Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Explicația Simonei Halep pentru abandonul din semifinalele de la WTA Bad Homburg

Publicat

in

Simona Halep trebuia să joace împotriva Biancăi Andreescu în semifinalele turneului pe iarbă de la Bad Homburg (WTA 250), dar a fost nevoită să se retragă cu câteva ore înaintea partidei.

Simona HalepFoto: Kieran McManus / Shutterstock Editorial / Profimedia

Explicația Simonei Halep pentru retragerea de la Bad Homburg: S-a trezit cu gâtul înțepenit

Simona a anunțat, printr-o postare pe Instagram, că s-a retras din cauza unor probleme la gât. Pentru Halep urmează participarea la Wimbledon 2022.

„Îmi pare rău că a trebuit să mă retrag astăzi, înainte de meciul din semifinale. Însă din păcate m-am trezit dimineaţa cu gâtul înţepenit şi acest lucru nu îmi permite să joc la nivelul cel mai bun al meu.

M-am simţit foarte bine, aici, la Bad Homburg, mi-a plăcut mult să joc aici. Aş vrea să le mulţumesc organizatorilor turneului pentru unul dintre cele mai bine evenimente la care am fost vreodată.

M-am simţit ca acasă şi în cele mai bune condiţii pentru a performa. Să văd un teren central cu tribunele pline tot timpul este ceva unic şi publicul este extrem de respectuos şi a fost fantastic cu mine” – Simona Halep.

Patrick Mouratoglou, antrenorul Simonei Halep, a reacționat în comentariile postării: „Felicitări pentru încă un parcurs minunat. E timpul să te vindeci”.

În aceste condiții, Bianca Andreescu va merge în finala turneului de la Bad Homburg fără să joace.

Andreescu (locul 64 WTA) o va întâlni în finala competiției pe învingătoarea partidei dintre Alize Cornet (44 WTA) și Caroline Garcia (75 WTA).

Conform tragerii la sorți de vineri, Simona Halep va juca în primul tur de la Wimbledon (competiție pe care a câștigat-o în 2019, la ultima ei participare pe iarba londoneză) contra sportivei Karolina Muchova (82 WTA). Cele două nu s-au mai întâlnit până acum în circuitul mondial.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Campionatul European feminin începe joi, la Rimini, cu echipa României între participante

Publicat

in

De

Campionatul European feminin debutează joi, la Rimini, cu calificările, iar echipele României, senioare şi junioare, se află între participante.

La competiţia găzduită de Rimini, între 2-5 mai, echipa de senioare a României include sportivele Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă, Maria Ceplinschi, însoţite de antrenorii Camelia Voinea, Corina Moroşan, Patrick Kiens, Florin Cotuţiu şi Daymon Jones.

Calificările încep la ora 13.30, iar gimnastele tricolore fac parte din subdiviziunea a doua, alături de reprezentantele Franţei, Germaniei, Bulgariei, Slovaciei, Sloveniei, Letoniei şi Portugaliei.

La finalul primei zile de competiţie se vor stabili medaliatele la individual-compus şi gimnastele calificate în finalele pe aparate, respectiv pe echipe.

La junioare, calificările debutează vineri, tot de la 13.30, iar echipa României le include pe Anamaria Mihăescu, Adelina Ionescu, Nelli Papana, Ariana Cotu şi Alexia Blănaru, însoţite de antrenorii Adela Popa, Dan Potra şi Sebastian Nemeş.

Echipa României va concura tot în a doua subdiviziune, alături de reprezentantele Italiei, Germaniei, Islandei, Finlandei, Macedoniei de Nord, Bulgariei, Greciei şi Cehiei.

La finalul competiţiei din cele patru subdiviziuni se vor acorda medaliile la individual-compus şi echipe, precum şi gimnastele calificate în finalele pe aparate.

Finalele pe aparate au loc sâmbătă (senioare) şi duminică (junioare), iar în ultima zi este programată şi finala pe echipe la senioare.

Citeste mai mult

NATIONAL

România a intrat într-o prăpastie economică: datoria statului a crescut puternic/ Un nou nivel record

Publicat

in

De

Datoria publică a României a crescut puternic în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro, relatează News.ro.

Creşterea rapidă a datoriei la începutul anului are loc ca urmare a strategiei Finanţelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanţare pentru întreg anul. Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăţi mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua, notează Profit.ro.

Un alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie,, anunţată iniţial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.

Posibile urmări

Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ţine deficitul sub control, dar derogările pe care autorităţile şi le dau în mod frecvent de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare au redus ca importanţă existenţa în lege a acestei prevederi de stabilizare.

De asemenea, depăşirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare şi de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiţii (şi creşterea PIB, baza de raportare) pentru a ţine sub control gradul de îndatorare.

O nouă reglementare UE

Statele membre UE au adoptat luni, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară UE o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis, a anunţat preşedinţia belgiană, transmite DPA.

“Noua legislaţie va îmbunătăţi în mod semnificativ cadrul existent şi va oferi reguli eficiente şi aplicabile pentru toate ţările membre. Ele vor asigura finanţe publice garantate şi sustenabile, vor creşte accentul pe reforme structurale şi investiţii pentru a stimula creşterea şi crearea de locuri de muncă în UE”, a declarat ministrul belgian al Finanţelor, Vincent Van Peteghem, informează Agerpres.

Adoptarea luni de către statele membre era ultimul pas necesar pentru ca noile norme fiscale să intre în vigoare, după votul de săptămâna trecută din Parlamentul European.

Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.

Reforma reduce cuantumul sancţiunilor, care va fi de 0,05% din PIB o dată la şase luni dacă nu acţionează pentru a-şi corecta abaterile, dar prevede o aplicare mai automată a acestora pentru a evita repetarea situaţiei din cadrul actual, ale căror amenzi sunt atât de mari încât, practic, nu au fost folosite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend