Președintele Nicușor Dan participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii statelor membre vor discuta despre viitorul buget al Uniunii Europene, sprijinul pentru Ucraina, securitatea europeană și competitivitatea economiei comunitare.

România va susține un buget european ambițios pentru perioada 2028-2034, cu menținerea finanțării pentru politica de coeziune și agricultura comună.

Înaintea summitului, Nicușor Dan a organizat o reuniune de lucru pentru coordonarea poziției României în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual.

Citește și : Nicușor Dan, după discuția cu omoloaga de la Sofia: ”Am convenit că România și Bulgaria vor lucra îndeaproape pentru a susține măsuri mai puternice de combatere a dronelor”

Bugetul european pentru următorii șapte ani va influența direct finanțarea investițiilor, infrastructurii, agriculturii și dezvoltării regionale din țara noastră.

Potrivit Administrației Prezidențiale, România va pleda pentru menținerea nivelului general al fondurilor alocate politicii de coeziune și Politicii Agricole Comune.

Aceste finanțări sunt considerate esențiale pentru reducerea diferențelor de dezvoltare dintre statele membre, modernizarea agriculturii și susținerea comunităților rurale.

În plus, Bucureștiul va susține consolidarea capacității europene de apărare, cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre. Pe agenda României se află și măsurile pentru creșterea competitivității europene și reducerea dependențelor strategice în domeniul energiei și al tehnologiilor avansate.

Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile.

„În faţa incertitudinii geopolitice în creştere, liderii se vor concentra asupra aspectelor legate de economie şi asupra furnizării de răspunsuri la provocările cu care se confruntă competitivitatea europeană, inclusiv preţurile la energie”, arată site-ul oficial al Consiliului.

Potrivit Consiliului European, liderii vor analiza măsurile prin care Uniunea poate sprijini cetățenii și companiile afectate de costurile ridicate ale energiei.

Discuțiile vor viza atât posibile intervenții temporare pe termen scurt, cât și strategia pe termen lung pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.

Un alt subiect important îl reprezintă viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, considerat un instrument central pentru consolidarea competitivității și autonomiei strategice a Uniunii.

Citește și : Nicușor Dan, invitat de Regele Arabiei Saudite la summitul UE – Consiliul de Cooperare al Golfului

Liderii vor aborda și dezechilibrele macroeconomice globale care afectează industria europeană, precum și implementarea agendei „O Europă, o piață”.

Pe agenda summitului se află și sprijinul acordat Ucrainei, inclusiv nevoile infrastructurii critice înaintea iernii. Liderii europeni vor discuta totodată despre atacurile hibride atribuite Rusiei, consolidarea capacităților de apărare și accelerarea măsurilor pentru acoperirea lacunelor militare ale statelor membre.

De asemenea, reuniunea va aborda migrația, extinderea Uniunii Europene, reformele comunitare și situația din Orientul Mijlociu.

Deși organizarea unui scrutin rămâne incertă, iar condițiile în care acesta s-ar putea desfășura nu au fost stabilite, în spațiul public au început să fie vehiculate numele unor posibili candidați. Publicația americană Newsweek a prezentat patru personalități politice și militare care ar putea intra în cursa prezidențială, printre acestea numărându-se foști oficiali de rang înalt și un fost șef al statului.

Sâmbătă, Donald Trump a afirmat că Ucraina ar trebui să își schimbe conducerea, acuzându-l pe Zelenski că nu a reușit să ajungă la un acord cu Rusia.

„Știți ce sugerez? Sugerez să își aleagă un nou lider capabil să facă o înțelegere, deoarece el ar fi putut încheia numeroase acorduri și, dintr-un motiv sau altul, nu o face niciodată… Consider că a sosit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a declarat liderul american în faţa presei la Casa Albă.

Trump a criticat și atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești.

„I-am spus lui Zelenski: «Poți să-i faci orice Rusiei, dar nu ataca rafinăriile, pentru că asta e o problemă mondială». Și ce face el? Se duce și lovește în ele. Ar face bine să se oprească!”, a adăugat președintele american.

