Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) a depăşit pragul de 2.500 MW de noi capacităţi de producţie şi stocare conectate la reţea în acest an, anunţă, joi, Transelectrica. Până la sfârşitul anului 2026, compania estimează că vor fi conectate la reţea alte noi capacităţi de aproximativ 1.000 MW în centrale electrice fotovoltaice şi eoliene, aproximativ 1.000 MW în instalaţii de stocare, la care se adaugă capacităţile de producţie pe gaze naturale din centralele de la Mintia şi Iernut.

România accelerează tranziția energetică: peste 2.500 MW noi de producție și stocare au fost conectați la rețea

”Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) a depăşit astăzi pragul de 2.500 MW de noi capacităţi de producţie şi stocare conectate la reţea de la începutul anului 2026”, anunţă, joi,Transelectrica.

Potrivit companiei, borna de 2.500 MW a fost depăşită odată cu conectarea la reţea a unei noi instalaţii de stocare – IS Părău – cu o capacitate de 76,76 MW / 150,288 MWh.

Transelectrica precizează că structura pe tipuri de resursă a capacităţilor instalate în anul 2026, în total de 2.514 MW, este: Hidrocarburi – 20 MW;  Eolian – 496 MW;  Stocare – 663 MW; Fotovltaic – 1331 MW şi Biogaz – 5 MW.

”Conectarea acestor capacităţi reprezintă rezultatul unui efort susţinut al operatorilor de transport şi distribuţie, alături de investitori şi dezvoltatori, într-un context în care integrarea rapidă a noilor surse de producţie şi a capacităţilor de stocare are un rol fundamental pentru consolidarea securităţii energetice şi pentru creşterea flexibilităţii SEN”, se precizează în comunicat.

Capacităţile sunt conectate atât la Reţeaua Electrică de Transport (RET), cât şi la reţelele electrice de distribuţie şi se află în diferite etape, de la capacităţi care deţin deja licenţă de exploatare comercială până la instalaţii aflate în etapa testelor funcţionale interne şi a testelor de conformitate.

Capacităţile care au depăşit pragul de 2.500 MW includ atât noi centrale de producţie a energiei electrice, cât şi instalaţii de stocare, contribuind la diversificarea mixului energetic şi la creşterea resurselor disponibile pentru funcţionarea SEN.

”În actualul context energetic, caracterizat de necesitatea menţinerii echilibrului între producţie şi consum şi de integrarea unui volum tot mai mare de capacităţi de producţie din surse regenerabile, stocarea energiei joacă un rol important pentru flexibilizarea sistemului şi pentru valorificarea producţiei de energie regenerabile”, susţine conducerea Transelectrica.

La 1 august 2026, SEN avea la dispoziţie o capacitate totală de 989 MW în instalaţii de stocare, incluzând atât instalaţiile de stocare independente, cât şi capacităţile de stocare integrate în centrale electrice mixte.

Potrivit estimărilor Transelectrica, procesul de racordare şi conectare la SEN a noilor capacităţi va continua într-un ritm susţinut şi în perioada următoare, cu implicarea şi suportul tuturor experţilor din cadrul Transelectrica, dar şi din cadrul operatorilor de distribuţie, începând de la etapa de pregătire a procesului de racordare, până la conectarea la SEN şi operaţionalizarea instalaţiilor.

Încă 2.000 MW sunt așteptați până la finalul anului, inclusiv proiectele de la Mintia și Iernut

Creşterea capacităţilor de producţie şi stocare disponibile în SEN este importantă atât pentru acoperirea consumului intern, cât şi pentru asigurarea flexibilităţii necesare SEN.

”Transelectrica tratează cu prioritate procesul de racordare şi integrare în SEN în condiţii de siguranţă a noilor capacităţi, în strânsă colaborare cu operatorii de distribuţie, investitorii, dezvoltatorii şi autorităţile competente”, se menţionează în comunicatul remis News.

Transelectrica implementează constant proiecte de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, care vor contribui la integrarea noilor capacităţi de producţie şi stocare.

”Pentru următorii 10 ani, Transelectrica are un plan de dezvoltare a RET cu o valoare de peste 2 miliarde de euro. Astfel, Transelectrica contribuie la creşterea rezilienţei SEN, consolidarea securităţii energetice şi pregătirea şi modelarea Sistemului Electroenergetic Naţional pentru un mix energetic cu o pondere tot mai mare a surselor regenerabile”, se arată în comunicat.

În opinia lui Traian Băsescu, partidele încearcă zadarnic să ajungă la consensul necesar pentru adoptarea noii legi a salarizării, câtă vreme Nicușor Dan a subliniat că nu va promulga un act normativ ce presupune scăderi de venituri în rândul bugetarilor. Asta va însemna automat că partidele nu se vor mai considera responsabile pentru un eventual eșec legat de jalonul PNRR reprezentat de Legea salarizării.

”Pe legea salarizării, atât timp cât președintele a emis deja un punct de vedere, că nu va promulga această lege dacă ea reprezintă scădere de salarii, a devenit clar pentru toată lumea că își bat capul degeaba să încerce să ajungă la un rezultat.

Mai mult decât atât, această declarație este bine notată și la Bruxelles. Și nimeni nu-și mai face iluzii că va putea să iasă o lege care să corespundă exigențelor situației de deficit excesiv pe care România o are.

Dânsul a făcut foarte clar faptul că orice scădere înseamnă că dânsul nu va promulga legea. Deci, degeaba a chemat partidele. De fapt, le-a dat exact ce vreau să audă. Să li se ia responsabilitatea neîndeplinirii acestui jalon și implicit a pierderii banilor”, a explicat fostul șef al statului.

Citește și DOCUMENT Ce prevede noul proiect al Legii salarizării. Nu va scădea nicio leafă / Sporurile, plafonate la 20 la sută / Premii de performanță pentru cei mai harnici bugetari / Schimbări importante în Educație și Sănătate

În același context, Traian Băsescu a subliniat că ratarea acestui jalon din PNRR va fi ”un dezastru”.

”Când depășești 60 la sută din PIB, se întâmplă următorul lucru, la fel ca și atunci când depășești 3 la sută din deficitul bugetar. Se face un plan de redresare, împreună cu Comisia Europeană și se supune aprobării ministrilor de finanțe din Uniunea Europeană, adică Consiliului ECOFIN. Cine crede că Pîslaru se duce la Bruxelles și modifică parametrii acolo dincolo de cei conveniți, e copil. Sau nu știe tratatul de la Lisabona, tratatul Uniunii Europene. Parametrii, obiectivele acestui program cu România sunt stabiliți în ECOFIN, deci nu-i modifică nimeni

Ce se poate negocia acolo unde nu se îndeplinesc 100 la sută jaloanele să se constate că a făcut, totuși, 50 la sută. Îi dăm jumătate din suma alocată a acestui jalon, dar nu altceva. Efectivul jalonului nu se poate modifica. Deci marea problemă pe care o avem este la domnul președinte Nicușor Dan. Îmi pare rău că trebuie să o spun”, a mai spus, la postul B1TV, fostul președinte.

Noul proiect al Legii salarizării a ajuns, joi, la liderii partidelor din fosta coaliție, urmând să aibă loc noi discuții pentru a se ajunge la consensul necesar adoptării. Acest act normativ este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are o miză uriașă: 770 de milioane de euro și are termen-limită 31 august.

Citește și Radu Burnete, după discuțiile de la Cotroceni privind Legea salarizării: Liderii partidelor din fosta coaliție au primit noua formă a proiectului. Noi discuții mediate de Nicușor Dan, săptămâna viitoare

După atacul masiv din cursul nopţii, soldat cu 15 morţi, ruşii au atacat Kievul şi pe parcursul zilei cu diverse tipuri de armament. Seara, în districtul Holosiivskîi, a fost lovit un centru de afaceri: o persoană a murit, iar alte câteva au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda, citându-l pe primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko.

Autorităţile au anunţat că, în cartierul Holosiivskîi, a izbucnit un incendiu într-un centru de afaceri ca urmare a unui atac inamic. Kliciko a declarat că în clădire au fost găsite o persoană decedată şi două persoane rănite, scrie news.ro.

Potrivit informaţiilor preliminare, fragmente de dronă au căzut peste clădire. Echipele de salvare continuau operaţiunile de căutare în clădire.

Un obiectiv de infrastructură critică, atacat în mod deliberat

Kliciko a declarat ulterior că, în a doua parte a zilei, în capitală, practic pentru prima dată în ultimele câteva luni, a fost atacat în mod deliberat un obiectiv de infrastructură critică. Locuitorii din raionul Desnianskîi şi o parte a raionului Dniprovski ar putea avea întreruperi în alimentarea cu apă caldă. Kliciko a adăugat că specialiştii lucrează la refacerea infrastructurii avariate.

În noaptea de 20 august, ruşii au atacat Kievul cu rachete balistice, iar în oraş s-au auzit explozii. 15 persoane au murit, iar numărul răniţilor a ajuns la 39.

Joi, în cursul zilei, primarul Kliciko a anunţat că resturi ale unei drone inamice au căzut pe o clădire nerezidenţială din districtul Desnianski.

În total, ţinând cont şi de regiunea înconjurătoare a capitalei, bilanţul victimelor ajunsese joi seara la 17 morţi şi peste 40 de răniţi.

Rusia a lansat 168 de drone și zeci de rachete

Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că eşecul aliaţilor Ucrainei de a reface stocul de rachete de apărare aeriană costă vieţi omeneşti.

Forţele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat zeci de rachete de croazieră, precum şi rachete balistice şi hipersonice, şi 168 de drone, într-un atac masiv desfăşurat în timpul nopţii. Forţele aeriene au precizat că aproape 90% dintre drone şi majoritatea rachetelor de croazieră au fost doborâte. Acestea nu au specificat dacă vreuna dintre rachetele balistice, mai letale, a fost interceptată – având în vedere că săptămâna trecută au afirmat că furnizarea unor astfel de informaţii îi oferă Rusiei un motiv de bucurie.

Zelenski a calificat atacul de joi drept unul dintre cele mai „cinice, calculate şi de amploare” din cei patru ani şi jumătate de război.

Etajele superioare ale unui bloc de locuinţe cu nouă etaje au fost distruse în cartierul Solomianskîi din Kiev, unde au murit cel puţin opt persoane, a declarat primarul Vitali Kliciko. Acesta a decis ca vineri să fie zi de doliu.

Zelenski: Reacţia lumii „nu este adecvată”

În total, 30 de clădiri rezidenţiale, o şcoală, un spital de copii şi o grădiniţă se numără printre clădirile avariate din Kiev şi din zonele înconjurătoare, a spus Zelenski.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat că Moscova a folosit atacuri aeriene şi drone pentru a lovi ţinte din Kiev şi din împrejurimi, inclusiv instalaţii care produc componente pentru drone, un depozit militar şi un centru logistic.

Pe măsură ce Rusia şi-a intensificat atacurile balistice în ultimele luni, Zelenski a făcut apel la aliaţi să refacă stocul Ucrainei de rachete interceptoare Patriot – singura armă din arsenalul său capabilă să doboare o rachetă balistică. „Fiecare rachetă suplimentară salvează vieţile poporului nostru”, a pledat Zelenski, adăugând că rachetele de înlocuire nu au fost încă primite. „Din păcate… reacţia lumii la astfel de atacuri nu este întotdeauna adecvată”, a constatat el.

