Ianis Hagi și-a găsit cu greu cuvintele după umilința cu Polonia. Căpitanul naționalei nu a avut prea multe explicații după ce s-a întâmplat pe teren.

„Un moment trist unde trebuie să reflectăm. Trebuie să ne uităm în oglindă. Să ne gândim serios unde vrem să mergem.Suntem din nou și la bine și la greu. Responsabilitatea este clar a mea, apoi toți și la bine și la greu trebuie să fim împreună.

Am mai avut un episod la fel în Spania, în final am redresat lucrurile. Am pus naționala pe picioare. E responsabilitatea noastră, ține de noi să ieșim de aici. Trebuie să luăm o decizie să vedem încotro o luăm.

Presiunea este pentru toată lumea, mai ales când știi că ai făcut bine, când ai plâns pentru echipa națională. Fiind aici de 8 ani de zile, durerea este mare.

Capul jos și la muncă. Este responsabilitatea mea. Am ieșit primul pe teren, așa cum am mai spus”, a spus Hagi pentru Antena 1.

România a terminat în genunchi cu Polonia

Naţionala României a fost zdrobită la Varşovia cu scorul de 6-0, de Polonia. După primele 20 de minute în care tricolorii au lăsat impresia că se poate, a început dezastrul. Drăguşin l-a împins pe Lewandowski, în careu, şi s-a dictat penalty, iar fundşul nostru a fost eliminat. Vedeta polonezilor a transformat lovitura de pedeapsă şi a deschis scorul. Tot Lewandowski a făcut 2-0 în minutul 48, pentru ca Ghiţă să înscrie în poarta lui Hindrich. Zielinski a înscris şi el în minutul 62.

Tudor Băluţă nu s-a lăsat mai prejos şi a pasat direct lui Bednarek, care a înscris pentru ca Lewandowski să pună pe tabelă un scor final împrumutat din tenis, în minutul 86.

Polonia – România 6-0 şi dezastrul tricolorilor este complet, cu trei înfrângeri şi 12 goluri încasate, într-o grupă unde suntem pe ultimul loc.

Muncitori români plătiți cu puțin peste 2 euro pe oră, fără contracte și fără acces la propriile documente de identitate: aceasta este situația descoperită de carabinieri într-o anchetă privind exploatarea forței de muncă în podgoriile din nordul Italiei. Doi români, tată și fiu, sunt suspectați că organizau transportul și cazarea conaționalilor și încasau remunerația acestora, reținând peste jumătate din bani. Un antreprenor agricol este, de asemenea, vizat de dosar.

Ancheta a fost desfășurată de carabinierii din Moncalvo și de unitatea specializată în inspecția muncii din Asti, în regiunea Piemonte. Cei doi români locuiesc la Casale Monferrato și dețin o casă în Grazzano Badoglio, unde erau găzduiți muncitorii, relatează RAI și Corriere della Sera.

Plecau înainte de răsărit și reveneau cu aceleași mașini

Investigația a pornit de la mișcările repetate observate în jurul unei case din centrul localității Grazzano Badoglio. În fiecare dimineață, înainte de răsărit, mai multe persoane ieșeau din imobil și urcau în mașini. Revenirea avea loc după-amiaza târziu, cu aceleași autoturisme.

Carabinierii au verificat vehiculele și locuința, apoi au urmărit deplasările. Astfel au identificat legătura dintre cei doi proprietari români și muncitorii transportați la fermele din împrejurimi.

Potrivit reconstituirii anchetatorilor, tatăl și fiul ar fi controlat atât accesul la muncă, cât și plata: stabileau unde urmau să lucreze conaționalii, îi duceau și îi aduceau de la ferme și încasau banii pentru activitatea lor. Peste jumătate din remunerație ar fi fost reținută pentru transport și cazare.

Acte reținute, saltele pe podea și un singur grup sanitar

La controlul locuinței, carabinierii au găsit cinci cetățeni români care nu aveau la dispoziție documentele de identitate. Acestea erau reținute de proprietari, potrivit informațiilor prezentate de RAI.

În imobil erau amenajate 15 locuri de dormit, unele fiind simple saltele așezate pe podea. Casa avea o bucătărie improvizată, un grup sanitar insuficient pentru numărul persoanelor găzduite și condiții de igienă precare.

Presa italiană menționează și o instalație electrică improvizată, care îi expunea pe ocupanți la riscuri. Muncitorii ar fi declarat că lucrau fără contract și că documentele le erau luate la sosire. Plata care ajungea la ei era de puțin peste 2 euro pe oră, mult sub remunerația prevăzută de contractele colective aplicabile.

