Cercetătorii de la MIT au făcut un pas spectaculos spre computere biologice, transformând bacterii în componente capabile să funcționeze asemenea unor tranzistori. Celulele pot fi conectate între ele pentru a transmite și procesa semnale, formând adevărate circuite biologice care pot fi imprimate pe un mediu de cultură într-o placă Petri.

În electronica tradițională, tranzistorul controlează circulația curentului electric. În sistemul creat de cercetătorii americani, „tranzistorii vii” controlează însă molecule care transmit informații de la o celulă la alta.

Echipa a proiectat două tipuri de tranzistori biologici și trei tulpini de bacterii capabile să funcționeze ca relee între componente. Cercetătorii au demonstrat deja circuite care pot combina două sau trei semnale de intrare, pot direcționa un semnal către o anumită zonă și pot executa operații logice.

„Am construit câteva componente de bază folosite în arhitectura calculatoarelor, dar cu aceste cinci tulpini poate fi realizată practic orice operație”, spune Hamid Doosthosseini, cercetător postdoctoral la MIT și autor principal al studiului.

Bacteriile, transformate în componente ale unui circuit

Pentru realizarea sistemului, cercetătorii au folosit bacteria Pantoea agglomerans, întâlnită în mod obișnuit pe suprafețe, inclusiv pe plante.

Cele două tipuri de tranzistori biologici pot fi activate sau dezactivate de molecula OC-6 și pot detecta o altă moleculă, OC-12. Combinația dintre cele două semnale determină producerea unei molecule de ieșire, OHC-14.

Aici intră în joc celelalte trei tulpini bacteriene. Acestea funcționează ca relee, transformând semnalul primit într-unul care poate fi transmis următorului tranzistor.

Practic, cercetătorii au găsit o modalitate de a „cabla” bacteriile între ele, într-un mecanism care amintește de conectarea componentelor unei plăci electronice.

Un circuit bacterian a ajuns la 24 de colonii

Pentru a construi circuitele, coloniile bacteriene sunt imprimate pe plăci cu agar, un mediu de cultură. Acestea sunt amplasate la aproximativ cinci milimetri una de cealaltă, astfel încât semnalele să ajungă la colonia vecină și să fie transmise mai departe.

Cercetătorii au reușit să creeze circuite care efectuează mai multe operații logice și chiar un sistem capabil să adune două semnale.

Cel mai mare circuit realizat în cadrul studiului a inclus 24 de colonii bacteriene conectate între ele.

„Acest studiu arată că putem ajunge la funcții mai complexe prin conectarea unor funcții mai simple realizate de celule individuale. Din punct de vedere computațional, nu există nimic ce poate face iPhone-ul tău și aceste circuite să nu poată face”, afirmă Christopher Voigt, coordonatorul Departamentului de Inginerie Biologică al MIT și autor principal al studiului.

Opt ore pentru un calcul, dar miza este alta

Noii „tranzistori vii” sunt departe de viteza unui computer convențional. Un calcul realizat cu ajutorul acestor circuite durează aproximativ opt ore.

Pentru cercetători, însă, viteza nu este obiectivul. Scopul este introducerea capacității de calcul direct în sisteme biologice.

„Nu încercăm să înlocuim calculatoarele, ci să introducem capacitatea de calcul în biologie”, explică Voigt.

Iar aici apare partea cu adevărat interesantă. În viitor, astfel de circuite ar putea fi aplicate pe frunzele sau rădăcinile plantelor pentru a detecta seceta, atacurile dăunătorilor sau alte modificări ale mediului.

Un semnal biologic detectat de bacterii ar putea declanșa apoi un răspuns al plantei, de exemplu producerea unei substanțe cu rol fungicid.

Studiul, care deschide o direcție nouă pentru biologia sintetică și calculul biologic, a fost publicat în revista Nature Chemical Biology.

Potrivit presei internaționale, este foarte posibil ca cele trei confederaţii – UEFA (Europa), AFC (Asia) şi CONCACAF (America de Nord, America Centrală şi Caraibe) să încerce să-l înlăture pe Gianni Infantino. Elvețianul a stârnit discuții aprinse după ce a făcut public proiectul său privind atragerea unor investitori privaţi în cadrul FIFA.