Zelenski a avertizat, pe de altă parte, că Moscova nu va negocia serios pentru pace atât timp cât Ucraina nu dispune de sisteme de apărare antirachetă pentru a-şi apăra oraşele. Discuţiile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului au intrat în impas la începutul acestui an, deoarece Kievul a refuzat să cedeze cererilor Rusiei de a ceda mai mult teritoriu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe X, ca răspuns la mesajul lui Zelenski, că lucrează împreună cu statele membre şi partenerii pentru a furniza Ucrainei capacităţi antibalistice, considerând acest lucru „cea mai urgentă dintre priorităţi”.

Atacul de nouă ore a lovit inclusiv depozite de alimente

Prim-ministrul ucrainean Serhii Koreţki a afirmat că unele depozite de alimente şi sediile Crucii Roşii din jurul oraşului Kiev au fost avariate în urma atacului din timpul nopţii, care a durat aproape nouă ore, relatează Reuters.

În ultimele săptămâni, fructele şi legumele proaspete au dispărut ocazional de pe rafturile unor supermarketuri din Kiev, ca urmare a atacurilor asupra depozitelor logistice ale retailerilor de produse alimentare.

Atacurile ruseşti au vizat, de asemenea, un punct de trecere a frontierei cu Moldova din regiunea Odesa, de la Marea Neagră, unde atacurile repetate asupra porturilor şi navelor au dus practic la oprirea exporturilor agricole vitale ale Ucrainei, exercitând presiune asupra preţurilor globale la alimente.

Ucraina a lovit o rafinărie și un terminal petrolier din Rusia

La rândul său, Ucraina şi-a intensificat şi ea atacurile asupra Rusiei, vizând instalaţiile petroliere şi infrastructura logistică pentru a încerca să submineze capacitatea Moscovei de a continua războiul.

Armata ucraineană a declarat joi că a lovit rafinăria de petrol TANECO din Tatarstan şi un terminal petrolier din regiunea Krasnodar.

Negocierile pentru încheierea războiului rămân în impas

Ucraina a făcut propuneri de pace negociatorilor americani, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pentru un plan de încetare a războiului, a declarat Zelenski luna aceasta.

Kremlinul a declarat joi că nu există încă informaţii cu privire la o posibilă vizită la Moscova a lui Kushner şi Witkoff, care au fost ultima dată în capitala Rusiei în ianuarie şi nu au vizitat încă Kievul. Nu a fost încă confirmată nicio dată pentru o vizită propusă în Ucraina, potrivit unei surse familiarizate cu discuţiile.

Noul proiect al Legii salarizării a ajuns, joi, la liderii partidelor din fosta coaliție, urmând să aibă loc noi discuții pentru a se ajunge la consensul necesar adoptării. Acest act normativ este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are o miză uriașă: 770 de milioane de euro și are termen-limită 31 august.

Proiectul proiect al Legii salarizării prevede, printre altele, că nu scădea nicio leafă din sistemul bugetar. Sporurile vor fi plafonate la 20 la sută, însă vor putea fi date premii de performanță. Sunt menționate totodată schimbări importante privind salarizarea cadrelor didactice.

Potrivit proiectului, noua lege a salarizării bugetarilor ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, iar Valoarea de Referință (VR) pe baza căreia se vor calcula toate salariile din sectorul bugetar a fost stabilită prin derogare la 4.000 de lei, deși inițial era de 4.100 de lei.

Raportul salarial – 1 la 8

Documentul fixează o ierarhie în sectorul public, unde raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, soldă sau indemnizație lunară este de 1 la 8. Toate funcțiile din sectorul bugetar sunt grupate în 12 grade salariale, cărora le corespund coeficienți de salarizare cuprinși între 1,00 și 8,00.

Salariul de bază al fiecărui angajat se va calcula direct prin înmulțirea coeficientului alocat funcției cu Valoarea de Referință de 4.000 de lei, la care se adaugă cotele procentuale aferente celor 6 gradații de vechime (de la 0 la peste 20 de ani de vechime).