În replică, Zelenski a condiționat organizarea alegerilor de încetarea ostilităților pentru o perioadă de două luni.

„Vă rog să-i spuneți lui Putin: acordați-ne două luni, 60 de zile de încetare totală a focului, 60 de zile, și vom organiza alegeri”, a declarat președintele ucrainean, într-un interviu pentru ABC News.

Patru posibili adversari ai lui Zelenski la alegerile prezidențiale

Printre numele prezentate de Newsweek se află Valeri Zalujnîi, fostul comandant al armatei ucrainene în primii doi ani ai invaziei ruse și actual ambasador în Marea Britanie. Un sondaj realizat de Rating Group în perioada 3-5 octombrie arată că 20,2% dintre respondenți l-ar vota într-un scrutin prezidențial ipotetic, față de 22,9% care l-ar susține pe Zelenski.

Un alt posibil candidat este Kirilo Budanov, fostul șef al serviciului de informații militare, care conduce administrația prezidențială din 2026. Potrivit sondajelor citate, acesta beneficiază de încrederea a 53% dintre ucraineni.

Pe lista publicației americane figurează și Mihail Fedorov, fost ministru al Apărării, care în prezent este consilier al ministerului italian al Apărării. Acesta s-a pronunțat în favoarea organizării alegerilor inclusiv în timpul războiului.

Al patrulea nume este Petro Poroșenko, fost președinte al Ucrainei între 2014 și 2019, când a pierdut alegerile în fața lui Zelenski. În prezent, acesta este deputat al opoziției și susține integrarea europeană a țării.

Propunerea lui Zelenski privind armistițiul de 60 de zile a fost respinsă luni, 12 octombrie, de Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Moscova urmărește încheierea unui acord de pace pe termen lung, nu instituirea unui armistițiu temporar.

Disputa dintre Washington și Kiev s-a intensificat după anunțul administrației Trump privind reluarea unor livrări de motorină rusească și suspendarea temporară a sancțiunilor aplicate tranzacțiilor respective. Zelenski a calificat decizia drept „nedemnă”, avertizând că veniturile suplimentare obținute de Rusia ar putea contribui la finanțarea războiului.

Citeşte şi: Zelenski anunță restricții în funcționarea Starlink. Ucraina acuză lipsa avertismentelor din partea aliaților după un nou atac al Rusiei

O astfel de teamă nu mai poate fi tratată ca o simplă reacție emoțională. În România anului 2026, apar tot mai multe cifre care o justifică. Concedierile colective sunt tot mai multe, industria auto se adaptează unei cereri fluctuante, iar companiile își reevaluează costurile și necesarul de personal. În paralel, angajatorii continuă să recruteze, dar nu neapărat pentru aceleași meserii, în aceleași localități sau în aceleași condiții, iar salariile promise sunt din ce în ce mai mici.

Tot mai multe concedieri. Ce spun cifrele, dincolo de declarații și promisiuni

Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în primele opt luni ale anului 2026 au fost concediate colectiv 10.451 de persoane, comparativ cu 8.251 din 2025. Așadar, cifrele ne arată o majorare de 26,7%.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică reliefează faptul că rata șomajului ajustată sezonier a fost de 6,4%, la fel ca cea din iulie. Numărul șomerilor era estimat la 523.400 față de 494.800 în august. O problemă gravă rămâne șomajul în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani: 30,8% în trimestrul II de anul acesta.

În paralel, ANOFM raporta, la sfârșitul lunii august, 260.919 șomeri înregistrați și o rată a șomajului de 3,26%. Diferența față de INS nu reprezintă o contradicție: instituțiile utilizează metodologii și populații de referință diferite.

Citește și: Avertismentul FMI: familiile vor fi afectate, iar locurile de muncă devin vulnerabile. Cele mai afectate domenii în fața recesiunii

Dacia, primul semnal care pune pe gânduri industria românească

Unul dintre cele mai relevante exemple actuale vine de la Dacia Mioveni. Producția a fost programată să fie oprită în zilele de 9 și 12 octombrie 2026, pe fondul ajustării activității la volumul comenzilor.

