Autoproclamatul Prinț Heinrich al XIII-lea Reuss, descendentul unei linii aristocratice din estul Germaniei, neagă, într-un proces fără precedent prin amploarea sa, că ar fi fost liderul unui grup de presupuși complotiști care au vrut să răstoarne violent guvernul german, relatează AFP.

Printul Heinrich al XIII-lea Reuss la prima zi a procesului extremistilor care au vrut sa rastoarne violent guvenrul germanFoto: Boris Roessler / DPA / Profimedia

Acest proces, fără precedent în istoria recentă a Germaniei, care se desfășoară sub înaltă securitate la Frankfurt, este al doilea în acest caz care implică un total de 26 de suspecți și a cărui dezvăluire la sfârșitul anului 2022 a uimit țara.

Un al treilea grup de acuzați va fi judecat din 18 iunie la München (sud).

Printre cele nouă persoane – șase bărbați și trei femei – aflate marți pe banca acuzaților se află presupușii „creieri” ai grupului alimentat de ideologii conspiraționiste și de extremă dreaptă.

Ei plănuiau să invadeze Camera Deputaţilor (Bundestag), în care să aresteze aleşii şi să doboare Guvernul, potrivit parchetului federal.

Judecătoarea Birgit Malsack-Winkemann, o fostă deputată a Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), care a fost încarcerată de la o razie în decembrie 2022, a compărut purtând o geacă neagră.

În spatele său, Heinrich al XIII-lea, zis Prinţul Reuss, acuzat de faptul că este principalul instigator al acestei tentative de lovitură de stat, purta un blazer închis la culoare şi afişa o atitudine destinsă.

Apărătorii acestuia din urmă au respins faptele care-i sunt reproşate şi portretul pe care i-l face presa, care l-a prezentat pe clientul lor ”ca pe un mare monstru”.

”Însă noi vom corecta asta. El nu este un lider şi nici o căpetenie. Şi nu este nici un membru al unei grupări teroriste. Asta e tot”, a declarat avocatul acestuia, Roman von Alvensleben, în marja procesului care a început cu întârziere din cauza mai multor cereri ale apărării.

Deloc niște „nebuni inofensivi”

Suspecții sunt judecați pentru „participare la o grupare teroristă” care „și-a propus ca obiectiv eliminarea ordinii de stat prin forță” și pentru „pregătirea unui act de înaltă trădare”.

Aceasta este procedura principală împotriva acestei rețele a cărei dezmembrare scosese în evidență sursele amenințării conspirative și antisistem din Germania.

Aceștia nu sunt „nebuni inofensivi, ci mai degrabă periculoși suspecți de terorism”, care pregăteau „o lovitură de stat violentă”, mânați „de ura față de democrația noastră”, a comentat ministrul de Interne Nancy Faeser într-un comunicat de marți.

Potrivit rechizitoriului, grupul plănuia să-l instaleze temporar pe aristocratul și omul de afaceri în vârstă de 72 de ani în funcția de șef al țării.

Un fost locotenent colonel în armata germană, Rüdiger von Pescatore, în vârstă de 70 de ani, se numără și el printre acuzați, alături de un fost colonel de armată, un fost soldat al forțelor speciale KSK și un fost ofițer de poliție.

Toți sunt influențați în mod deosebit de ideologia „Reichsbürger” (cetățeni ai Reichului, nota editorului), o mișcare eterogenă care neagă Republicii Federale Germania orice legitimitate.

Potrivit acuzării, inculpații susțin că Germania este dominată de o „sectă conspirativă a elitelor pedofile”.

Umbra Rusiei planează asupra tentativei de lovitură de stat

O femeie rusă pe nume „Vitalia B”, partenera lui Reuss, inculpată de justiţie cu privire la susţinerea grupării, este suspectată că „l-a pus pe aristocrat în contact cu consulatul general rus la Leipzig și l-a însoțit acolo în iunie 2022”, iar Henric al XIII-lea a încercat să-și asigure sprijinul autorităților ruse, chiar dacă la momentul dezmembrării grupului, Kremlinul a negat orice „amestec rus”.

Puciștii aveau sute de arme de foc

Potrivit procurorilor federali, grupul plănuia să intre în clădirea Parlamentului Reichstag cu sprijin armat pentru a reține membri ai Bundestagului cu intenția de a „răsturna sistemul”. Puciștii voiau să elimine cu forța ordinea de stat existentă și să o înlocuiască cu propriul guvern.

