Facturile la energie dau mari bătăi de cap multor români. În acest context, se poate vorbi chiar despre sărăcia energetică – fenomen, evident, nedorit, care până la sfârșitul anului va afecta o treime dintre români, arată o analiză realizată de AEI.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, avertizează că România riscă să rămână o țară în care se poate vorbi despre energie ca fiind criteriu de excludere socială.

”Sărăcia energetică nu mai este o temă de sezon. Este o fractură structurală a modelului nostru social și locativ. (…)

Iar dacă politicile vor continua să trateze doar prețul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor și infrastructurii, România va rămâne o țară în care energia nu este doar o utilitate, ci un criteriu de excludere socială”, spune Chisăliță.

Potrivit președintelui AEI, țara noastră nu se confruntă, la capitolu energie, cu o simplă problemă de facturi mari.

”Sărăcia energetică a devenit o structură socială paralelă, cu mecanisme diferite, dar convergente, care fragilizează milioane de gospodării.

Când 32 la sută dintre gospodării cheltuie peste 10 la sută din buget pe energie, nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit.

Iar când 7 la sută dintre gospodării ajung sub pragul materialelor după ce să plătesc facturile , energia nu mai este doar un serviciu; devine un factor direct de sărăcire”, consideră Dumitru Chisăliță.

Citește și Programul Rabla 2026 are noi reguli. Ce condiție importantă trebuie să îndeplinească românii ca să poată beneficia de subvenții de la stat

Analiza AEI include și un rezumat al ”sărăciei energetice în România”, după cum urmează:

• 32 la sută dintre gospodăriile din România au costuri cu energia peste 10 la sută din bugetul familiei, fiind asimilate drept gospodării vulnerabile
• 26 la sută dintre gospodăriile din România sunt în tiparul locuință ineficientă cu consum mare de energie și cu probleme la plata facturii, acestea sunt într-o vulnerabilitate structurală (clădire ineficientă – costuri mari – venit scăzut)
• 11 la sută dintre gospodăriile din România sunt în subconsum, adică nu doar că au facturi mari, ci și un consum insuficient
• 7 la sută dintre gospodăriile din România cad sub pragul sărăciei după plata facturilor, sărăcia energetică împinge direct în sărăcie materială
• 0,07 la sută dintre gospodăriile din România sunt fără electricitate și 0,10% dintre gospodăriile din România sunt cu o nevoie acută de lemne de foc, procente mici ca pondere, dar critic importante ca severitate (excluziune)

Tot conform analizei AEI, se poate afirma că există două Românii energetice: una marcată de împovărare și o alta a subconsumului.

1. România împovărată – facturi mari, consum menținut

În Vestul țării, 40 la sută dintre gospodării depășesc pragul de 10 la sută din buget pentru energie . În Centru – 35 la sută. În Sud-Est – 36 la sută.

Aici gospodăriile continuă să consume – pentru că trebuie –, dar costul apasă disproporționat pe venituri. Nu este neapărat frigul cel mai mare, ci presiunea financiară constantă.

Politicile de plafonare au vizat această categorie. Însă plafonarea tratează simptomul, nu cauza: fond locativ ineficient, sisteme de încălzire costisitoare, lipsa reabilitărilor profunde.

2. România care îngheață în tăcere în subconsum

În Nord-Est, 30 la sută dintre gospodării sunt în subconsum. În Sud-Vest Oltenia – 29 la sută.

”Aceste gospodării nu apar în statisticile de ‘facturi uriașe’. Ele nu consumă mult. Consumă prea puțin. Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură și hrană. Este o vulnerabilitate invizibilă în dezbaterea despre prețuri, dar profund vizibilă în realitatea rurală”, spune președintele AEI.

Citește și Obligație importantă pentru proprietarii de apartamente. Amenzi de până la 9.000 de lei pentru nerespectarea legii

Companiile aeriene se pregătesc să reducă programul de zboruri din sezonul de iarnă, existând riscul anulării a zeci de mii de curse dacă prețurile combustibilului pentru avioane rămân la niveluri ridicate, arată o analiză a Financial Times.