Totatul sporurilor – maximum 20 la sută din cel al salariilor

Proiectul face ordine și la capitolul sporuri, prin limitarea acestora. Astfel, suma totală a sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20 la sută din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.

Sunt exceptate de la acest plafon doar câteva drepturi specifice, cum ar fi

• sporul de până la 40 la sută pentru proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile
• sporul pentru administrarea resurselor europene și finanțe publice (până la 40 la sută)
• sporul de noapte (25 la sută), sporul pentru ore suplimentare (75 – 100 la sută) și cel pentru persoanele cu handicap (15 la sută din valoarea de referință)

Ordonatorii de credite care depășesc pragul de 20 la sută riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 50.000 de lei, aplicate direct de Curtea de Conturi, alături de obligația de recuperare a prejudiciului, notează adevarul.

Noul proiect al Legii salarizării prevede că nu va scădea niciun salariu

Noua variantă a proiectului de lege include o clauză de protecție socială pentru angajații ale căror salarii calculate pe noua grilă ar fi mai mici decât cele actuale. În cazul în care venitul rezultat din noua lege este inferior celui încasat în luna noiembrie 2026, angajatul va primi o „diferență salarială tranzitorie”. Această sumă va acoperi diferența și se va diminua treptat doar pe măsură ce salariul de bază al funcției va crește prin majorări viitoare, până la eliminarea ei completă.

Premii de performanță pentru bugetari

Premiul de performanță va putea fi acordat pentru cel mult 30 la sută din personalul unei instituții și va fi cuprins între 10 și 20 la sută din salariul de bază. Totuși, aplicarea acestuia este eșalonată după cum urmează:

• În învățământ: Intrarea în vigoare este imediată (decembrie 2026), unde vechea gradație de merit se transformă direct în premiu de performanță.
• În sănătate: În 2027 se va derula un proiect pilot de 24 de luni în maximum 4% din spitalele publice.
• Pentru restul bugetarilor: Acordarea premiilor de performanță este amânată până în anul 2029 și va fi condiționată strict de încadrarea României în țintele de deficit bugetar.

Citește și Radu Burnete, după discuțiile de la Cotroceni privind Legea salarizării: Liderii partidelor din fosta coaliție au primit noua formă a proiectului. Noi discuții mediate de Nicușor Dan, săptămâna viitoare

Fără secrete privind lefurile bugetarilor

Instituțiile publice vor fi obligate să publice de două ori pe an (la 30 aprilie și 31 octombrie) pe pagina proprie de internet lista completă a funcțiilor, salariilor de bază și tuturor sporurilor acordate. Managerii sau conducătorii de instituții care refuză sau omit să publice aceste date vor fi amendați de Inspecția Muncii cu sume între 20.000 și 30.000 de lei, mai notează aceeași sursă.

Cât va fi sporul de doctorat

Modificarea OUG 153/2017 clarifică faptul că indemnizația de doctor devine o sumă fixă de 500 lei brut/lună, acordată doar dacă atribuțiile specifice sunt prevăzute în fișa postului și verificate lunar (art. 39).

Schimbări importante în Educație și Sănătate

Principalele modificări aduse de noua lege schimbă modul în care se calculează veniturile cadrelor didactice și ale personalului medical. Pentru profesori, sporurile importante — cum sunt cele de diriginte, de învățător sau educatoare – nu mai depind de salariul fiecăruia, ci devin sume fixe calculate raportat la o Valoare de Referință de 4.000 de lei (de exemplu, dirigenția aduce între 400 și 800 de lei brut, în funcție de numărul de elevi), iar vechea gradație de merit este înlocuită de un sistem de premii de performanță.

