România participă cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice la un exerciţiu multinaţional organizat, în luna mai, de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA în Europa şi Africa. SWIFT RESPONSE 24 presupune recuperarea unei baze militare ocupate, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni de desant aerian din Europa de după Al Doilea Război Mondial, informează News.ro.

Operațiune de desant aerianFoto: APFootage / Alamy / Alamy / Profimedia

Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale au anunţat, marţi, printr-un comunicat de presă, că 5.000 de militari şi 320 de mijloace tehnice, din şapte state aliate şi partenere, vor participa, în perioada 5-24 mai, la exerciţiul multinaţional SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 al Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA în Europa şi Africa (USAREUR-AF). România participă la acest exerciţiu cu 2.300 de militari şi 220 de mijloace tehnice.

„SWIFT RESPONSE 24 este un exerciţiu specific misiunilor de desant aerian, al cărui scenariu presupune recuperarea unei baze militare ocupate, prin realizarea superiorităţii aeriene, paraşutarea unei forţe aliate şi executarea de trageri reale în poligon. Pe teritoriul României, exerciţiul este condus de Forţele Armate Germane în parteneriat cu Forţele Terestre Române, cu sprijinul Forţelor Aeriene Române”, au precizat reprezentanţii MApN.

Ei au adăugat că, în timpul exerciţiului, va avea loc una dintre cele mai mari operaţiuni de desant aerian din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de paraşutişti din Franţa, Germania, România, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos.

Exercițiu în mai multe baze aeriene

„Principalele secvenţe ale exerciţiului se vor desfăşura în Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu din Câmpia Turzii, poligonul Bogata din Turda, Centrul Naţional de Instruire pentru Luptă Getica din Cincu şi poligonul din comuna Ştiuca. De asemenea, se vor folosi facilităţi ale Bazei 90 Transport Aerian Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu din Otopeni, Baza Aeriană de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic Aurel Vlaicu din Boboc şi Aeroportul Banat din Caransebeş”, a menţionat sursa citată.

MApN a mai afirmat că militari şi coloane de tehnică de luptă, însoţite de echipaje de poliţie militară, se vor deplasa, începând de marţi, pe căi rutiere din ţara noastră către facilităţile de instrucţie de mai sus.

SWIFT RESPONSE 24 este condus de Corpul V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite şi presupune operaţiuni aeriene comune pentru creşterea gradului de pregătire şi de interoperabilitate cu forţele aliate, contribuind la eforturile de descurajare ale NATO. Exerciţiul implică aproximativ 3.650 de militari din SUA şi 9.500 din statele aliate şi partenere, fiind programat să înceapă cu operaţii aeriene şi de desant.

Anul acesta, SWIFT RESPONSE este conexat cu exerciţiile naţionale QUADRIGA SOUTH din Germania, DACIA 24 din România şi SPRING STRIKE din Suedia.

Exerciţiul se desfăşoară în perioada 28 martie – 31 mai, include peste 40.000 de militari din 20 de ţări aliate şi partenere şi este cel mai mare exerciţiu al armatei americane din Europa. Acesta urmăreşte dezvoltarea instruirii în format aliat şi consolidarea capacităţii de apărare a Alianţei, fiind conexat cu exerciţiul STEADFAST DEFENDER 24 al NATO.

Judecătorii Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de la Haga au respins marți impunerea unei interdicții de urgență care să oprească exporturile de arme ale Germaniei către Israel, instanța adăugând însă că rămâne profund îngrijorată de situația din Fâșia Gaza, relatează Reuters.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la HagaFoto: Remko de Waal / AFP / Profimedia

Însă instanța a respins de asemenea și solicitarea Germaniei de a clasa dosarul, astfel că procesul va continua.

Nicaragua ceruse CIJ să ordone Germaniei să pună capăt exporturilor de arme și armament către Israel și să reia finanțarea organizației UNRWA, agenția ONU pentru ajutorarea palestinienilor, afirmând că există un risc serios privind comiterea unui genocid în Gaza.

În motivarea deciziei sale, CIJ a notat că actualele circumstanțe prezentate de Nicaragua nu sunt de o asemenea natură încât să justifice impunerea interdicției de urgență.

„Curtea rămâne profund îngrijorată de condițiile de trai catastrofale ale palestinienilor din Fâșia Gaza, mai ales în ceea ce privește privațiunea prelungită de mâncare și alte necesități de bază la care au fost supuși”, a declarat judecătorul Nawaf Salam, care a prezidat cazul.

Ce acuzații au fost aduse Germaniei în fața instanței internaționale

Nicaragua acuză Berlinul că încalcă dreptul umanitar internațional, dar și Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948 prin continuarea livrărilor de armament către Israel după ce CIJ a stabilit în luna ianuarie că este posibil ca Israelul să fi încălcat în timpul operațiunilor militare din Gaza unele dintre drepturile garantate de convenția încheiată după al Doilea Război Mondial.

Însă dosarul va merge acum mai departe, următoarea mutare urmând a fi în curtea Germaniei, care va avea posibilitatea să ridice o obiecție preliminară privind jurisdicția CIJ în această speță.

Până la pronunțarea unei decizii finale ar putea trece ani de zile, iar curtea nu are un mecanism de a impune respectarea hotărârilor sale.

Însă practica a demonstrat că majoritatea opiniilor consultative sunt luate în considerare.

CIJ a emis deja avize consultative cu privire la chestiuni precum legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo faţă de Serbia în 2008 sau ocuparea Namibiei de către Africa de Sud sub regimul de apartheid. De asemenea, a emis un aviz în 2004 în care spunea că anumite părţi ale zidului ridicat de Israel în teritoriile palestiniene ocupate sunt ilegale şi ar trebui demolate.

Într-un caz separat CIJ este așteptată acum să ofere un verdict și asupra legalității ocupației israeliene din teritoriile palestiniene.