Mobilizare masivă de forțe ale Ministerului Afacerilor Interne. Cinci dintre marinarii de pe nava lovită de dronă în largul Mării Negre au fost recuperați, alte șapte persoane sunt încă date dispărute. Două elicoptere Black Hawk, ambarcațiuni de intervenție și echipe medicale au intervenit de urgență. Un membru al echipajului a filmat momentul în care flăcările au cuprins nava care a fost lovită de drone în apele teritoriale ale țării noastre.

O ambarcaţiune a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) participă, joi, dimineaţă, la o misiune de salvare la o navă aflată la 14 mile marine de Sulina. Acțiunea vine la doar câteva ore după ce o altă navă a fost lovită de o dronă la Sulina la circa 8-10 mile sud-est de dig, în apele teritoriale ale României. Ambarcațiunea a luat foc din cauza exploziei.

Pentru salavarea marinarilor intervin Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General de Aviație și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. M.A.I. a trimis elicoptere Black Hawk să-i salveze pe marinari. Imagini filmate de autorități din elicopter arată suprastructura de la pupa (parte din spate a vasului), unde se află postul de comandă, afectată puternic de incendiu. Altă zonă unde focul s-a manifestat și a lăsat în urmă fiare înnegrite se află la mijlocul navei.

„Un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație, având la bord o echipă medicală, a decolat către zona incidentului pentru a asigura sprijinul aerian necesar misiunii. Pentru suplimentarea capacității de intervenție, un al doilea elicopter Black Hawk a decolat de la București. Ambele aeronave dispun de sisteme de salvare prin troliere, care permit recuperarea persoanelor aflate în dificultate.

Citește și: O nouă navă în flăcări în Marea Neagră. Ambarcațiunea a fost lovită de două drone. Opt marinari sunt dați dispăruți. Au fost emise mesaje Ro-Alert pentru locuitori

Totodată, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a alocat două ambarcațiuni. Nava Fifi a început deplasarea din portul Mangalia către nava afectată, având la bord un medic, doi paramedici și un asistent medical. În același timp, o șalupă multirol din cadrul ISU Tulcea a început deplasarea din portul Tulcea către portul Sulina, cu trei paramedici și patru membri ai echipajului la bord.

În zona incidentului, o navă a Poliției de Frontieră Române monitorizează permanent situația și sprijină operațiunea. La acest moment, salvarea persoanelor nu se poate realiza în condiții de siguranță, din cauza valurilor foarte mari”, se spune într-un comunicat al Departamentului pentru Situații de Urgență, DSU, difuzat joi dimineață.

Hernia inghinală este cel mai frecvent tip de hernie abdominală, iar riscul de apariție crește odată cu înaintarea în vârstă. În unele cazuri, o hernie inghinală provoacă doar un ușor disconfort, dar, chiar și atunci, este recomandată prezentarea la medic, pentru evaluare și stabilirea conduitei terapeutice potrivite.

La adulți, herniile inghinale nu se vindecă spontan, iar evoluția lor diferă de la un caz la altul. Unele pot rămâne ușor simptomatice pentru mult timp, în timp ce altele se pot mări și pot duce la complicații, precum încarcerarea sau strangularea herniei.  

Intervenția chirurgicală este singurul tratament care repară definitiv defectul peretelui abdominal, dar momentul operației este stabilit în funcție de simptome și de particularitățile fiecărui pacient. Repararea herniei se poate realiza prin chirurgie deschisă sau prin tehnici minim invazive, prin laparoscopie sau prin chirurgie robotică. Plasa chirurgicală este utilizată pentru consolidarea peretelui abdominal și reducerea riscului de recidivă.

Chirurgia robotică este o formă avansată de chirurgie minim invazivă, în care chirurgul controlează de la o consolă instrumentele articulate ale sistemului robotic. Comenzile medicului sunt transpuse în timp real în mișcări fine și precise, iar sistemul oferă o imagine tridimensională mărită a câmpului operator, facilitând vizualizarea structurilor anatomice.

Mobilitatea instrumentelor și vizualizarea tridimensională pot facilita efectuarea unor manevre precise în spații anatomice restrânse și disecția atentă în apropierea vaselor de sânge și a nervilor. Fiind un abord minim invaziv, chirurgia robotică oferă avantaje importante, printre care incizii mici, durere postoperatorie redusă și recuperare mai rapidă comparativ cu chirurgia deschisă. Alegerea între abordul robotic și cel laparoscopic depinde însă de particularitățile cazului și de experiența echipei chirurgicale.