Agenţia Reuters afirmă că cele trei entităţi discută despre un vot de neîncredere pentru a obţine voturile necesare în vederea demiterii actualului preşedinte.

Zvonuri despre demiterea lui Infantino

În marja Supercupei Europei, care a opus Paris SG şi Aston Villa pe 12 august, circulau deja zvonuri privind discuţiile dintre conducătorii acestor trei confederaţii şi posibilitatea unei revoluţii instituţionale, care va trebui însă să obţină şi alte susţineri pentru a fi adoptată.

Gianni Infantino intenţionează să candideze din nou anul viitor pentru un nou mandat.

„Nu există nicio ieşire. Fie alege calea paşnică şi decide să nu mai candideze în martie, fie alege calea forţei”, a declarat pentru Reuters o sursă care a dorit să rămână anonimă, notează news.ro.

Consiliul FIFA poate convoca un Congres extraordinar în orice moment şi este obligat să facă acest lucru dacă cel puţin o cincime din cele 211 de asociaţii membre ale FIFA depun o cerere scrisă în care precizează punctele pe care doresc să le vadă incluse pe ordinea de zi. Acesta trebuie convocat în termen de trei luni, fiecare asociaţie participantă având dreptul la un vot. Statutul FIFA nu conţine nicio dispoziţie specifică referitoare la o moţiune de cenzură împotriva preşedintelui său.

UEFA şi CONCACAF nu confirmă

UEFA nu a comentat direct întrebarea dacă se are în vedere un vot de neîncredere, îndreptând atenţia agenţiei Reuters către declaraţia sa anterioară, conform căreia o analiză a conducerii şi a guvernanţei FIFA ar trebui să fie „aprofundată şi fundamentală” şi că „nicio opţiune nu ar trebui exclusă”.

CONCACAF a procedat la fel, îndreptând atenţia agenţiei către o altă declaraţie comună anterioară cu UEFA şi AFC. În aceasta, cele trei instituţii acuză conducerea FIFA de o gravă încălcare a încrederii. În ceea ce priveşte AFC, aceasta nu a răspuns încă la o solicitare de comentarii.

Cine îl susține

Niciun candidat nu s-a manifestat public înainte de termenul limită de depunere a candidaturilor, stabilit pentru 18 noiembrie, iar Infantino se bucură în continuare de sprijinul unei părţi dintre membrii FIFA.

Preşedintele CAF, Patrice Motsepe, a declarat săptămâna trecută că Infantino continuă să beneficieze de sprijinul Africii şi că viitorul său ar trebui să fie decis de membrii FIFA în cadrul alegerilor.

Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) a depăşit pragul de 2.500 MW de noi capacităţi de producţie şi stocare conectate la reţea în acest an, anunţă, joi, Transelectrica. Până la sfârşitul anului 2026, compania estimează că vor fi conectate la reţea alte noi capacităţi de aproximativ 1.000 MW în centrale electrice fotovoltaice şi eoliene, aproximativ 1.000 MW în instalaţii de stocare, la care se adaugă capacităţile de producţie pe gaze naturale din centralele de la Mintia şi Iernut.

România accelerează tranziția energetică: peste 2.500 MW noi de producție și stocare au fost conectați la rețea

”Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) a depăşit astăzi pragul de 2.500 MW de noi capacităţi de producţie şi stocare conectate la reţea de la începutul anului 2026”, anunţă, joi,Transelectrica.

Potrivit companiei, borna de 2.500 MW a fost depăşită odată cu conectarea la reţea a unei noi instalaţii de stocare – IS Părău – cu o capacitate de 76,76 MW / 150,288 MWh.

Transelectrica precizează că structura pe tipuri de resursă a capacităţilor instalate în anul 2026, în total de 2.514 MW, este: Hidrocarburi – 20 MW;  Eolian – 496 MW;  Stocare – 663 MW; Fotovltaic – 1331 MW şi Biogaz – 5 MW.