Viorel Ungureanu, liderul Sindicatului Automobile Dacia, a explicat pentru HotNews:

„Conducerea companiei ne-a informat că din cauza caietului de comenzi trebuie să oprească producția în cele două zile.”

Conform liderului sindical, uzina producea aproximativ 1.060 de automobile pe zi, comparativ cu 1.160 în luna iulie. Aceasta înseamnă o reducere de circa 8,6% a ritmului zilnic menționat.

În nota internă prezentată de HotNews, compania a transmis că salariații care nu sunt programați la lucru rămân la domiciliu și beneficiază de drepturile salariale în contractul colectiv de muncă.

În cazul Dacia, sunt confirmate informații și despre un nou program de plecări voluntare, precum și despre decizia grupului Renault de a produce modelele Striker și noua generație Spring în afara României.

În cazul economiei locale, miza depășește angajații direct implicați. În jurul unei uzine funcționează furnizori, transportatori, firme de mentenanță și servicii. Dacă producția scade pentru o perioadă îndelungată, efectele se pot transmite în întregul lanț economic.

Este însă esențială distincția dintre un risc și un fapt confirmat: oprirea temporară de la Mioveni nu demonstrează, prin ea însăși, că urmează concedieri colective la uzină.

Ce înseamnă, de fapt, oprirea temporară a producției pentru angajați

În limbajul companiilor, o oprire temporară poate reprezenta ajustarea capacității de producție la cerere, lipsa unor componente, lucrări de mentenanță sau reorganizarea fluxurilor industriale. În cazul salariaților, consecințele depind de motivul întreruperii, de măsurile adoptate de angajator și de prevederile contractelor de muncă.

În România, articolul 53 din Codul muncii decide ca, în situația reducerii sau întreruperii temporare a activității, salariații care nu mai lucrează beneficiază, în condițiile prevăzute de lege, de o indemnizație de minimum 75% din salariul de bază. Aceasta este plătită din fondul de salarii al angajatorului. Pe durata întreruperii, salariații rămân la dispoziția acestuia.

Mai există și situația prin care să se reducă programul de la cinci la patru zile pe săptămână, cu diminuarea salariului, atunci când reducerea temporară a activității trece de 30 de zile lucrătoare și sunt îndeplinite condițiile legale, inclusiv consultarea reprezentanților salariaților.  În cazul angajaților, cea mai dificilă situație este incertitudinea. Un salariu micșorat poate afecta bugetul familiei, iar lipsa unei perspective clare poate duce o măsură temporară la o sursă continuă de anxietate.

Unde se simte cel mai mult presiunea economică

Datele cu privire la concedieri arată că dificultățile nu sunt distribuite uniform. În primele opt luni ale anului, Capitala a concentrat 3.583 de concedieri colective, aproximativ 34,3% din totalul național. În Constanța au fost raportate 1.424, în Hunedoara 899, Timiș 516 și în Bihor 447.

În rândul activităților afectate, se numără industria navală, fabricarea autovehiculelor, echipamentele electrice, serviciile administrative și activitățile de jocuri și pariuri În Constanța, 1011 disponibilizări au fost asociate activității șantierului Damen Shipyards Mangalia.

Industria auto și producția de componente se lovește de schimbarea cererii, concurența internațională și deciziile grupurilor multinaționale privind localizarea investițiilor. O analiză INFINEXA, prezentată de Ziarul Financiar, arată că sectorul auto din România a pierdut peste 30.000 de angajați în ultimii patru ani, iar producția locală de autovehicule a scăzut cu 12,7% în primul semestru din 2026.

Serviciile administrative și activitățile repetitive sunt expuse atât reorganizărilor cât și automatizării. În Capitală, datele cu privire concedierile colective includ 584 de persoane din activități de secretariat.