Chirurgia robotică poate fi utilizată și în unele cazuri mai complexe, precum o hernie abdominală care a recidivat sau o hernie inghinală bilaterală. În cazul unei hernii bilaterale, ambele defecte ale peretelui abdominal pot fi tratate în cadrul aceleiași intervenții chirurgicale.

În funcție de specificul fiecărui caz, prin chirurgie asistată robotic pot fi tratate și alte tipuri de hernii abdominale, precum cele femurale, epigastrice, ombilicale sau incizionale. Alegerea abordului chirurgical se face individualizat, în funcție de tipul și dimensiunea herniei, localizare, intervențiile anterioare, starea generală a pacientului și experiența echipei chirurgicale.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu hernie inghinală sau cu alte tipuri de hernii abdominale beneficiază de intervenții chirurgicale realizate inclusiv prin chirurgie robotică, folosind sistemul da Vinci Xi. Operațiile au loc într-un bloc operator bine dotat, cu sprijinul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I, cu nivel de competență extinsă. De asemenea, pacienții au acces la consultații de specialitate și la evaluare preoperatorie completă.

În cazul unor urgențe chirurgicale, precum hernia strangulată, pacienții se pot adresa oricând Compartimentului de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, care funcționează nonstop cu 26 de linii de gardă, inclusiv gardă de chirurgie generală și ATI. Serviciile de urgență se prestează contra cost.

Raed Arafat, audiat la Parchetul Militar. Șeful DSU a fost chemat joi, 15 octombrie, să dea noi declarații în dosarul legat de achiziționarea unui elicopter din Marea Britanie cu eludarea plății TVA.

Raed Arafat, audiat la Parchetul Militar

Pe lângă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, alte 16 persoane sunt anchetate în dosarul privind achiziția elicopterului SMURD pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, în forma coautoratului, complicității și instigării.

”Ambele motivari spun ca judecatorii nu vad contrabanda, ca nu vad decat un dosar civil. Înteleg ca este o extindere pe un un anumit articol. Nu inteleg dosarul in general, din moment ce avem doi judecatori care pun sub semnul intrebarii cazul de contrabanda. Dupa 10 ani am ramas cu acest dosar de contrabanda. Este o extindere, nu e nimic nou. Nu stiu ce decide procurorul, nu exista probe noi dupa 10 ani”, a declarat șeful DSU când a ajuns la Parchetul Militar.

Potrivit anchetatorilor, pe 2 iunie 2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI, aflat în misiune SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș. Accidentul a dus la distrugerea totală a aeronavei și la moartea celor patru persoane aflate la bord.

În procesul de soluționare a dosarului de daună privind „Asigurarea CASCO – toate riscurile – a elicopterelor”, asiguratorul putea fie să achite I.G.Av. suma de 23.343.667 lei (echivalentul a 5.270.045 euro), fie să înlocuiască elicopterul distrus cu o aeronavă în configurație asemănătoare. Părțile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă în configurație rezonabil asemănătoare, inclusiv în ceea ce privește echipamentele medicale din dotarea elicopterului.

În noiembrie 2017, IGAv a preluat noul elicopter pe insula Guernsey – teritoriu aparținând Marii Britanii, dar aflat în afara spațiului TVA al Uniunii Europene – și l-a importat ulterior în România. Punerea în exploatare era posibilă doar după efectuarea formalităților vamale și achitarea sau garantarea taxelor aferente, scrie ziuadeconstanta.ro.

Ancheta a stabilit că aeronava a fost introdusă în țară și utilizată fără îndeplinirea acestor formalități, ceea ce a generat un prejudiciu la bugetul de stat, reprezentând TVA datorat în vamă, în valoare de 4.435.269 lei.

Un interviu de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Într-o epocă în care navigația devine tot mai dependentă de tehnologie, iar Inteligența Artificială promite să transforme modul în care sunt conduse navele comerciale, unele decizii continuă să nu poată fi delegate niciunui algoritm.

Comandantul Anamaria Onofrei vorbește despre lecțiile învățate pe mare, despre leadership, responsabilitate și despre momentele în care câteva secunde pot face diferența dintre viață și moarte.

Adrian Leonard Mociulschi: Vă mulțumim pentru amabilitatea de a participa la acest dialog pentru STIRIPESURSE.RO. Aș dori să începem cu o privire retrospectivă asupra unei cariere construite pe mările lumii.