”Conectarea acestor capacităţi reprezintă rezultatul unui efort susţinut al operatorilor de transport şi distribuţie, alături de investitori şi dezvoltatori, într-un context în care integrarea rapidă a noilor surse de producţie şi a capacităţilor de stocare are un rol fundamental pentru consolidarea securităţii energetice şi pentru creşterea flexibilităţii SEN”, se precizează în comunicat.

Capacităţile sunt conectate atât la Reţeaua Electrică de Transport (RET), cât şi la reţelele electrice de distribuţie şi se află în diferite etape, de la capacităţi care deţin deja licenţă de exploatare comercială până la instalaţii aflate în etapa testelor funcţionale interne şi a testelor de conformitate.

Capacităţile care au depăşit pragul de 2.500 MW includ atât noi centrale de producţie a energiei electrice, cât şi instalaţii de stocare, contribuind la diversificarea mixului energetic şi la creşterea resurselor disponibile pentru funcţionarea SEN.

”În actualul context energetic, caracterizat de necesitatea menţinerii echilibrului între producţie şi consum şi de integrarea unui volum tot mai mare de capacităţi de producţie din surse regenerabile, stocarea energiei joacă un rol important pentru flexibilizarea sistemului şi pentru valorificarea producţiei de energie regenerabile”, susţine conducerea Transelectrica.

La 1 august 2026, SEN avea la dispoziţie o capacitate totală de 989 MW în instalaţii de stocare, incluzând atât instalaţiile de stocare independente, cât şi capacităţile de stocare integrate în centrale electrice mixte.

Potrivit estimărilor Transelectrica, procesul de racordare şi conectare la SEN a noilor capacităţi va continua într-un ritm susţinut şi în perioada următoare, cu implicarea şi suportul tuturor experţilor din cadrul Transelectrica, dar şi din cadrul operatorilor de distribuţie, începând de la etapa de pregătire a procesului de racordare, până la conectarea la SEN şi operaţionalizarea instalaţiilor.

Încă 2.000 MW sunt așteptați până la finalul anului, inclusiv proiectele de la Mintia și Iernut

Creşterea capacităţilor de producţie şi stocare disponibile în SEN este importantă atât pentru acoperirea consumului intern, cât şi pentru asigurarea flexibilităţii necesare SEN.

”Transelectrica tratează cu prioritate procesul de racordare şi integrare în SEN în condiţii de siguranţă a noilor capacităţi, în strânsă colaborare cu operatorii de distribuţie, investitorii, dezvoltatorii şi autorităţile competente”, se menţionează în comunicatul remis News.

Transelectrica implementează constant proiecte de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, care vor contribui la integrarea noilor capacităţi de producţie şi stocare.

”Pentru următorii 10 ani, Transelectrica are un plan de dezvoltare a RET cu o valoare de peste 2 miliarde de euro. Astfel, Transelectrica contribuie la creşterea rezilienţei SEN, consolidarea securităţii energetice şi pregătirea şi modelarea Sistemului Electroenergetic Naţional pentru un mix energetic cu o pondere tot mai mare a surselor regenerabile”, se arată în comunicat.

Universitatea Craiova și Ararat-Armenia au încheiat la egalitate, scor 1-1, joi seara, în prima manșă a play-off-ului Europa League. Armenii au deschis scorul prin Malis, iar Nicușor Bancu a restabilit egalitatea pentru olteni. Echipa care va merge în faza principală a competiției va fi decisă în returul din 27 august, din Armenia.

Universitatea Craiova a remizat, scor 1-1, cu Ararat-Armenia, pe stadionul „Ion Oblemenco”, în prima manșă a play-off-ului Europa League.

Oltenii au început mai bine partida și au avut prima oportunitate importantă în minutul 7. Mora a pătruns în careul advers și a trimis mingea în fața porții pentru Assad, însă atacantul nu a reușit să ajungă la balon.

În minutul 13, David Matei a încercat să deschidă scorul cu un șut puternic din afara careului, dar portarul Bravim a respins.