În situația tehnologiei informației, situația are nevoie de mai multă nuanță. IT-ul nu poate fi descris în ansamblu drept un sector în declin. Cu toate acestea însă, competiția pentru anumite posturi și schimbarea competențelor cerute pot îngreuna accesul la angajare, mai ales în cazul persoanelor fără experiență sau cu pregătire foarte specializată.

Cum pot recunoaște românii semnele unei restructurări

O restructurare nu are neapărat la bază anunțul concedierilor, deoarece primele indicii pot apărea cu luni înainte, în deciziile operaționale și modul în care compania comunică. Înghețarea recrutărilor, neînlocuirea angajaților care pleacă, reducerea schimburilor de lucru, suspendarea investițiilor sau plecările voluntare pot reprezenta o strategie de reducere a costurilor.

Un indicator mai puternic este dat și de notificările oficiale cu privire la intenția de concediere colectivă. Conform datelor prezentate de ANOFM, până la finele lunii august 2026, 208 angajatori notificaseră intenții de concediere colectivă care făceau referire la 22.146 de persoane. Concedierile efective în aceeași perioadă au fost de 10.451.

În situația concedierilor pentru desființarea postului, legislația face referire un preaviz de minim 20 de zile lucrătoare. Concedierile colective fac referire la proceduri de informare, consultare și notificare. Salariile compensatorii nu sunt promise automat tuturor angajaților, ci depind de un cadru legal și de prevederile contractuale aplicabile.

Între timp, România are nevoie de angajați. Întrebarea este pentru ce locuri de muncă și cu ce pregătire. Pe 7 octombrie, ANOFM anunța 34.108 locuri de muncă vacante la nivel național. Cele mai multe erau în transporturi, logistică, comerț, construcții și activități de producție.

Din cele 34.108 locuri de muncă, numai 2.165 erau destinate persoanelor cu studii superioare, în timp ce 6.820 vizau persoane cu studii profesionale, iar 18.736 erau accesibile persoanelor fără studii sau cu studii primare ori gimnaziale.

Această distribuție arată că diploma universitară nu este singura cale către angajare. Meseriile tehnice, calificările profesionale și experiența practică au în continuare valoare economică.

Citește și: România își plătește profesorii de aproape patru ori mai prost decât alte țări din Europa. Cât valorează, de fapt, viitorul unei țări?

Ce componente pot proteja viitorul profesional

Datele ANOFM arată și în prezent o cerere pentru ingineri, medici, asistenți medicali, sudori, operatori de mașini-unelte cu comandă numerică, conducători auto și specialiști în diferite activități economice.

În cazul unui muncitor de producție, calificarea în operarea echipamentelor automatizate poate fi o posibilă tranziție. În cazul unui angajat din servicii administrative, competențele digitale și capacitatea de a folosi instrumente de automatizare pot extinde gama posturilor accesibile. Și, în cazul tinerilor aflați la începutul carierei, experiența practică, formarea profesională și cunoașterea limbilor străine pot conta la fel de mult ca studiile formale, în funcție de ocupație.

ANOFM a anunțat pentru octombrie 2026, organizarea a 90 de programe de formare profesională, destinate unui număr de 1.590 de persoane eligibile.

Netflix pregătește o nouă rundă amplă de concedieri, care va afecta aproximativ 1.000 de angajați, echivalentul a 6% din personalul companiei.

Măsura reprezintă cea mai mare reducere de personal de la restructurările din 2022 și vine într-un moment în care gigantul de streaming se confruntă cu presiuni din partea concurenței și cu îngrijorări ale investitorilor privind perspectivele de creștere.

Potrivit unui document intern consultat de Reuters, cele mai multe disponibilizări vor viza departamentele de produs, tehnologie, juridic și resurse umane. Decizia a fost comunicată angajaților miercuri de cei doi directori generali ai companiei, Greg Peters și Ted Sarandos.

Citește și : Carrefour vinde mai multe magazine și devine chiriaș în propriile unități. Tranzacția este evaluată la aproximativ 290 de milioane de euro

„Misiunea noastră – aceea de a distra întreaga lume – este una ambițioasă, iar îndeplinirea ei presupune să fim disciplinați în ceea ce privește prioritățile noastre legate de personal și de alocarea resurselor”, au afirmat aceștia în document.

