O zi de vineri, 13, cu noroc pentru familia Mazăre. Alexandru Mazăre, fratele fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, iese și el din închisoare, la mai bine de trei luni după ce fratele său a fost eliberat.  Alexandru Mazăre a activat 12 ani în politică: 4 ani ca deputat și 2 legislaturi ca senator din partea PSD Constanța

Vineri, 13 septembrie 2024, Tribunalul Constanța a respins contestația formulată de DNA împotriva deciziei Judecătoriei Medgidia prin intermediul căreia s-a dispus liberarea condiționată a lui fostului senator. Decizia magistraților este definitivă.

Alexandru Mazăre a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare, în Dosarul Henri Coandă, din care a executat doi ani din pedeapsă, adică două treimi din total, ceea ce îl face eligibil pentru a cere liberarea condiționată, conform legii. În urmă cu câteva luni, Comisia de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Poarta Albă a propus Judecătoriei Medgidia punerea în libertate a fostului senator de Constanța, iar instanța a admis această propunere. Procurorii DNA s-au opus și au formulat contestație, aceasta fiind respinsă definitiv la Tribunalul Constanța.

”Respinge, ca nefondată, contestatia formulată de D.N.A. – SERVICIUL TERITORIAL CONSTANTA, împotriva sentintei penale nr.1026 din data de 20.06.2024 pronuntată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr. 5523/256/2024, privind pe condamnatul MAZĂRE ALEXANDRU, fiul lui Stefan si Victoria Gabriela, născut la 02.01.1972, detinut în Penitenciarul Constanta Poarta Albă. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 13.09.2024”, se arată în hotărârea instanței.

În 2022, Alexandru Mazăre, fratele fostului primar Radu Mazăre, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani de închisoare într-un dosar de corupție în care erau implicați și Radu Mazăre, precum și omul de afaceri Avraham Morgenstern. În cadrul aceleiași decizii, instanța a dispus confiscarea sumei de 80.000 de euro de la Alexandru Mazăre. Dosarul, instrumentat de DNA, viza o mită legată de licitația pentru construirea cartierului de locuințe sociale „Henri Coandă”.

Directoarea celei mai mari închisori din Ecuador, situată în orașul Guayaquil, cunoscut pentru frecventele revolte violente, a fost ucisă joi, conform AFP, informează Agerpres.

“Directoarea centrului de detenţie pentru bărbaţi Nr.1 din (provincia) Guayas, Maria Daniela Icaza, a decedat în urma unui atac armat pe drum”, a anunţat această sursă pentru presă, precizând că funcţionara a murit în timp ce era transportată la spital.

Poliţia “se află la locul atacului pentru a începe investigaţiile ce vor permite localizarea celor responsabili”, a adăugat SNAI pe reţeaua socială X.

Instituţia a mai informat că un alt funcţionar, care o însoţea pe directoare, a fost rănit.

Guayas nr.1, cunoscută de asemenea sub numele de “Închisoarea de pe litoral”

Este unul dintre centrele penitenciare cele mai violente din Ecuador, zguduită constant de confruntări sângeroase între deţinuţi şi răzvrătiţi. Peste 460 de deţinuţi au murit în această ţară din 2021 încoace.

Guayaquil este unul dintre oraşele cele mai periculoase din cauza prezenţei de bande de traficanţi de droguri, care îşi dispută controlul asupra rutelor pentru trafic de stupefiante.

Acesta este al doilea asasinat împotriva unui director de închisoare în Ecuador în mai puţin de zece zile: pe 3 septembrie, Alex Guevara, care conducea penitenciarul din Sucumbios, provincie din nord-est la frontiera cu Columbia, a fost de asemenea ucis în timpul unui atac armat. De asemenea, doi agenţi de închisoare au fost răniţi în acel atac.

Iar două săptămâni mai devreme, alţi doi agenţi de pază au fost asasinaţi la Guayaquil în drumul lor spre locul de muncă.

