În Timișoara, Brașov, Bacău și alte locuri din țară, primarii USR au venit în sprijinul antreprenorilor, oferindu-le spații moderne și șanse de creștere și finanțare.

Primarii USR care au venit în sprijinul antreprenorilorFoto: USR

Primarul Lucian Stanciu Viziteu din Bacău a început încă de la preluarea mandatului o campanie de promovare a afacerilor locale intitulată “Made in Bacău”. În Timișoara, Dominic Fritz a fost preocupat să facă aceleași reguli pentru toți antreprenorii și să sancționeze șmecherii care au ocupat ani de zile ilegal spațiul public și se credeau mai presus de lege cu terasele sau barurile lor. Primarul USR Radu Mihaiu s-a oferit să ajute oamenii care aveau magazine în spațiile de la metrou din Sectorul 2 să își relocheze afacerile și să nu fie grav afectați de demolarea magazinelor.

Sunt doar câteva exemple de acțiuni pe care un primar le poate face pentru a ajuta antreprenorii și pentru a contribui la dezvoltarea economiei locale.

Primarul care a început programul “Made in Bacău”

În ultimii ani, Bacăul a devenit un loc în care antreprenorii locali își pot aduce visurile la viață și pot contribui activ la creșterea economică și bunăstarea comunității. Florin Lazăr este un tânăr băcăuan, care după mai mulți ani în străinătate, s-a întors în oraș și a deschis trei restaurante. Primarul Lucian Stanciu Viziteu a fost în restaurant și l-a ajutat pe tânăr să își promoveze afacerea. Este una dintre vizitele făcute de primar în cadrul programului “Made in Bacău”, dedicat promovării și sprijinirii afacerilor locale. În fiecare weekend, Lucian Viziteu a vizitat câte o afacere locală și a făcut postări publice de promovare.

Apoi, primarul Lucian Viziteu a transformat un cinematograf abandonat într-o clădire modernă: Hub Orizont. Clădirea a devenit, în ultimii doi ani, un hub de incubare a afacerilor. Spații de birouri, săli de conferință, o sală de cinema și curând și un spațiu de socializare – toate și-au făcut loc în clădirea modernizată de la zero. Astfel oraşul oferă o șansă antreprenorilor băcăuani de a învăța cum să își creeze și să își dezvolte propriile business-uri.

Primarul care construiește noul centru vechi al Bucureștiului

La fel ca în Bacău, primarul USR al Sectorului 2 a început o campanie de promovare a restaurantelor din zonă. Radu Mihaiu vizitează în fiecare lună un restaurant și îl promovează pe internet. De altfel, primăria Sectorului 2 a organizat pentru prima dată un festival culinar în Piața Obor care a atras sute de gurmanzi din oraș.

Mai mult, primarul USR a anunțat două proiecte inovatoare care să ajute afacerile locale să prospere – noul Centru Vechi și reînnoirea Pieței Obor. Antreprenorii vor găsi în aceste zone nu doar spații comerciale, ci și un cadru logistic favorabil, care să le faciliteze dezvoltarea și creșterea afacerilor – parcări proiectate în funcție de necesități, acces facil în zonă. În plus, digitalizarea serviciilor primăriei de sector face ca multe dintre documentele necesare, avize, aprobări să fie extrem de ușor de obținut.

Noul centru vechi înseamnă reamenajarea totală a 20 de străzi din zona Plantelor-Mântuleasa-Sf. Ștefan. Nu este doar un simplu proiect de regenerare urbană, ci o viziune amplă pentru transformarea zonei într-un spațiu emblematic, unde se vor dezvolta restaurante, cafenele, afaceri locale, muzee, galerii de artă dar și festivaluri stradale.

Primarul Radu Mihaiu este un partener real al mediului de afaceri din Sectorul 2. A înțeles din start nevoile antreprenorilor și a pus accent pe crearea unui cadru favorabil dezvoltării mediului de business în sectorul său. De exemplu, cel mai mare lanț de cafenele de specialitate din capitală, Bolier, a pornit de la un spațiu de doar 16 metri pătrați, situat la un capăt de stradă în Piața Muncii, și a evoluat într-un loc unde comunitatea se adună.