Conducerea Netflix a subliniat, în același timp, că activitatea companiei continuă să se dezvolte și că estimările financiare pentru întregul an rămân neschimbate.

„Afacerea noastră este solidă și în creștere, iar noi rămânem pe traiectoria necesară pentru a ne atinge prognoza pentru întregul an”, au mai scris Peters și Sarandos.

La sfârșitul anului trecut, Netflix avea aproximativ 16.000 de angajați. Acțiunile companiei au pierdut circa 25% din valoare de la începutul anului 2026, într-o perioadă în care piața bursieră americană a înregistrat o evoluție pozitivă. Miercuri, titlurile Netflix au crescut cu 0,7%.

Compania încearcă să își mențină ritmul de dezvoltare într-o piață în care concurența pentru timpul petrecut de utilizatori în fața ecranelor devine tot mai puternică.

Platforme precum YouTube și TikTok atrag publicul cu materiale gratuite, realizate în mare parte de utilizatori, ceea ce le permite să concureze cu servicii bazate pe abonamente fără aceleași costuri de producție pentru fiecare conținut.

Durata de utilizare a platformei a devenit un indicator important pentru investitori, care urmăresc dacă Netflix poate continua să atragă și să păstreze publicul într-un mediu media tot mai fragmentat.

Îndoielile privind strategia companiei au fost amplificate și de tentativa eșuată de a cumpăra activele de streaming și studiourile Warner Bros. Discovery, la începutul acestui an.

Între timp, Paramount Skydance a finalizat achiziția Warner Bros., într-o tranzacție evaluată la 110 miliarde de dolari. Noul conglomerat reunește două dintre cele mai cunoscute studiouri de la Hollywood și intenționează să integreze, în timp, serviciile HBO Max și Paramount+. O eventuală unificare ar putea consolida poziția grupului în competiția internațională cu Netflix.

O altă provocare penru Netflix este identificarea unor sume importante de venit în afara modelului tradițional bazat pe abonamente.

Ross Benes, analist senior la eMarketer, a declarat pentru Reuters că societatea nu a reușit până acum să dezvolte o alternativă majoră care să îi diversifice semnificativ veniturile.

„În cele din urmă, având în vedere că se apropie într-un fel de limita acestui model, vor avea nevoie de o altă sursă de venituri pentru a-și diversifica activitatea, iar aici au întâmpinat mai multe dificultăți”, a subliniat analistul.

Pentru a-și extinde activitatea, Netflix a început să investească și în alte formate, inclusiv abonamente cu publicitate, transmisiuni în direct și jocuri video. Aceste inițiative urmăresc să atragă noi categorii de public și să reducă dependența de veniturile obținute exclusiv din abonamente.

Citește și : Cât costă Dacia Striker „made in Turkiye”. Mașina ajunge în România

Ultima rundă de concedieri de la Netflix a avut loc în 2022, când compania a eliminat aproximativ 450 de locuri de muncă în două etape. Restructurările au venit după ce Netflix a raportat pentru prima dată în mai bine de un deceniu o scădere a numărului de abonați.

Cristina Cioran a venit cu un răspuns după ce Valerie Lungu a declarat că nu știe cine este. Fără să transforme schimbul de replici într-un război, vedeta a vorbit despre caracter și adevărata valoare a unui om, dar și despre motivația care a făcut-o pe creatoarea de conținut să scape de sărăcie.

Cristina Cioran a declarat că nu este afectată de faptul că Valerie Lungu a spus că nu o cunoaște și a observat chiar o mică inconsecvență având în vedere că influencerița îi comentase la postarea de pe rețelele sociale. Totuși, actrița a ales să nu alimenteze disputa, privind lucrurile mai relaxat.