Ararat-Armenia a deschis scorul, Bancu a egalat

Contrar cursului jocului, oaspeții au fost cei care au deschis scorul. În minutul 20, Ararat-Armenia a profitat de o lovitură de colț, iar Malis a înscris cu capul, după o ieșire greșită a portarului Laurențiu Popescu.

Craiova a încercat să răspundă, iar Cicâldău a executat o lovitură liberă de la marginea careului în minutul 24, însă balonul a trecut peste poartă.

Egalarea a venit în minutul 33. Cicâldău a centrat în careu pentru Nicușor Bancu, iar căpitanul oltenilor a înscris cu un șut puternic din unghi, la colțul scurt.

Craiova putea trece în avantaj patru minute mai târziu, când Bancu l-a găsit pe Baiaram în fața porții, însă acesta nu a reușit să-l învingă pe Bravim.

Finalul primei reprize a adus ocazii la ambele porți. Laurențiu Popescu l-a blocat pe Lima într-o situație de unu la unu, iar oltenii au răspuns imediat pe contraatac, însă Bancu a trimis pe lângă poartă.

Armenii au avut un gol anulat după intervenția VAR

Ararat-Armenia a reușit să trimită din nou mingea în poartă în minutul 63, prin Lima. Reușita oaspeților a fost însă anulată pentru ofsaid după analiza sistemului VAR.

Craiova a răspuns imediat și a trecut de două ori pe lângă gol. Mai întâi, un fundaș al armenilor a fost aproape să trimită mingea în propria poartă, iar apoi Bravim a intervenit spectaculos la un balon care se îndrepta spre vinclu.

Portarul formației armene s-a remarcat din nou în minutul 65, când a respins lovitura de cap expediată de Rus.

Niciuna dintre echipe nu a mai reușit să înscrie până la final, astfel că partida de pe „Ion Oblemenco” s-a încheiat la egalitate, scor 1-1.

Calificarea în Europa League se decide pe 27 august

Universitatea Craiova a ajuns în play-off-ul Europa League după ce a eliminat-o pe KuPS Kuopio. După 1-1 în Finlanda, formația lui Filipe Coelho s-a impus cu 2-1 în retur și s-a calificat cu scorul general de 3-2.

Ararat-Armenia a început sezonul european în preliminariile Champions League, înainte de a ajunge în play-off-ul Europa League.

Returul dintre Ararat-Armenia și Universitatea Craiova este programat pe 27 august, în Armenia. Câștigătoarea dublei va obține calificarea în faza principală a Europa League. În cazul unei eliminări, Craiova are asigurată prezența în faza principală a Conference League.

În opinia lui Traian Băsescu, partidele încearcă zadarnic să ajungă la consensul necesar pentru adoptarea noii legi a salarizării, câtă vreme Nicușor Dan a subliniat că nu va promulga un act normativ ce presupune scăderi de venituri în rândul bugetarilor. Asta va însemna automat că partidele nu se vor mai considera responsabile pentru un eventual eșec legat de jalonul PNRR reprezentat de Legea salarizării.

”Pe legea salarizării, atât timp cât președintele a emis deja un punct de vedere, că nu va promulga această lege dacă ea reprezintă scădere de salarii, a devenit clar pentru toată lumea că își bat capul degeaba să încerce să ajungă la un rezultat.

Mai mult decât atât, această declarație este bine notată și la Bruxelles. Și nimeni nu-și mai face iluzii că va putea să iasă o lege care să corespundă exigențelor situației de deficit excesiv pe care România o are.

Dânsul a făcut foarte clar faptul că orice scădere înseamnă că dânsul nu va promulga legea. Deci, degeaba a chemat partidele. De fapt, le-a dat exact ce vreau să audă. Să li se ia responsabilitatea neîndeplinirii acestui jalon și implicit a pierderii banilor”, a explicat fostul șef al statului.

Citește și DOCUMENT Ce prevede noul proiect al Legii salarizării. Nu va scădea nicio leafă / Sporurile, plafonate la 20 la sută / Premii de performanță pentru cei mai harnici bugetari / Schimbări importante în Educație și Sănătate

În același context, Traian Băsescu a subliniat că ratarea acestui jalon din PNRR va fi ”un dezastru”.