Control în vie: sancțiuni de 42.000 de euro și activitate suspendată

Ancheta a dus și la o podgorie din Castelletto Merli, unde carabinierii au găsit muncitori care lucrau „la negru”.

Antreprenorului agricol i-au fost imputate nereguli privind angajarea, instruirea pentru siguranța muncii, supravegherea medicală și folosirea echipamentelor de protecție. Autoritățile au dispus suspendarea activității de muncă neregulamentare și au aplicat sancțiuni penale și administrative în valoare totală de 42.000 de euro.

În total, trei persoane au fost sesizate procurorilor în legătură cu faptele descoperite: cei doi români și antreprenorul agricol. Tatăl și fiul sunt cercetați pentru intermediere ilegală și exploatarea muncii, infracțiune cunoscută în Italia drept „caporalato”. Acuzațiile urmează să fie verificate în cadrul procedurilor judiciare.

Sindicatele cer intervenția prefecturii

Descoperirea a provocat reacții și în rândul organizațiilor sindicale. Stefano Calella, secretarul Fai Cisl din Asti, a avertizat că exploatarea afectează atât muncitorii, cât și firmele agricole care respectă regulile.

Sindicatul solicită prefecturii constituirea unui grup permanent de lucru, cu participarea instituțiilor, partenerilor sociali și organelor de control, pentru întărirea prevenției și protejarea lucrătorilor agricoli.

Cazul este distinct de ancheta din Gorizia, despre care Știripesurse.ro a relatat recent. În acel dosar, autoritățile au identificat 107 muncitori rezidenți în România care lucrau „la negru”, într-o investigație ce a scos la iveală și nereguli fiscale.

Ce drepturi au românii care lucrează sezonier în Italia

Inspectoratul Național al Muncii din Italia și Ambasada României au publicat un ghid în limba română pentru lucrătorii sezonieri. Documentul precizează că românii se pot angaja în aceleași condiții ca cetățenii italieni și beneficiază de aceleași drepturi.

Înainte de începerea activității, lucrătorul trebuie să primească un contract care să precizeze condițiile de muncă și remunerația. Lunar, trebuie să primească un fluturaș de salariu din care să poată verifica plata și orele înregistrate.

Un personaj mai puțin cunoscut din anturajul lui Călin Georgescu apare în referatul prin care procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a fostului candidat la alegerile prezidențiale în dosarul privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro. Este vorba despre Riana Popescu – o jurnalistă, mai cunoscută public sub numele Ryana Popescu -, despre care omul de afaceri Răzvan Leu le-a declarat anchetatorilor că se ocupa de imaginea lui Georgescu. Potrivit unor surse judiciare, din documentele existente la dosarul lui Călin Georgescu, reiese că aceasta ar fi participat la mai multe discuții purtate în contextul încercărilor de recuperare a banilor și chiar că ar fi încercat să identifice inclusiv oameni cu posibilități financiare care să contribuie la găsirea unei soluții.

Numele Rianei Popescu apare explicit în referatul DIICOT în pasajul care reproduce declarația dată de Răzvan Leu, persoana vătămată din dosar.

Potrivit stenogramelor DIICOT devenite publice, victima în acest dosar – Răzvan Leu – a declarat că, în cursul anului 2023, a fost chemat de Călin Georgescu la o întâlnire într-o clădire de birouri din zona Porsche Pipera. Acolo s-ar fi aflat Călin Georgescu, Riana Popescu și Vasile Croitoru. Din discuțiile purtate, a înțeles că Riana Popescu „se ocupa cu imaginea lui Călin Georgescu”, în timp ce Vasile Croitoru i-ar fi fost prezentat ca un om de afaceri cu posibilități financiare, disponibil să îl sprijine pe Georgescu în ceea ce era descris drept demersul pentru „salvarea României”.

Întâlnirea în care s-ar fi discutat despre cei 1,1 milioane de euro

După ce finanțarea nu a venit, Răzvan Leu spune că a primit mai multe promisiuni privind recuperarea banilor.

Potrivit declarației consemnate în actele anchetei, Croitoru i-ar fi cerut să nu formuleze plângere penală împotriva lui Călin Georgescu, pentru a „nu bloca România să aibă președintele pe care îl merită”. În schimb, ar fi promis să îl ajute să recupereze suma de 1,1 milioane de euro.

Miza întâlnirii era, potrivit declarației lui Leu redate de procurori, recuperarea celor 1,1 milioane de euro pe care omul de afaceri susține că îi pierduse în operațiunea financiară ce face obiectul dosarului DIICOT.