Un polițist pe motocicletă, dela Brigda Rutieră a Capitalei, a lovit, vineri după-amiază, un pieton, chiar lângă sediul Guvernului.

“Astăzi, în jurul orei 14:12, Brigada Rutieră a fost sesizată prin SNUAU 112 cu privire la producerea unui accident de circulație în Piața Victoriei.

Din primele informații, un polițist din cadrul Brigăzii Rutiere, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a condus o motocicletă în Piața Victoriei dinspre bd. Lascăr Catargiu către bd. Aviatorilor, iar când a ajuns la intersecția cu str. Paris a surprins și accidentat un pieton.

În urma accidentul de circulație a rezultat rănirea pietonului, care a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Motociclistul avea în funcțiune semnale speciale de avertizare luminoase și sonore

Motociclistul se deplasa în regim prioritar, având în funcțiune semnale speciale de avertizare luminoase și sonore.

Conducătorul motocicletei a fost testat cu aparatura din dotare, rezultatele indicate fiind 0 pentru alcool, respectiv negativ pentru substanțe psihoactive.

Se efectuează cercetarea la fața locului pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul de circulație”, precizează Brigada Rutieră..

Fostul viceprimar USR al Capitalei, Horia Tomescu, a fost exclus din USR din cauza unor postări pe rețelele sociale în care îl critica pe liderul USR București Vlad Voiculescu. „Sunt onorat să îngroș rândurile celor epurați din USR din motive de opinie contrară cu a șefului”, a scris Tomescu pe Facebook, după decizia luată.

„Am aflat că am fost exclus din partid. Sunt onorat să îngroș rândurile celor epurați din USR din motive de opinie contrară cu a șefului. Partidul a devenit un vehicul de obținere de posturi puse din pix de către șefi, oameni care au o singură calitate – obediența.

Reforma țării, meritocrație, justiție corectă sunt cuvinte demult uitate în USR. O organizație politică muribundă, orientată exclusiv spre luptele interne. Îmi cer iertare cetățenilor dacă am contribuit cu orice la decesul unui partid ce a reprezentat la un moment dat speranța unei generații”, a scris Tomescu pe Facebook.

Reproșurile care i-au adus excluderea

Cândva considerat un apropiat al lui Vlad Voiculescu, Horia Tomescu a intrat în conflict cu acesta. Fostul viceprimar i-a reproșat în mai multe rânduri numirile din pix și susținerea unei persoane anchetate de DNA în posturi de conducere la nivelul adminstrației din București.

„Din nou un scăndăluț în filiala noastră. Cică dacă ești tare în Tinder primești loc în consiliul de administrație la compania municipală. După STB, de data asta Parking. Nulitățile vor promova întotdeauna obediența, niciodată reforme, politici publice coerente sau alte vrăjeli.

Când liderii partidului meu vor realiza asta, va încetini hemoragia de membri și simpatizanți”, scria Tomescu pe 11 iulie despre numirea Oanei Sivache membru în Consiliul de Administrație al companiei de parking. Oana Sivache este acuzată într-un dosar de corupție din perioada în care era șefa ASSMB.

Statele membre ale Uniunii Europene pot majora fondurile pe care le plătesc fermierilor, a anunțat, vineri, Comisia Europeană, după ce protestele fermierilor de la începutul anului au forțat factorii de decizie să reducă regulile climatice.

Comisia a transmis că va permite statelor membre UE să plătească fermierilor avansuri mai mari din fondurile politicii agricole comune, ceea ce le-ar permite acestora să primească până la 70% din plățile directe în avans începând cu luna octombrie și până la 85% din plăți în avans în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale.

Astfel de plăți sunt în prezent de 50%, respectiv 75%. „Fermierii din UE continuă să se confrunte cu probleme de lichiditate, în special din cauza evenimentelor meteorologice extreme care au avut un impact asupra producției în ultimii ani, precum și a ratelor ridicate ale dobânzilor de pe piețele financiare europene și a prețurilor ridicate ale inputurilor agricole și ale mărfurilor”, a menționat Comisia într-un comunicat.