Directorul executiv al ITA Airways, Joerg Eberhart, a declarat că, în cel mai nefavorabil scenariu, compania italiană ar putea reduce cu până la 20% capacitatea de operare în perioada octombrie-aprilie. El nu a exclus nici posibilitatea unor măsuri de sprijin din partea guvernelor.

Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) și-a redus recent estimările privind profitul global al industriei, de la 43 de miliarde de dolari la 23 de miliarde de dolari în acest an, avertizând că operatorii aerieni se confruntă cu costuri suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de dolari generate de scumpirea combustibilului.

Prețul combustibilului va decide soarta sezonului de iarnă

Directorii companiilor aeriene spun că deciziile privind reducerea capacității vor depinde în mare măsură de evoluția prețului combustibilului.

Turkish Airlines estimează că prețurile vor scădea spre finalul anului, însă avertizează că, dacă nivelurile actuale se vor menține până în toamnă, compania ar putea reduce frecvența unor zboruri sau chiar renunța la anumite destinații.

Multe companii aeriene beneficiază încă de contracte de hedging care le protejează parțial de creșterea costurilor, însă această protecție începe să expire în 2027.

„Pentru prima parte a iernii, până la sfârșitul anului, suntem acoperiți, dar este vorba doar de două luni”, a spus Eberhart de la ITA. „Adevărata problemă începe abia în ianuarie.”

Riscul de faliment crește în industrie

Creșterea costurilor vine într-un moment în care consumatorii sunt afectați de inflație și de costul ridicat al vieții, ceea ce poate reduce cererea pentru călătorii aeriene.

Industria a fost deja afectată de falimentul companiei americane Spirit Airlines, iar directorii din sector avertizează că ar putea urma și alte insolvențe dacă prețurile combustibilului rămân ridicate.

„Dacă vom vedea prețuri ridicate la combustibil spre sfârșitul anului, bilanțurile transportatorilor mai slabi vor începe să sufere și mai mult”, a avertizat Roberto Alvo, directorul executiv al Latam Airlines.

Cererea pentru zboruri rămâne ridicată

În ciuda presiunilor asupra costurilor, mai mulți directori din industrie spun că cererea pentru zboruri continuă să fie solidă.

Reprezentanții Delta Air Lines și ai grupului IAG, proprietarul British Airways, susțin că rezervările se mențin la niveluri ridicate, iar companiile reușesc deocamdată să transfere o parte din costurile suplimentare către pasageri prin tarife mai mari.

Potrivit Financial Times, următoarele luni vor fi decisive pentru stabilirea programelor de iarnă și pentru modul în care industria aviatică va gestiona una dintre cele mai mari creșteri ale costurilor din ultimii ani.

Defence Minister Radu Miruta said on Wednesday that, during the Alliance’s ministerial meeting, NATO allies sent „a clear message” of solidarity with Romania and with the security of the Black Sea region.

„During today’s NATO ministerial, Romania brought for the first time onto the Alliance’s agenda the risks posed by the use of naval drones in the Black Sea region, against the backdrop of Russia’s increasingly aggressive and irresponsible behaviour near allied territory,” Miruta wrote on Facebook.

He added that Romania’s sustained efforts to strengthen security in the Black Sea region were acknowledged, including through modernisation and procurement programs for counter-drone capabilities – a key component of projects developed under the SAFE program.

According to the Defence minister, after the signing of the SAFE contracts – which provide, for the first time, substantial counter-drone equipment – „it is clear that Romania is not asking for support before taking concrete steps itself to strengthen its defence”.

„As I underlined last week at SHAPE, during the NATO Capability Generation Conference, reinforcing the Eastern Flank requires additional deterrence and defence measures adapted to new threats. We have now requested temporary support until the SAFE-contracted capabilities are delivered. Allies sent a clear message of solidarity with Romania and with the security of the Black Sea region. Several allied states informed us that they are examining, at national level, possible additional capability contributions to reinforce the eastern flank’s defence posture. I thank them for their openness and support,” Miruta said.

He announced that Romania will soon be integrated into other allied initiatives aimed at strengthening security and ensuring rapid response to emerging challenges in the region.