În Sănătate, salariile medicilor și asistenților sunt acum diferențiate clar în funcție de spitalul în care lucrează și de riscul secției (secțiile grele precum ATI, UPU sau Chirurgia având un plus garantat la salariu), iar gărzile peste programul normal se plătesc separat, prin contracte de muncă cu timp parțial. Important de știut este că legea conține o clauză de protecție: dacă din noile calcule ar rezulta un venit mai mic decât cel din noiembrie 2026, statul va acoperi diferența, astfel încât niciun salariu aflate în plată să nu scadă.

Sporuri specifice pentru profesori și educatori

Sporul de Diriginte: Nu mai este calculat la salariul de bază, ci direct din Valoarea de Referință (VR = 4.000 lei), diferențiat pe dimensiunea clasei:

Clase de până la 20 de elevi: 10 la sută din VR (400 lei brut).

Clase între 21 și 30 de elevi: 15 la sută din VR (600 lei brut).

Clase cu peste 30 de elevi: 20 la sută din VR (800 lei brut).

Spor pentru învățători și educatoare (Art. 12): Învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar primesc un spor fix de 10% din Valoarea de Referință (400 lei brut).

2 clase de elevi: 5 la sută la salariul de bază.

3 clase de elevi: 7 la sută la salariul de bază.

4 clase de elevi: 10 la sută la salariul de bază.

5 clase de elevi: 15 la sută la salariul de bază.

Profesorii din învățământul special, logopezii, profesorii itineranți/de sprijin din CJRAE/CMBRAE: până la 15% la salariul de bază.

Consilierii școlari din CJRAE/CMBRAE: până la 5% la salariul de bază.

Spor de izolare: Până la 15 la sută din salariul de bază pentru cadrul didactic care predă în localități izolate (Acest spor este exceptat de la plafonul general de 20 la sută stabilit prin Lege).

Spor pentru practică pedagogică (Art. 4): Între 5 și 15 la sută la salariul de bază pentru profesorii care coordonează practica viitorilor învățători și profesori.

Reguli privind plata cu ora și normele didactice

Calculul pentru plata cu ora se face raportând salariul de bază aferent funcției (luând în calcul vechimea, gradul didactic și gradația) la 120 de ore.

Plata cu ora pentru directori / conducere: Personalul didactic de conducere poate fi salarizat suplimentar prin plata cu ora pentru maximum 6 ore din norma didactică (în preuniversitar sau învățământul superior).

Echivalare profesori primar/preșcolar: Salarizarea profesorilor pentru învățământul preșcolar și primar se face la nivelul unui profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar.

Vechimea în învățământ: Este recunoscută atât vechimea efectivă la catedră (sau în inspectorate/minister), cât și vechimea recunoscută provenită din alte sectoare de activitate dacă persoana a profesat în specialitatea diplomei de studii.

Simplificare la angajarea în proiecte: Pentru proiectele de cercetare sau europene, angajarea universitarilor și cercetătorilor se face prin contract pe perioadă determinată directly prin decizia rectorului, fără alte concursuri sau formalități prealabile.

Reglementări din Sănătate

Mărimea sporurilor de mediu/pericol este defalcată pe niveluri de risc și locuri de muncă:

Nivelul I (40% – 55% din salariul de bază): UPU-SMURD, UPU, CPU, secții/compartimente ATI, terapie intensivă, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională, prelevare și transplant de organe.

Nivelul II (30 – 50 la sută din salariul de bază): TBC, SIDA, lepră, psihiatrie, ambulanță (servicii de urgență), bloc operator, arși, USTACC, oncologie (medicală și pediatrică), radioterapie, hematologie oncologică, centre de transfuzie sanguină, microchirurgie reconstructivă, intervenții în epidemii grave.

Nivelul III (15 – 30 la sută din salariul de bază): Dializă, îngrijiri paliative, chirurgie generală/cardiovasculară/pediatrică, ortopedie, boli infecțioase, gastroenterologie, neurologie, neurochirurgie (iar pentru personalul nemedical din TBC, psihiatrie, infecțioase — spor de până la 20%).