„Este pentru prima dată când autoritățile locale au venit cu adevărat în sprijinul antreprenorului și al comunității create, au susținut un business mic să crească, au avut grijă ca oamenii ce ocupau o stradă, bucurându-se de familii și prieteni, să nu fie în pericol, să își lase copiii să joace șotronul și să calce iarba, au transformat un capăt de stradă în zonă pietonală de promenadă, lucru care a transformat strada într-un mini cartier… la Piața Muncii,” povesteşte Răzvan, unul dintre proprietarii rețelei de cafenele Boiler.

Primarul care pregătește tinerii pentru piața muncii

La Timişoara, Dominic Fritz transformă zona Pieţei Traian într-un al doilea centru vibrant și dinamic. Cu patru piețe și 12 străzi incluse în proiectul de renovare, zona Traian a devenit un hub urban plin de oportunități pentru antreprenori și investitori. Oportunitățile sunt nelimitate, iar potențialul de creștere este imens în acest nou centru.

Mai mult, primarul USR a impus aceleași reguli pentru toți proprietarii de restaurante sau baruri, fără ca unii să fie mai presus de lege și să ocupe ilegal spațiul public.

În plus, Primăria Timișoara a inițiat un proiect ambițios – campusul dual, care va forma specialiști în domenii precum mecatronică și inginerie, beneficiind de finanțare europeană prin PNRR de aproape 21 de milioane de euro. Acest campus, realizat în colaborare cu trei universități majore și numeroase companii private, este o piatră de temelie în strategia de dezvoltare a orașului, pregătind tinerii pentru piața muncii și întărind legătura dintre educație și necesitățile industriei locale. Aceste eforturi reflectă o viziune clară pentru viitor, una care îmbină inovația, sustenabilitatea și cooperarea strategică pentru a asigura un climat economic dinamic și competitiv.

Antreprenorii au nevoie de susținere ca să crească. Cresc ei, cresc și comunitățile în care și-au deschis afacerile, se îmbunătățește calitatea vieții localnicilor. Pentru asta este, însă, nevoie de primari are să susțină mediul antreprenorial, şi să gândească proiecte de infrastructură care să unească oameni și comunități. Eforturile făcute de primarii USR au transformat orașele în destinații atractive pentru dezvoltarea afacerilor, atrăgând atenția investitorilor și inovatorilor.

Articol susținut de USR

Nicolae Ceaușescu, fostul lider al României comuniste, a avut o viziune ambițioasă de a aduce Dunărea la București prin intermediul unui proiect cunoscut sub numele de “Canalul Dunăre-București”. Planul său era să construiască un canal navigabil care să conecteze Dunărea cu capitala României, Bucureștiul, permițând astfel accesul navelor maritime și fluviale până în inima țării.

Proiectul Canalului Dunăre-București a fost conceput în anii ’80, în perioada regimului comunist, ca parte a unei serii de măsuri de dezvoltare industrială și urbană promovate de regimul lui Ceaușescu. Planul ar fi implicat construirea unui canal navigabil pe o distanță de aproximativ 70 de kilometri, care să facă legătura între Dunăre și București.

Scopul era de a facilita transportul de mărfuri și persoane între capitală și fluviu.

Cu toate acestea, proiectul a fost abandonat după Revoluția din 1989, care a dus la căderea regimului comunist. Au existat multiple motive pentru abandonarea proiectului, printre care presiunile economice, schimbările politice și criticiile cu privire la impactul social și ambiental al proiectului.

De asemenea, construcția canalului ar fi implicat exproprieri masive de terenuri și relocația comunităților locale, ceea ce ar fi generat ample controverse și rezistență din partea populației.

Impactul economic al unui fluviu care traversează un oraș

Impactul economic al unui fluviu care traversează un oraș poate fi semnificativ și poate influența în mod pozitiv dezvoltarea urbană și activitățile economice din zonă. Iată câteva aspecte ale impactului economic al unui fluviu:

-Transportul și comerțul: Fluviile sunt rute importante de transport comercial. Orașele situate pe malurile unui fluviu pot beneficia de acces la transport maritim și fluvial, facilitând transportul mărfurilor și reducând costurile de transport. Acest lucru poate duce la dezvoltarea unor zone industriale și comerciale în apropierea fluviului și la creșterea comerțului și a afacerilor locale.