Care considerați că sunt cele mai importante lecții pe care le-ați desprins din acest parcurs profesional?

Anamaria Onofrei: Cred că una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat navigând este că, la bord, suntem într-o interdependență totală. Depinzi de ceilalți, iar ceilalți depind de tine. Indiferent de funcția pe care o ocupi, fiecare membru al echipajului are un rol esențial, iar siguranța navei și buna desfășurare a operațiunilor depind de modul în care lucrăm împreună.

Am învățat și că, pe mare, lucrurile nu merg întotdeauna conform planului. Poți avea totul bine organizat, dar trebuie să fii pregătit să te adaptezi, să reevaluezi situația și să găsești soluții atunci când circumstanțele se schimbă.

O altă lecție importantă este să rămâi deschis la opiniile celor din jur, indiferent de experiența sau funcția pe care o ai. Chiar și atunci când ești la conducere și ai încredere în propriile decizii, trebuie să îți asculți echipa. Uneori, o altă perspectivă te poate ajuta să observi ceva ce ți-a scăpat. Și, poate cel mai important, am învățat că nu trebuie să încetezi niciodată să înveți. Experiența îți oferă încredere, dar nu trebuie să te facă să crezi că le știi pe toate. Marea îți va oferi mereu situații noi, iar capacitatea de a învăța din ele este esențială.

Adrian Leonard Mociulschi: Din răspunsul dumneavoastră reiese că experiența și judecata profesională rămân esențiale în viața de navigator. Într-o perioadă marcată de automatizare și de dezvoltarea accelerată a Inteligenței Artificiale, se discută tot mai des despre rolul tehnologiei în procesul decizional.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, competențele umane care vor rămâne indispensabile pe puntea de comandă, indiferent de evoluția tehnologiei?

Anamaria Onofrei: Consider că tehnologia și inteligența artificială sunt instrumente extraordinare, care pot aduce beneficii importante navigației. Totuși, ele trebuie privite ca instrumente de suport, nu ca înlocuitori ai cunoștințelor și experienței profesionale.

Uneori, se subestimează complexitatea deciziilor pe care un ofițer trebuie să le ia chiar și în timpul unui cart obișnuit. Trebuie să analizezi și să corelezi permanent informații despre trafic, condițiile meteorologice, caracteristicile navei și evoluția situației de navigație. Cu experiența, multe dintre aceste evaluări devin aproape instinctive, dar în spatele lor se află ani de pregătire și practică.

Am navigat pe nave pe care erau utilizate sisteme bazate pe inteligență artificială pentru suport decizional și am observat că există riscul de a acorda prea multă încredere recomandărilor oferite de tehnologie. Însă niciun sistem nu trebuie considerat infailibil. Rezultatele sale depind de datele utilizate, de parametrii setați și de limitele în care funcționează. Pentru a evalua corect recomandările unui astfel de sistem, trebuie să înțelegi ce face și, mai ales, ce nu poate face.

Din punctul meu de vedere, gândirea critică, conștientizarea situației, capacitatea de anticipare, adaptabilitatea și judecata profesională vor rămâne indispensabile. Nu devenim comandanți doar pentru că avem acces la informații, ci prin pregătire riguroasă, experiență și capacitatea de a lua decizii în situații reale.

În același timp, pregătirea echipajelor trebuie să evolueze odată cu tehnologia. Nu este suficient să învățăm cum să operăm un sistem. Trebuie să înțelegem cum funcționează, care îi sunt limitele, cum îi verificăm rezultatele și când este necesar să intervenim.

Cred că una dintre cele mai importante competențe ale navigatorului viitorului va fi capacitatea de a folosi tehnologia fără a deveni dependent de ea. Indiferent cât de avansate vor fi sistemele de la bord, va fi nevoie de profesioniști capabili să înțeleagă imaginea de ansamblu, să pună întrebările potrivite și să își asume responsabilitatea deciziilor.

Adrian Leonard Mociulschi: Există un moment petrecut în timpul unei furtuni sau al unei alte situații dificile pe mare care v-a rămas în mod special în memorie și care v-a influențat modul de a înțelege responsabilitatea unui comandant?

Anamaria Onofrei: Unul dintre momentele care mi-au rămas profund întipărite în memorie a fost primirea unui apel de urgență de la un iaht cu vele aflat în dificultate. Nu știam cine se afla la bord. Când am ajuns în zonă, iahtul era deja puternic înclinat, iar condițiile meteorologice nu ne permiteau să ne apropiem suficient pentru a prelua oamenii în siguranță direct de pe ambarcațiune.