Condiții periculoase / Radiații (10 – 20 la sută): Neonatologie, săli de naștere, laboratoare de analize. La surse de radiații, sporul este gradat de la 5 la sută (categoria I de risc) la 20 la sută (categoria a IV-a).

Condiții grele și deosebite (5- 10 la sută): Corespunzător timpului efectiv lucrat.

Spor de izolare / spital izolat (5- 15 la sută): Pentru spitale/unități din zone izolate, de altitudine sau cu deficit masiv de specialiști (Exceptat de la plafonul general de 20 la sută de la Art. 21).

Interdicție de cumulare: Sporurile pentru condiții (Nivel I–III, radiații, grele) nu se pot cumula pentru aceeași persoană, cu excepția personalului care face radiologie intervențională în sălile de operații.

Plata gărzilor și a muncii în ture

Sporul de ture (15 la sută): Personalul care lucrează în sistem de 3 ture (8h) sau 2 ture (12h) poate primi un spor de 15 la sută din salariul de bază în loc de sporul standard de noapte (Exceptat de la plafonul de 20 la sută).

Munca în weekend și sărbători legale: Orele lucrate în program normal în zile de weekend sau sărbători legale se plătesc cu un tarif orar cu 40 la sută mai mare decât tariful orar al salariului de bază (fără acordare de timp liber corespunzător).

Citește și Ajutor de deces pentru pensionarii militari. Cine poate primi banii și ce acte trebuie depuse la Casa de Pensii a MApN în 2026

Salarizarea gărzilor de urgență

Gărzi de urgență în zile lucrătoare (peste norma de bază): plătită cu tariful orar al salariului de bază.

Gărzi de urgență în weekend/sărbători legale: plătită cu tariful orar + 30 la sută.

Gărzi de monitorizare: 75 la sută din tariful gărzii de urgență în zile lucrătoare și 100% din tariful orar simplu în weekend.

Gărzi la domiciliu (chemări): se plătesc cu 40 la sută din tariful orar pentru orele de gardă la domiciliu.

Contract parțial pentru gărzi (Art. 5): Gărzile care depășesc norma de bază obligatorie se desfășoară prin încheierea unui contract individual de muncă cu timp parțial. Sumele plătite pentru gărzi intră în calculul masei salariale de bază a instituției.

Salariile cadrelor medicale sunt diferențiate direct în funcție de rangul spitalului și de specificul secției:

• Asistența Socială și Sporuri Excepționale
• Sporuri în centre rezidențiale și asistență socială
• Recuperare neuropsihiatrică, TBC, SIDA, neurologie: spor de până la 40 la sută
• Asistenți maternali (al doilea copil în plasament): spor de până la 10 la sută
• Asistenți maternali (asigurare continuitate): spor de până la 5 la sută
• Centre izolate/altitudine: spor de până la 15% (exceptat de la plafonul de 20 la sută).

Bonus de activitate excepțională: Personalul din unitățile sanitare publice poate primi un spor de până la 30% la salariul de bază pentru activități speciale, plătit exclusiv din veniturile proprii ale spitalului.

Iată, mai jos, forma integrală a proiectului Legii salarizării.

Investiția a pornit de la o situație dificilă. Clădirea s-a aflat o perioadă îndelungată în administrarea Primăriei Municipiului București, iar lucrările începute în trecut au rămas nefinalizate mai bine de zece ani. După preluarea imobilului în administrarea Sectorului 3, au fost realizate expertizele și documentațiile tehnice, au fost identificate soluțiile necesare, au fost accesate surse de finanțare, iar șantierul a putut fi reluat. Proiectul a presupus consolidarea corpului existent, modernizarea integrală a spațiilor și extinderea clădirii atât pe orizontală, cât și pe verticală.