-Turismul: Un fluviu atrage adesea turiști, oferind oportunități pentru activități recreative cum ar fi croazierele pe apă, pescuitul, navigația și plimbările cu barca. Orașele de-a lungul fluviului pot dezvolta infrastructură turistică, cum ar fi hoteluri, restaurante și alte atracții, pentru a atrage turiștii și a genera venituri suplimentare din turism.

-Agricultura și irigații: Fluviile pot oferi resurse de apă pentru agricultură și irigații, contribuind la dezvoltarea sectorului agricol din regiune și la creșterea producției agricole. Acest lucru poate sprijini economia locală și poate crea locuri de muncă în sectorul agricol.

-Energie hidroelectrică: Unele orașe utilizează fluviile pentru generarea de energie hidroelectrică. Centralele hidroelectrice pot furniza energie electrică pentru uzul local sau pot fi conectate la rețelele naționale pentru a furniza energie electrică și a genera venituri din vânzarea energiei.

-Recreere și calitatea vieții: Prezența unui fluviu în oraș poate îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, oferind spații verzi, piste de alergare, zone de picnic și alte facilități recreative. Acest lucru poate face orașul mai atractiv pentru locuitori și poate contribui la creșterea valorii proprietăților imobiliare din zonă.

În concluzie, un fluviu care traversează un oraș poate avea un impact economic semnificativ, influențând dezvoltarea urbană, activitățile economice și calitatea vieții în regiunea respectivă.

Metropole europene care sunt traversate de un fluviu: Budapeste este una dintre ele

Există câteva metropole importante din Europa care sunt traversate de un fluviu. Iată câteva exemple:

-Paris, Franța: Orașul Paris este traversat de fluviul Sena, care împarte orașul în două părți, Rive Gauche (malul stâng) și Rive Droite (malul drept). Sena este unul dintre cele mai iconice elemente ale peisajului urban parizian și un important centru turistic și cultural.

-Londra, Marea Britanie: Fluviul Tamisa străbate Londra, oferind o panoramă pitorească și fiind un important element al transportului fluvial în oraș. Există numeroase atracții și zone de interes turistic de-a lungul malurilor Tamisei, inclusiv Turnul Londrei, London Eye și Parlamentul Britanic.

-Viena, Austria: Fluviul Dunărea trece prin Viena, aducând cu el o serie de activități recreative și turistice. Aici se pot face plimbări cu barca, există zone de promenadă și facilități pentru activități în aer liber.

-Budapesta, Ungaria: Budapesta este împărțită în două părți de fluviul Dunărea. Acesta oferă o panoramă spectaculoasă a orașului, inclusiv clădiri istorice și celebrele poduri ale orașului, precum Podul cu Lanțuri și Podul Libertății.

-Praga, Cehia: Fluviul Vltava traversează Praga și oferă o vedere impresionantă a orașului, inclusiv castelele și clădirile istorice situate pe malurile sale. Praga este cunoscută pentru frumusețea sa arhitecturală și atmosfera sa romantică, iar Vltava joacă un rol important în peisajul urban al orașului.

Nu a fost să fie cu Dunărea, dar avem Dâmbovița

Dâmbovița este un râu care curge prin centrul Bucureștiului și este una dintre cele mai importante surse de apă pentru oraș. În timpul istoriei sale, Dâmbovița a fost adusă în București prin intermediul unor canale și lucrări de amenajare hidrotehnică.

Originea Dâmboviței este în Munții Făgăraș, iar râul curge prin sud-vestul României, traversând județele Argeș și Dâmbovița, înainte de a ajunge în București.

Una dintre primele lucrări importante pentru aducerea Dâmboviței în București a fost realizată în secolul al XVII-lea, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. El a ordonat construirea unui sistem de canale și canale de irigații pentru a aduce apa Dâmboviței în oraș.

Ulterior, în timpul perioadei moderne, au fost realizate mai multe lucrări de amenajare hidrotehnică pentru a controla cursul râului și pentru a preveni inundațiile. Aceste lucrări au inclus consolidarea malurilor, construirea unor diguri și podețe, și canalizarea părților râului care treceau prin oraș.

Astăzi, Dâmbovița continuă să fie una dintre sursele principale de apă pentru București, furnizând apă potabilă și servind și scopuri de irigații și control al inundațiilor. Deși nu este un râu mare sau puternic, Dâmbovița are o importanță istorică și simbolică pentru locuitorii orașului București.