Comisia a luat măsuri similare înainte, în special în 2020, ca răspuns la pandemia de coronavirus. La începutul acestui an, fermierii au blocat drumuri pentru a cere măsuri privind veniturile mici, importurile de alimente ieftine, reglementările împovărătoare și concurența neloială din străinătate.

Părți cheie ale politicii UE au fost afectate, pe fondul tentativei Bruxelles-ului de a-i liniști pe fermieri. UE a retras o lege de reducere a utilizării pesticidelor, a întârziat un obiectiv ca fermierii să lase terenuri nelucrate pentru a crește biodiversitatea și a renunțat la obiectivul de reducere a emisiilor agricole din foaia de parcurs climatică pentru 2040.

Partidul Popular austriac (ÖVP), condus de cancelarul Karl Nehammer, a eşuat în încercarea sa de a da în judecată un ministru pentru susţinerea unei legi europene privind mediul, a anunţat vineri o purtătoare de cuvânt a Biroului procurorului anticorupţie de la Viena, potrivit agenției germane de presă DPA.

În luna iunie, ÖVP a formulat o plângere împotriva ministrei pentru acţiuni climatice, Leonore Gewessler, pe care a acuzat-o de abuz de putere după ce aceasta a aprobat legislaţia UE privind restaurarea naturii, în pofida opoziţiei exprimate de ÖVP, scrie Agerpres.

Gewessler este membră a Partidului Verde, formaţiune care guvernează împreună cu ÖVP, formațiune de orientare conservatoare.

Susţinerea lui Gewessler pentru legea respectivă a avut drept rezultat o majoritate fragilă în rândul statelor Uniunii Europene în favoarea actului normativ, ce vizează refacerea pădurilor şi a altor zone naturale.

Ce îi reproșează ÖVP ministrei Gewessler

Însă conservatorii (ÖVP) şi reprezentanţii fermierilor austrieci şi din blocul comunitar se tem că noua legislaţie UE îi va afecta negativ pe fermieri, cu efecte asupra producţiei alimentare din Uniunea Europeană.

ÖVP susţine că Gewessler a acţionat în mod ilegal şi neconstituţional, afirmând că ea a anulat veto-ul statelor şi nu şi-a coordonat acţiunile cu ministrul agriculturii, care este membru al Partidul Popular.

Disputa dintre partenerii din coaliţia guvernamentală a izbucnit în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din Austria prevăzute pentru 29 septembrie.

Atât ÖVP, cât şi Verzii se află sub presiune pentru a-şi mobiliza alegătorii, conservatorii încercând să recupereze diferenţa care îi desparte de Partidul Libertăţii (FPÖ, extrema dreaptă) în intenţiile de vot ale alegătorilor austrieci.

Legea europeană pentru refacerea naturii

La jumătatea lunii iunie, Uniunea Europeană a aprobat definitiv primul regulament din istoria sa care obligă statele membre să contribuie la refacerea naturii şi nu doar la protejarea ei, după un proces întortocheat, cu surprize până în ultimul moment pentru a închide acest dosar.

În ajunul votului, Austria a trecut de partea celor care susţin acest regulament, ceea ce a permis Consiliului UE să atingă majoritatea calificată necesară. Regulamentul fusese deja negociat şi agreat între state, dar şi cu Parlamentul European, care l-a aprobat în februarie, în şedinţă plenară. Era nevoie doar de adoptarea oficială din partea statelor membre.

Regulamentul a fost adoptat în cele din urmă cu voturile favorabile ale Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Portugaliei, României, Slovaciei şi Sloveniei.

„Împotrivă” au votat Italia, Ungaria, Olanda, Polonia, Finlanda şi Suedia, iar Belgia s-a abţinut.

Comisia Europeană a prezentat Legea pentru restaurarea naturii în iunie 2022 pentru a reface cel puţin 20% din ecosistemele degradate până în 2030 şi toate până la jumătatea secolului, inclusiv terenuri cultivate.