„This is the result of close cooperation with our allies and of the fact that Romania is regarded as a serious, responsible and active partner within NATO,” Miruta underscored.

Potrivit reprezentanților Carrefour România, obiectivul este ca, atunci când există producție autohtonă suficientă, clienții să găsească la raft exclusiv produse românești. În acest moment, roțiile cu moț, cele roz și cele tip inimă de bou, cireșele, vinetele și ardeiul gras Bianca sunt aduse doar de la producători locali. Totodată, compania a anunțat că, începând din această săptămână, vor fi oprite importurile și pentru cartofii noi.

„Parteneriatele cu producătorii locali reprezintă pilonul nostru principal de aprovizionare, prin care reușim să asigurăm până la 100% producție locală la raft pentru produsele autohtone aflate în plin sezon. (…) reușim să susținem decizii comerciale majore, cum este oprirea completă a importurilor pentru roșii, cireșe, vinete sau ardei gras în plin sezon românesc”, a declarat Radu Gherman, Buying Director Ultrafresh Carrefour România.

Citește și: Directorii marilor lanțuri de magazine denunță dogma prețurilor mici practicate în supermarketuri: ”Statul să intensifice controalele”

Retailerul susține că 96% dintre furnizori sunt români, lucrând cu cea mai extinsă rețea de producători locali din comerțul modern din țară. În total, mai mult de 2.000 de producători locali colaborează cu Carrefour pentru produsele proaspete și ultraproaspete, dar și pentru mărcile proprii sau programele dedicate producției autohtone, precum Grădina Noastră, Poftim Brânza Românească, Deschidem Vinul Românesc și Creștem România BIO.

Cum ajung produsele pe rafturile Carrefour

O parte dintre fructele și legumele comercializate provin de la fermieri aflați la cel mult 50 de kilometri de magazinele Carrefour. Așadar, conform retailerului, produsele pot ajunge la raft în interval de 6 până la 24 de ore de la momentul recoltării.

În prima jumătate a anului 2026, cei 390 de fermieri incluși în programul Grădina Noastră au livrat aproximativ 13 milioane de unități de produse către magazinele Carrefour. Acestea au fost comercializate la kilogram, la bucată, la legătură sau ambalate.

Primele produse de sezon românești au început să sosească în magazine încă din martie, odată cu livrările de castraveți cornichon.

În iunie, oferta este completată cu caise și ardei iuți proveniți din fermele românești. Verdețurile precum salata, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul și ridichile, sunt disponibile din producție locală pe tot parcursul anului.

Citește și: Ce nume vor purta magazinele Carrefour după ce pleacă din România. Frații Pavăl ar putea lansa un brand de retail în viitor

Prin finanțarea asigurată de Primăria Sectorului 3 pentru lunile iulie și august 2026, aproximativ 9.249 de copii vor beneficia de activități educaționale și recreative desfășurate în condiții moderne și sigure, adaptate nevoilor familiilor care au nevoie de sprijin pe perioada vacanței de vară.

Înscrierile online au fost deschise începând cu data de 29 mai 2026, iar procesul de analiză a cererilor a debutat pe 2 iunie. În perioada 8–12 iunie, părinții au avut posibilitatea de a confirma locurile prin plata contribuției de hrană, acolo unde a fost cazul.

Pe parcursul etapelor de înscriere, solicitările au fost validate progresiv, iar părinții au fost informați prin e-mail cu privire la statusul cererii – admis, respins sau în așteptare. Odată cu atingerea capacității fiecărei unități de învățământ, platforma a închis automat înscrierile pentru respectivele locații, pentru a asigura un proces transparent și echilibrat.

Mecanism nou de asigurare a prezenței

Un element important al ediției din acest an îl reprezintă susținerea integrală, de către Primăria Sectorului 3, a mesei de prânz pentru copiii înscriși la programul „Școala de Vară”, măsură menită să reducă presiunea financiară asupra familiilor și să ofere condiții optime copiilor pe durata activităților.