”Când depășești 60 la sută din PIB, se întâmplă următorul lucru, la fel ca și atunci când depășești 3 la sută din deficitul bugetar. Se face un plan de redresare, împreună cu Comisia Europeană și se supune aprobării ministrilor de finanțe din Uniunea Europeană, adică Consiliului ECOFIN. Cine crede că Pîslaru se duce la Bruxelles și modifică parametrii acolo dincolo de cei conveniți, e copil. Sau nu știe tratatul de la Lisabona, tratatul Uniunii Europene. Parametrii, obiectivele acestui program cu România sunt stabiliți în ECOFIN, deci nu-i modifică nimeni

Ce se poate negocia acolo unde nu se îndeplinesc 100 la sută jaloanele să se constate că a făcut, totuși, 50 la sută. Îi dăm jumătate din suma alocată a acestui jalon, dar nu altceva. Efectivul jalonului nu se poate modifica. Deci marea problemă pe care o avem este la domnul președinte Nicușor Dan. Îmi pare rău că trebuie să o spun”, a mai spus, la postul B1TV, fostul președinte.

Noul proiect al Legii salarizării a ajuns, joi, la liderii partidelor din fosta coaliție, urmând să aibă loc noi discuții pentru a se ajunge la consensul necesar adoptării. Acest act normativ este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are o miză uriașă: 770 de milioane de euro și are termen-limită 31 august.

Citește și Radu Burnete, după discuțiile de la Cotroceni privind Legea salarizării: Liderii partidelor din fosta coaliție au primit noua formă a proiectului. Noi discuții mediate de Nicușor Dan, săptămâna viitoare

După atacul masiv din cursul nopţii, soldat cu 15 morţi, ruşii au atacat Kievul şi pe parcursul zilei cu diverse tipuri de armament. Seara, în districtul Holosiivskîi, a fost lovit un centru de afaceri: o persoană a murit, iar alte câteva au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda, citându-l pe primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko.

Autorităţile au anunţat că, în cartierul Holosiivskîi, a izbucnit un incendiu într-un centru de afaceri ca urmare a unui atac inamic. Kliciko a declarat că în clădire au fost găsite o persoană decedată şi două persoane rănite, scrie news.ro.

Potrivit informaţiilor preliminare, fragmente de dronă au căzut peste clădire. Echipele de salvare continuau operaţiunile de căutare în clădire.

Un obiectiv de infrastructură critică, atacat în mod deliberat

Kliciko a declarat ulterior că, în a doua parte a zilei, în capitală, practic pentru prima dată în ultimele câteva luni, a fost atacat în mod deliberat un obiectiv de infrastructură critică. Locuitorii din raionul Desnianskîi şi o parte a raionului Dniprovski ar putea avea întreruperi în alimentarea cu apă caldă. Kliciko a adăugat că specialiştii lucrează la refacerea infrastructurii avariate.

În noaptea de 20 august, ruşii au atacat Kievul cu rachete balistice, iar în oraş s-au auzit explozii. 15 persoane au murit, iar numărul răniţilor a ajuns la 39.

Joi, în cursul zilei, primarul Kliciko a anunţat că resturi ale unei drone inamice au căzut pe o clădire nerezidenţială din districtul Desnianski.

În total, ţinând cont şi de regiunea înconjurătoare a capitalei, bilanţul victimelor ajunsese joi seara la 17 morţi şi peste 40 de răniţi.

Rusia a lansat 168 de drone și zeci de rachete

Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că eşecul aliaţilor Ucrainei de a reface stocul de rachete de apărare aeriană costă vieţi omeneşti.

Forţele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat zeci de rachete de croazieră, precum şi rachete balistice şi hipersonice, şi 168 de drone, într-un atac masiv desfăşurat în timpul nopţii. Forţele aeriene au precizat că aproape 90% dintre drone şi majoritatea rachetelor de croazieră au fost doborâte. Acestea nu au specificat dacă vreuna dintre rachetele balistice, mai letale, a fost interceptată – având în vedere că săptămâna trecută au afirmat că furnizarea unor astfel de informaţii îi oferă Rusiei un motiv de bucurie.

