3 ani de închisoare este pedeapsa pe care a primit-o o terapeută falsă care a evaluat și a oferit consultații într-un mare spital din România, după cum a scris Hotnews.ro aici. Mii de pacienți au fost evaluați și au primit consultații de la psiholoaga cu diplomă cumpărată dintr-un bar. SmartLiving.ro a vorbit cu un psiholog atestat de Colegiul Psihologilor din România despre riscurile terapiilor făcute după ureche de nespecialiști în cazul problemelor de sănătate psiho-emoțională.

Dacă o persoană care a suferit o traumă apelează la cineva care nu este specializat în lucrul cu trauma, riscă să fie retraumatizată Foto: Shutterstock

În ultimii ani, a crescut numărul celor care sunt dispuși să ofere consiliere, în contextul în care se vorbește tot mai mult despre sănătatea emoțională și despre importanța terapiei. Numărul de psihiatri, de exemplu, a crescut simțitor în România între 2011 și 2021, chiar dacă rămâne încă mic comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană. A crescut și numărul de psihologi, psihoterapeuți, coach, consilieri pentru dezvoltare personală, specialiști în wellbeing, poate și al falșilor psihologi, care își arogă calitatea de specialiști, dar nu sunt acreditați de Colegiul Psihologilor, cum a fost cazul Sorinelei Paraschiv.

Psiholog Iulia Barca: „Este ca și cum ai vrea să înveți să conduci de la cineva care nu a învățat să conducă”

„Dacă o persoană cu probleme de ordin psiho-emoțional ajunge la un pseudo-specialist, riscurile sunt numeroase: de la agravarea problemelor cu care se confruntă (în absența unui sprijin ghidat coerent, bazat pe știință și teorii valide), la mai multă confuzie în privința acestora, la auto-învinuire (când procesul terapeutic miraculos nu «funcționează»), la declanșarea altor probleme de fond, poate chiar mai serioase, sau la pierderea încrederii în specialiști sau în ajutorul pe care l-ar putea primi din partea acestora. Este ca și cum ai vrea să înveți să conduci de la cineva care nu a învățat să conducă, dar s-a plimbat de câteva ori cu mașina“, explică Iulia Barca, psiholog clinician și psihoterapeut cu formare cognitiv comportamentală, acreditat de Colegiul Psihologilor din România și specializat în metoda de lucru numită „Compassionate Inquiry” dezvoltată de Gabor Mate.

Puteți citi în SmartLiving.ro cum verificăm competența terapeutului la care apelăm, ce măsuri putem să luăm dacă suntem victimele unui abuz terapeutic, cum a fost cel semnalat de o cititoare aici, și cum ne putem da seama că terapia nu funcționează.

Armata ucraineană, confruntată cu superioritatea trupelor ruse în materie de trupe şi armament, încearcă să oprească înaintarea rapidă a acestora din urmă la nord-vest de oraşul Avdiivka, în regiunea Doneţk, de unde localnicii fug pentru a scăpa de ocupaţia rusă, relatează marţi agenţia EFE, informează Agerpres.

Deşi limitate prin raportare la scara întregului front lung de peste o mie de kilometri, recentele înaintări ruseşti în apropierea satului Oceretîne, la nord-vest de oraşul ocupat Doneţk, reprezintă cel mai mare succes al trupelor ruse după ocuparea oraşului Avdiivka din apropiere. Pe lângă acel sat, pe care trupele ruse îl controlează în proporţie de circa 80%, acestea au ocupat şi altele în zonă.

Forţele Kievului s-au retras pe poziţii de rezervă deja pregătite către vest, iar comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a trimis întăriri în zonă.

Cazul unei femei de 97 de ani

O localnică din Oceretîne în vârstă de 97 de ani a parcurs 10 kilometri pe jos pentru a scăpa din satul atacat de ruşi. Casa i-a fost distrusă şi rude ale ei sunt rănite, afirmă bătrâna într-o înregistrare video difuzată de poliţia ucraineană. “Am supravieţuit acelui război (al Doilea Război Mondial) şi supravieţuiesc şi acestuia. Nu mi-a mai rămas nimic. Dar am plecat pe propriile picioare şi mai îmi rămâne Ucraina”, spune ea.

Relatări de pe front

“Toată industria militară rusă încearcă să ne omoare. Iar noi, blestemaţii, suntem încă vii”, scrie la rândul său pe social media scriitorul ucrainean Stanislav Aseiev, în prezent soldat în trupele de infanterie angajate în luptele din sectorul Oceretîne.

Potrivit lui Aseiev, Rusia se bazează foarte mult pe bombele ghidate pentru a distruge poziţiile ucrainene şi a înainta mai departe, în timp ce Ucraina îşi imploră aliaţii să-i ofere mai multe sisteme antiaeriene.

Aceste bombe ghidate cu planare, dintre care cea mai mică are o greutate de o jumătate de tonă, au o mare putere distructivă şi un efect demoralizant asupra trupelor, iar armata ucraineană nu are antidot împotriva lor, doar să doboare avioanele ruseşti care însă le lansează de la o distanţă de circa 70 de kilometri. Este deprimant, pentru că “soldaţii ştiu că pot muri în orice clipă”, spune scriitorul ucrainean devenit soldat.

“Impresia este că unităţile armatei noastre în această zonă sunt pur şi simplu epuizate”, remarcă şi analistul militar ucrainean, Kostantin Maşoveţ, care subliniază avantajul “copleşitor” al Rusiei în efective şi echipamente pe acel sector de front.

Totuşi, el consideră puţin probabil ca trupele ruse să mai înainteze mult acolo, întrucât breşa de circa 10 kilometri lungime pe care au deschis-o le face vulnerabile atacurilor ucrainene dinspre flancuri.

Contextul mai larg

Situaţia dificilă pentru armata ucraineană în acea zonă este rezultatul unor deficienţe existente de mult timp, potrivit grupului ucrainean de analiză militară Frontelligence Insight, care enumeră printre aceşti factori eşecul Occidentului de a furniza Ucrainei arme şi muniţii suficiente, mobilizarea lentă de noi soldaţi în rândurile armatei ucrainene şi ridicarea a prea puţine poziţii fortificate.

Este probabil ca armata ucraineană să se confrunte cu o vară dificilă, înainte ca intensificarea mobilizării şi sosirea mai multor arme şi muniţii occidentale să permită stabilizarea liniei frontului, anticipează acelaşi grup de analiză.

Lidiia walked 10 km through the war zone to escape Russian-occupied Ocheretyne. pic.twitter.com/dwC3HwSHfP

— UNITED24 Media (@United24media) April 30, 2024