Pentru „Grădinița de Vară”, părinții au confirmat locurile prin plata contribuției de hrană, conform calendarului stabilit.

În același timp, administrația locală a introdus și un mecanism menit să asigure utilizarea eficientă a locurilor finanțate din bugetul local. Astfel, beneficiarii programelor trebuie să respecte o prezență minimă de 70% din totalul zilelor de activitate desfășurate în lunile iulie și august. Absențele motivate medical nu sunt luate în calcul, în baza documentelor justificative eliberate de medicii de familie sau specialiști.

Această măsură urmărește ca locurile finanțate de Primăria Sectorului 3 să fie utilizate de familiile care au cu adevărat nevoie de sprijin pe perioada verii și să permită o organizare eficientă a activităților și resurselor implicate.

Pentru înscriere, părinții au încărcat pe platforma dedicată documentele necesare, inclusiv certificatele de naștere ale copiilor, actele de identitate ale părinților, adeverințele de salariat și documentele medicale relevante, acolo unde a fost cazul.

În cadrul programelor au avut prioritate copiii care au frecventat unități de învățământ din Sectorul 3 în anul școlar 2025–2026, precum și cei care au optat pentru continuarea activităților în aceeași unitate frecventată anterior.

Programul de funcționare stabilit pentru această vară este:

• Grădinițe: 07.30 – 17.30
  Școli: 08.00 – 17.00

Prin aceste programe, Primăria Sectorului 3 continuă investițiile în educație și în sprijinirea familiilor din comunitate, oferind copiilor un mediu sigur și activ pe perioada vacanței de vară și susținând părinții care își desfășoară activitatea profesională în această perioadă.

Citeşte şi

Grădinițele unde poți să-ți lași copilul în lunile de vară, când ești la muncă. Sunt disponibile mai multe locuri decât anul trecut

Actul normativ ce prevede prelungirea adaosului comercial la alimentele a fost aprobat miercuri de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Plafonarea urma să expire la sfârșitul acestei luni și a fost prelungită până la 31 decembrie 2026.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2026 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare a fost adoptat în Camera Deputaților cu 292 de voturi ”pentru”, unul ”contra” și o abţinere.

„Mă bucur că parlamentul a votat această măsură necesară având în vedere că România are o inflaţie record în Uniunea Europeană. Este obligatoriu să continuăm să protejăm puterea de cumpărare a românilor, în special a celor cu venituri mici şi medii.

Îmi doresc ca următorul guvern să introducă în programul de guvernare măsura propusă de PSD, anume extinderea listei produselor cu adaos comercial limitat şi la o serie de produse nealimentare. Se poate face o listă cu produse de strictă necesitate pentru care adaosul comercial să fie limitat, pe acelaşi model pe care l-am aplicat noi la alimentele de bază”, spune fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu.

Citește și Obligație importantă pentru proprietarii de apartamente. Amenzi de până la 9.000 de lei pentru nerespectarea legii

Lista produselor pentru care se aplică plafonarea adaosului comercial include mai multe alimente de bază consumate frecvent de români:

• pâine albă simplă (300–500 grame)
• lapte de consum de un litru, cu 1,5% grăsime, fără UHT
• brânză telemea de vacă vrac
• iaurt simplu de vacă cu 3,5% grăsime, în ambalaje de maximum 200 de grame
• făină albă de grâu „000”
• mălai
• ouă de găină dimensiunea M
• ulei de floarea-soarelui
• carne proaspătă de pui
• carne proaspătă de porc
• legume proaspete vrac, inclusiv roșii, ceapă, castraveți, morcovi și ardei
• fructe proaspete vrac, precum mere, pere, prune și struguri
• cartofi albi vrac
• zahăr alb tos
• smântână cu 12% grăsime
• unt în ambalaje de până la 250 de grame
• magiun în ambalaje de până la 350 de grame

Plafonarea a fost introdusă pentru a tempera creșterea prețurilor la alimente, fiind prelungită succesiv de autorități pe fondul inflației ridicate și al presiunilor asupra costului vieții.

Citește și Concediată pentru o ceașcă de cafea. Pauza a costat-o pe o angajată locul de muncă