Am lansat barca noastră de salvare. Pentru a putea fi recuperați, cei doi au fost nevoiți să sară în apă, unde echipajul nostru i-a preluat și i-a adus în siguranță la bord. Atunci am aflat că era vorba despre un tată și fiica lui, o fetiță de aproximativ 10 ani.

Tatăl spera să își poată salva și iahtul, însă regulile companiei noastre nu ne permiteau să îl tractăm. Prioritatea intervenției era salvarea vieților omenești, nu recuperarea bunurilor, așa că a trebuit să își abandoneze ambarcațiunea.

Îmi amintesc în mod special imaginea fetiței după ce am adus-o la bordul navei noastre. Stătea în sala de mese a echipajului, mânca cu poftă și era vizibil fericită că era în siguranță. După o asemenea experiență, să o vezi liniștită, preocupată doar de mâncare, a fost o imagine de o simplitate copleșitoare.

La momentul respectiv, am privit totul prin prisma responsabilității mele profesionale. Astăzi, având propriii mei copii, mă gândesc adesea la tatăl acelei fetițe și la teama prin care trebuie să fi trecut. Cred că astfel de experiențe îți reamintesc că, dincolo de toate responsabilitățile profesionale, cel mai important lucru este să poți face diferența atunci când viața cuiva depinde de tine.

Adrian Leonard Mociulschi: Povestea pe care tocmai ați relatat-o ilustrează poate mai bine decât orice definiție ce înseamnă responsabilitatea pe mare și dimensiunea profund umană a profesiei de navigator.

Pentru cei care privesc astăzi către această carieră și visează să ajungă într-o zi pe puntea de comandă, ce mesaj le-ați transmite tinerilor care se gândesc la un drum profesional în domeniul maritim?

Anamaria Onofrei: Le-aș spune, înainte de toate, să privească această profesie cu realism și să nu o romantizeze. Viața pe mare poate fi extraordinară, dar este și dură, solicitantă și, uneori, frustrantă. Dacă nu îți place cu adevărat ceea ce faci, va fi foarte greu să reziști pe termen lung.

La bord vei întâlni oameni foarte diferiți. Cu unii vei colabora ușor, în timp ce cu alții va fi mult mai dificil. Nu trebuie să fim prieteni cu toată lumea, dar trebuie să învățăm să lucrăm împreună și să ne respectăm reciproc. Din experiența mea, modul în care gestionezi relațiile cu ceilalți și reacționezi în situațiile tensionate poate face o diferență enormă.

Cunoștințele și experiența se construiesc în timp, însă felul în care reacționezi atunci când lucrurile devin complicate contează foarte mult. Vor exista momente dificile și oameni cu care îți va fi greu să lucrezi. Nu lăsa însă experiențele negative de moment să te facă să renunți la un drum pe care ți-l dorești cu adevărat.

Este o profesie care îți poate oferi foarte mult, dar îți va cere și mult în schimb. Important este să știi de ce ai ales-o și să fii pregătit să înveți, să te adaptezi și să mergi mai departe chiar și atunci când lucrurile nu sunt ușoare.

Adrian Leonard Mociulschi: Doamnă Anamaria Onofrei, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru perspectiva oferită cititorilor STIRIPESURSE.RO asupra unei profesii aflate la intersecția dintre tehnologie, responsabilitate și factorul uman. Vă dorim succes și mări liniștite în toate voiajele viitoare.

În loc de concluzii

Într-o perioadă în care tehnologia transformă rapid transportul maritim, iar sistemele inteligente devin tot mai prezente la bordul navelor, experiența Anamariei Onofrei amintește că esența navigației rămâne profund umană. Dincolo de echipamente, proceduri și algoritmi, siguranța pe mare continuă să depindă de competență, discernământ, spirit de echipă și capacitatea de a lua decizii atunci când circumstanțele se schimbă neașteptat.

Un interviu de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Un tânăr arestat într-o suburbie a oraşului Chicago a distribuit un document conţinând opinii specifice adepţilor „supremaţiei rasei albe” şi a schiţat un presupus plan de comitere a unui atac armat în masă, posibil vizând un lăcaş de cult hindus, a anunţat miercuri poliţia americană, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Alexandros Paporakis, în vârstă de 19 ani, din Palatine, a fost arestat duminică, după ce o persoană a anunţat că a primit mesaje electronice „îngrijorătoare” din partea sa, a precizat poliţia din oraş.

