eliminării ei este una îmbucurătoare și reprezintă un pas concret către un sistem de sănătate mai modern, mai rapid și mai centrat pe nevoile pacientului.

Dispariția adeverinței de asigurat este o veste bună pentru milioane de români care se confruntă zilnic cu birocrația din sistemul medical. Trecerea la verificarea electronică a statutului de asigurat promite să facă vizitele la medic mai simple, mai rapide și mai puțin stresante. Rămâne ca autoritățile să asigure infrastructura tehnică și protecția datelor necesare pentru ca această reformă să funcționeze fără cusur. Dacă va fi implementată corect, eliminarea adeverinței va fi un exemplu de succes al digitalizării serviciilor publice în România.

Alexandru Rogobete anunță că a participat la evenimentul de lansare a unui program dedicat adolescenților și tinerilor, alături de Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, la Palatul Cotroceni/

”Mă bucur cu atât mai mult cu cât acest proiect, pe care l-am început împreună cu Administrația Prezidențială și cu doamna Mirabela Grădinaru în perioada în care conduceam Ministerul Sănătății, a ajuns astăzi să fie implementat și să devină realitate.

Este un program construit pentru tineri și împreună cu ei, bazat pe comunicare, consiliere și discuții aplicate, care urmărește reducerea adicțiilor, prevenția și, poate cel mai important, creșterea stării de bine.
Cred că educația pentru sănătate trebuie să însemne mai mult decât informație. Trebuie să construim un climat de încredere, echilibru și comunicare între adolescenți, părinți, profesori și comunitate. Să îi învățăm pe tineri să vorbească despre problemele lor, să ceară ajutor atunci când au nevoie și să știe că există oameni care îi ascultă.

Așa construim, în timp, o generație mai sănătoasă, mai echilibrată și mai încrezătoare.
Mulțumesc tuturor celor implicați, echipei Administrației Prezidențiale, doamnei Mirabela Grădinaru, OMS România, care a finanțat acest program, și Asociației Zi de Bine pentru implicare și parteneriat.
Cu răbdare, comunicare, calm și echilibru putem duce România în Luminǎ!
O să fie bine!”, a scris Rogobete.