Zelenski a calificat atacul de joi drept unul dintre cele mai „cinice, calculate şi de amploare” din cei patru ani şi jumătate de război.

Etajele superioare ale unui bloc de locuinţe cu nouă etaje au fost distruse în cartierul Solomianskîi din Kiev, unde au murit cel puţin opt persoane, a declarat primarul Vitali Kliciko. Acesta a decis ca vineri să fie zi de doliu.

Zelenski: Reacţia lumii „nu este adecvată”

În total, 30 de clădiri rezidenţiale, o şcoală, un spital de copii şi o grădiniţă se numără printre clădirile avariate din Kiev şi din zonele înconjurătoare, a spus Zelenski.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Moscova a folosit atacuri aeriene şi drone pentru a lovi ţinte din Kiev şi din împrejurimi, inclusiv instalaţii care produc componente pentru drone, un depozit militar şi un centru logistic.

Pe măsură ce Rusia şi-a intensificat atacurile balistice în ultimele luni, Zelenski a făcut apel la aliaţi să refacă stocul Ucrainei de rachete interceptoare Patriot – singura armă din arsenalul său capabilă să doboare o rachetă balistică. „Fiecare rachetă suplimentară salvează vieţile poporului nostru”, a pledat Zelenski, adăugând că rachetele de înlocuire nu au fost încă primite. „Din păcate… reacţia lumii la astfel de atacuri nu este întotdeauna adecvată”, a constatat el.

Zelenski a avertizat, pe de altă parte, că Moscova nu va negocia serios pentru pace atât timp cât Ucraina nu dispune de sisteme de apărare antirachetă pentru a-şi apăra oraşele. Discuţiile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului au intrat în impas la începutul acestui an, deoarece Kievul a refuzat să cedeze cererilor Rusiei de a ceda mai mult teritoriu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe X, ca răspuns la mesajul lui Zelenski, că lucrează împreună cu statele membre şi partenerii pentru a furniza Ucrainei capacităţi antibalistice, considerând acest lucru „cea mai urgentă dintre priorităţi”.

Atacul de nouă ore a lovit inclusiv depozite de alimente

Prim-ministrul ucrainean Serhii Koreţki a afirmat că unele depozite de alimente şi sediile Crucii Roşii din jurul oraşului Kiev au fost avariate în urma atacului din timpul nopţii, care a durat aproape nouă ore, relatează Reuters.

În ultimele săptămâni, fructele şi legumele proaspete au dispărut ocazional de pe rafturile unor supermarketuri din Kiev, ca urmare a atacurilor asupra depozitelor logistice ale retailerilor de produse alimentare.

Atacurile ruseşti au vizat, de asemenea, un punct de trecere a frontierei cu Moldova din regiunea Odesa, de la Marea Neagră, unde atacurile repetate asupra porturilor şi navelor au dus practic la oprirea exporturilor agricole vitale ale Ucrainei, exercitând presiune asupra preţurilor globale la alimente.

Ucraina a lovit o rafinărie și un terminal petrolier din Rusia

La rândul său, Ucraina şi-a intensificat şi ea atacurile asupra Rusiei, vizând instalaţiile petroliere şi infrastructura logistică pentru a încerca să submineze capacitatea Moscovei de a continua războiul.

Armata ucraineană a declarat joi că a lovit rafinăria de petrol TANECO din Tatarstan şi un terminal petrolier din regiunea Krasnodar.

Negocierile pentru încheierea războiului rămân în impas

Ucraina a făcut propuneri de pace negociatorilor americani, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pentru un plan de încetare a războiului, a declarat Zelenski luna aceasta.

Kremlinul a declarat joi că nu există încă informaţii cu privire la o posibilă vizită la Moscova a lui Kushner şi Witkoff, care au fost ultima dată în capitala Rusiei în ianuarie şi nu au vizitat încă Kievul. Nu a fost încă confirmată nicio dată pentru o vizită propusă în Ucraina, potrivit unei surse familiarizate cu discuţiile.