De la 30 la 50 de săli de clasă și laboratoare

Una dintre cele mai importante schimbări este creșterea capacității școlii.

Înainte de intervenție, unitatea dispunea de 26 de săli de clasă și patru laboratoare. După finalizarea lucrărilor, elevii vor avea la dispoziție 43 de săli de clasă și șapte laboratoare, adică 50 de spații dedicate activităților didactice. Noua configurație va permite școlii să asigure cursurile pentru aproximativ 1.100 de elevi într-un singur schimb. Trecerea la învățământul într-un singur schimb este una dintre direcțiile urmărite prin investițiile realizate în infrastructura educațională din Sectorul 3, într-un context în care școlile din sector se confruntă cu o presiune ridicată generată de numărul mare de elevi.

Citeşte şi

Noile reguli privind admiterea la liceu, criticate de Consiliul Național al Elevilor: ”Ajung în sala de concurs cu oportunități profund diferite”

Sală de sport, bibliotecă și spații noi pentru elevi

Modernizarea Școlii nr. 149 nu s-a limitat la crearea unor clase suplimentare. Proiectul include o bibliotecă, spații administrative și medicale, spații tehnice, arhivă, zone recreative, grupuri sanitare dimensionate conform normelor actuale și o sală multifuncțională.

La etajele superioare a fost amenajată și o sală de sport cu o suprafață de peste 775 mp, prevăzută cu vestiare, precum și o sală multifuncțională de aproximativ 161 mp.

Primăria Sectorului 3 a început lucrările pentru modernizarea trecerilor de pietoni. Prima trecere, lângă Școala 195

Lucrările au fost realizate etapizat, în paralel cu necesitatea menținerii activității educaționale, ceea ce a făcut ca proiectul să fie unul de durată și să genereze, temporar, disconfort pentru elevi, profesori și părinți.

În prezent, șantierul se află în etapa finală. Odată cu încheierea intervențiilor la clădire, lucrările se concentrează și asupra amenajării curții și a terenurilor de sport exterioare.

Finalizarea Școlii Gimnaziale nr. 149 încheie un proces început cu preluarea unei clădiri în care intervențiile fuseseră abandonate și transformă unitatea într-o școală cu o capacitate mai mare, spații moderne și condițiile necesare pentru desfășurarea cursurilor într-un singur schimb.

Potrivit primelor informații, este vorba despre o pană de curent extinsă, fiind raportate probleme cu alimentarea cu energie electrică în mai multe zone din Capitală. Efectele penei de curent sunt resimțite inclusiv pe Aeroportul Otopeni.

Oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) au confirmat că a fost o scurtă cădere de curent pe zona Pipera, respectiv lipsă tensiune într-o zonă aparținând companiei Retele Electrice (fostul Enel), potrivit Mediafax.

Citește și: Ilie Bolojan îl critică dur pe Bogdan Ivan după ce acesta a susținut că România riscă să intre în blackout: „O atitudine iresponsabilă”. Reacția fostului ministru al Energiei: „Acuzații mincinoase și agresive. Nu este o exagerare, nu este alarmism, este realitate”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Sistemele critice operaționale ale aeroportului sunt funcționale”, au subliniat oficialii CNAB.

Alte articole

Pană de curent pe Aeroportul Otopeni. Panică printre pasageri: ”Am fost anuntati că trebuie să ne mutăm la celălalt terminal”

Ce amendă riscă bucureștenii care intră cu trotineta în parcurile din Capitală. Noua regulă care a fost introdusă recent

Până la acest moment nu a fost anunțată o posibilă problemă cu privire la activitatea din aeroport.

Totodată, deocamdată nu există informații cu privire la numărul exact de consumatori afectați.

Citește și: Risc de blackout la metrou. Hidroelectrica a notificat Metrorex că ar putea sista furnizarea energiei din cauza datoriilor uriaşe. UPDATE: Reacţia lui Radu Miruţă