„Măi, să știi că ce am înțeles eu din viața asta și ce am învățat eu e că, înainte de orice, trebuie să fii om. Trebuie să fii bun, trebuie să fii pozitiv, trebuie să fii civilizat.

Nu mă deranjează absolut deloc, că a zis Valerie, că nu mă cunoaște. E foarte curios că mi-a și comentat la primul comentariu pe care l-am făcut. Dar nicio problemă, eu o înțeleg. Era și foarte micuță când eu apăream destul de mult.

Și să nu uităm că internetul nu-i ca la televizor. Și, ca să încheiem într-o notă cunoscută, dar suntem la televizor!

Eu cred că, în principal, trebuie să zâmbim, trebuie să fim buni. Iar ea a demonstrat pe parcursul emisiunii că poate fi și un om excelent. Doar a zis și Mirela că este o fată extraordinară.”
 
Actrița a vorbit și despre una dintre declarațiile influenceriței din primele episoade ale competiției, când aceasta a mărturist că toată viața a fugit de sărăcie.

„Ea a zis o chestie foarte interesantă în primele episoade: „Nu vreau să fiu săracă, am fugit toată viața de sărăcie”.

Eu știu mai multe fete din Republica Moldova care au trăit multe chestii foarte grele, care au vrut să scape de sărăcie și nu suportă să se mai întoarcă acolo. Și este o motivație pentru viață. Nu este ceva negativ, este o motivație.

Faptul că ea a reușit să se exprime și să spună lucrurile astea, să recunoască treburile astea, este un punct în plus pentru ea, nu este în minus. E și o fată asumată. Dar e rea de gură.”, a spus acesta.

Cristina Cioran, despre Valerie Lungu:

Actrița a mai abordat un subiect legat de influența pe care popularitatea din mediul online o are asupra felului în care oamenii sunt percepuți. Aceasta a atras atenția asupra faptului că milioanele de urmăritori nu ar trebui asociate cu valoarea personală.

„Nu înseamnă că, dacă ea are milioane de urmăritori, este mai valoroasă decât mine, decât Mirela sau decât altcineva. Nu. Înseamnă că a fost într-un context prielnic ei.

Valoarea nu ți-o dă numărul de urmăritori, dar asta e o chestie pe care cu toții o trăim și o învățăm acum din mers. Ce să facem… Trăim în lumea urmăritorilor, nu? Adică, caracterul se vede într-o emisiune gen Asia Express, chiar dacă are milioane de urmăritori.”, a mai spus vedeta pentru Cancan.

Citește și:

Accident grav în Teleorman. Accidentul s-a petrecut într-o intersecție din municipiul Alexandria. Doctorița nu a oprit la indicatorul STOP și a intrat în plin într-o autoutilitară.

Accident provocat de o doctoriță beată, în Alexandria

Potrivit primelor informații, înainte ca poliția să ajungă la fața locului, a ajuns soțul femeii care a provocat accidentul. Acesta a încercat să-și scape soția, spunând că aceasta este medic la UPU Alexandria și că trebuie să ajungă urgent la spital deoarece urmează să intre de gardă. Bărbatul a spus că își asumă el toată responsabilitatea pentru accident.

Citește și Călin Donca a fost implicat într-un accident. Afaceristul s-a răsturnat cu un vehicul de teren, care este starea sa de sănătate

La scurt timp, însă, au ajuns și polițiștii. Ambii șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, iar dacă în cazul șoferului autoutilitarei rezultatele au fost negative, în cazul femeii lucrurile au stat cu totul diferit. Oamenii legii au constatat că doctorița care urma să intre de gardă avea o alcoolemie de 0,71 mg/l alcool pur în aerul expirat, scrie impactnews24.ro. 

Femeia a fost dusă la spital pentru recoltarea probelor biologice necesare stabilirii alcoolemiei, iar oamenii legii urmează să stabilească cu exactitate împrejurările în care s-a produs accidentul.

Citește și Accident rutier în Pasajul Unirii din București. Doi șoferi au ajuns la spital. UPDATE: Daniel Băluţă a prezentat imaginile pe Facebook VIDEO