Ei făureau planurile din august 2021, până când au fost descoperite, în decembrie 2022, într-o serie de raiduri antiteroriste pe scară largă, care au implicat mii de ofițeri care au perchezitionat 150 de proprietăți în 11 state germane, precum și în străinătate.

Membrii, mulți din mișcarea de extremă dreaptă germană Reichsbürger, au avut acces „la un arsenal masiv de arme”, au spus procurorii, inclusiv 380 de arme de foc, 350 de arme albe, aproape 500 de alte arme și 148.000 de muniții, la care se refereau cu numele de cod „bomboane”.

Olaf Scholz, pe lista persoanelor care urmau să fie executate

Printre planurile lor foarte detaliate se număra o listă de persoană ce urmau să fie executate, întocmită de un fost soldat de elită și instructor de tehnici de supraviețuire, Peter Wörner, poreclit „Lupul”, și pe care era și numele cancelarului Olaf Scholz, precum și două personalități de televiziune, Markus Lanz și Sandra Maischberger, și liderul CDU Friedrich Merz.

Cine sunt membrii grupării și cine ar fi făcut parte din noul guvern german

În pregătirea pentru noul „regim”, în care se aștepta să aibă un rol, Wörner a făcut comandă la un croitor să-i facă o uniformă de soldat „în stil nazist”.

Puciștii au plătit o bandă criminală elvețiană cu aproximativ de 140.000 de euro (120.000 de lire sterline) pentru arme și plănuiau să caute „închisori subterane pentru copii” în care credeau că un „guvern mondial” secret efectuează experimente pe copii.

Thomas T, împreună cu viitorul „ministru al transcomunicațiilor” grupului, Hildegard Leiding, de asemenea în vârstă de 60 de ani, membru al partidului de dreapta AfD și astrolog, ar fi căutat candidați pentru „viitorul guvern” pe „o bază spirituală”, în funcție de datele lor de naștere, au spus procurorii.

Un bucătar din Austria, cu mandat de a găti alimente sănătoase pentru noul regim, ar fi fost, de asemenea, implicat.

Alături de T, va fi judecată și Melanie Ritter, 57 de ani, „un medic specializat în metoda de a prezice viitorul cu ajutorul ouălor” și o sceptică a vaccinului anti-Covid, care se așteptase să devină ministru al Sănătății în urma loviturii de stat.

Potrivit rechizitoriului, fostul locotenent colonel Rüdiger von Pescatore, în vârstă de 70 de ani, a interpretat moartea Reginei Elisabeta în septembrie 2022, ca „semnalul pentru atac al forțelor aliate asupra Germaniei” care ar marca „Ziua X”, data puciului, conform mesajelor pe care le-a scris în două dintre diferitele grupuri de chat a rețelei.

Adăugarea constantă de sare în mâncare crește semnificativ riscul de cancer de stomac, avertizează un studiu recent publicat în revista Gastric Cancer, scrie Mediafax.

Cercetarea, realizată pe parcursul a 10 ani pe un eșantion de peste 470.000 de persoane din Marea Britanie, a demonstrat că cei care declară că „adaugă întotdeauna” sare în mâncare prezintă un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer de stomac în comparație cu cei care o fac „niciodată/rar”.

Deși studiul nu stabilește o cauzalitate directă între sodiu și cancerul gastric, experții recomandă limitarea aportului zilnic de sodiu la maxim 2.300 mg pentru adulți, ca parte a unui stil de viață sănătos, relatează The Focus.

Consumul excesiv de sodiu este asociat cu o serie de probleme de sănătate

Consumul excesiv de sodiu este asociat cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv creșterea tensiunii arteriale, riscul crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. De asemenea, pofta exagerată de sare poate fi un indiciu al unor afecțiuni subiacente, precum stresul sau anxietatea.

Pe lângă consumul excesiv de sare, alte riscuri majore pentru cancerul gastric includ dieta săracă în legume și fructe proaspete, consumul frecvent de alimente afumate sau procesate, fumatul, consumul de alcool.

Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cancerul gastric poate fi asimptomatic în stadiile incipiente. Simptomele pot apărea mai târziu și pot include durere abdominală, oboseală, pierdere neașteptată în greutate, greață și vărsături, pierderea poftei de mâncare.