Poliţiştii au efectuat o percheziţie la domiciliul lui Paporakis, ocazie cu care au găsit o puşcă, mai multe încărcătoare pline şi sute de cartuşe suplimentare pentru respectiva armă.

Printre obiectele descoperite s-a numărat o vestă tactică prevăzută cu elemente de protecţie corporală, precum şi un ecuson cu simboluri asociate extremismului bazat pe ideea supremaţiei rasei albe, a adăugat poliţia din Palatine.

Anchetatorii au examinat mesageria electronică şi un document atribuit lui Paporakis, intitulat „De ce am luptat: A.K.A.: (Manifestul atacatorului din Aurora)”, care conţinea afirmaţii exprimând viziuni extremiste şi specifice supremaţiei albe, inclusiv referiri la acte de violenţă îndreptate împotriva persoanelor originare din Asia de Sud, în special a celor de origine indiană.

Poliţiştii cred că Paporakis ar fi plănuit să comită un atac duminică, 11 octombrie, vizând, posibil, un lăcaş de cult hindus din Aurora, localitate situată la aproximativ 65 de kilometri sud-vest de Palatine.

Totuşi, locul exact vizat nu a fost confirmat şi face în continuare obiectul investigaţiilor, a precizat poliţia, adăugând că FBI acordă sprijin în cadrul anchetei.

Paporakis a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni grave, respectiv „lansarea unei ameninţări teroriste” şi deţinerea ilegală de arme. Suspectul a fost prezentat miercuri în faţa instanţei, judecătorul dispunând reţinerea sa, potrivit poliţiei. Următoarea audiere este programată pentru 30 octombrie.

Apărătorii drepturilor omului au semnalat că, în ultimii ani, ura împotriva persoanelor originare din Asia de Sud a înregistrat o creştere semnificativă în SUA, pe fondul unor factori ca intensificarea retoricii şi a politicilor antiimigraţie, precum şi al răspândirii ideologiei supremaţiei albe.

Acum, au fost date publicității primele imagini cu petrolierul Yara J în flăcări, după ce a fost lovită de drone, potrivit Observator. Este pentru prima dată, de la izbucnirea războiului din Ucraina, când o navă este lovită de mai multe drone în apele teritoriale românești.

Miercuri, în jurul orei 20.00, ambarcațiunea se afla la aproximativ 10 mile marine de Sulina, când a fost lovită de drone, iar, la scurt timp, a fost cuprinsă de flăcări. Centrul Maritim de Coordonare din cadrul Autorității Navale Române a dat alerta, solicitând intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Agenția a trimis în ajutor nava SAR Apollo, specializată în operațiuni de salvare și intervenție.

„La ora 20:04, două ţinte aeriene au pătruns în spaţiul aerian naţional. Ulterior, contactul radar cu una dintre ţinte a fost pierdut deasupra mării, iar cealaltă a părăsit spaţiul aerian naţional la ora 20:13, îndreptându-se către Vâlcove, Ucraina. Ţinta a evoluat către Reni, Ucraina, cu traiectoria potenţială către municipiul Galaţi, drept care a fost emis un nou mesaj RO-ALERT pentru estul judeţului Galaţi la ora 20:33. Ţinta a fost distrusă de apărarea aeriană ucraineană în zona localităţii Reni, la nord de braţul Chilia. Alerta aeriană a încetat la 21:14„, se precizează într-un comunicat emis de MApN în cursul serii.

Cei 17 membri ai echipajului (cetățeni sirieni, indieni și iranieni) sunt în afara oricărui pericol. La aproximativ o oră de la intervenție, ambarcațiunea SAR Apollo s-a întors la bază.

„Miercuri 14.10.2026, ora  20:25, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) pentru a efectua o misiune de salvare la nava YARA J, sub pavilion INSULELE COMOROS. La ora 20:31, nava SAR APOLLO din cadrul ARSVOM s-a deplasat spre zona indicată de MRCC. La ora 21:30 MRCC a solicitat navei SAR APOLLO să se întoarcă la bază„, a anunțat ARSVOM.

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat în legătură cu incidentul din Sulina.

„Ministerul Afacerilor Externe este in legătură permanentă cu instituțiile și autoritățile naționale competente de la momentul primei alerte. Suntem pregatiti sa informam partenerii internationali si sa reactionam public după ce autoritățile care investighează vor confirma circumstanțele incidentului„.