România TV relatează acum, pe surse, că rolul atribuit Rianei Popescu în aceste demersuri ar fi fost mai amplu și că aceasta ar fi încercat să găsească oameni de afaceri cu resurse financiare care să contribuie la găsirea unei soluții pentru datoria reclamată de Răzvan Leu.

Referatul DIICOT: Riana Popescu ar fi participat și la alte discuții pentru recuperarea banilor

Informațiile apărute din referatul DIICOT arată că întâlnirea din Pipera nu ar fi fost singurul moment în care Riana Popescu a fost prezentă la discuțiile privind recuperarea banilor. Într-un fragment mai amplu atribuit documentului, se arată că avocatul lui Răzvan Leu ar fi avut trei întâlniri cu Călin Georgescu, la care ar fi participat și Riana Popescu. Scopul declarat al întâlnirilor era găsirea unei soluții pentru recuperarea celor 1,1 milioane de euro. Potrivit aceluiași pasaj, tatăl lui Răzvan Leu ar fi participat la unele discuții prin telefon.

Mai departe, documentul citat consemnează că, după aceste întâlniri, Riana Popescu ar fi continuat discuțiile cu tatăl lui Răzvan Leu, fiind descrisă în acest pasaj drept „mesager al lui Călin Georgescu”. Potrivit declarației reproduse în referat, una dintre variantele discutate ar fi presupus identificarea în străinătate a unor potențiali finanțatori ai campaniei, astfel încât să existe resurse și pentru recuperarea celor 1,1 milioane de euro. Ulterior, Popescu ar fi transmis că persoanele identificate și-ar fi retras sprijinul.

Cine este Ryana Popescu. Fostă jurnalistă OTV și colaborarea recunoscută cu Georgescu

Dincolo de apariția sa în dosarul DIICOT, Ryana Popescu nu este complet străină spațiului public. În februarie 2025, Antena 3 CNN o prezenta drept fostă jurnalistă OTV, unde realizase o emisiune la televiziunea lui Dan Diaconescu. Publicația relata, citând surse, că aceasta îl ajuta pe Călin Georgescu cu discursurile și că făcea parte din echipa sa.

Contactată atunci de Antena 3 CNN, Popescu a confirmat existența unei colaborări cu Georgescu, dar a negat că i-ar scrie discursurile. „Nu, nu îi scriu discursurile”, a spus aceasta, susținând că Georgescu nu ar avea nevoie de cineva care să facă acest lucru.

Presa a mai relatat că firma sa, Lala Media Production, înființată în iulie 2024, apărea pe materialele de promovare ale unui eveniment de susținere a lui Călin Georgescu anunțat la Romexpo în decembrie 2024.

Podcast cu teme foarte apropiate de discursul lui Călin Georgescu

Ryana Popescu realizează și emisiuni online în care a promovat teme și formulări apropiate de cele folosite public de Georgescu.

Una dintre comparațiile documentate în februarie 2025 privește ideea că România ar fi devenit exclusiv o țară de consum și că „nu mai produce nimic”. Popescu a folosit această teză într-o emisiune online, în timp ce Georgescu a susținut public, într-o formulare asemănătoare, că economia este distrusă și că România nu mai produce aproape nimic.

Au existat suprapuneri și în jurul unor teme precum „trezirea conștiinței”, „neamul” și chemarea românilor la o „horă” a unității. Întrebată despre asemănările dintre mesajele sale și cele ale lui Georgescu, Popescu le-a descris drept coincidențe.

Ulterior, poziționarea sa publică în favoarea lui Georgescu a devenit explicită. În martie 2025, invitată în emisiunea lui Dan Diaconescu, Ryana Popescu afirma: „Călin Georgescu trăiește în fiecare” dintre cei care i-au acordat votul și încrederea și vorbea despre continuarea strategiei sale.

Poezia „Călin Voievodul”

Un alt episod care arată apropierea publică de fostul candidat este o poezie scrisă și recitată de Ryana Popescu pe TikTok, intitulată „Călin Voievodul”. În text, Georgescu este prezentat printr-un imaginar cu referințe la daci, „lupii albi”, renaștere ancestrală și chiar o navă spațială. Antena 3 relata la vremea respectivă că în anturajul său Georgescu era numit „Voievodul”.

„CĂLIN VOIEVODUL

Când pustiul ne doboară,

Aud zvon din munţii mei.

Lupii albi din cer coboară

Şi cu ei vin dacii zei.

Un portal ca o oglindă

Se deschide printre brazi,

Trec iar bravii sacerdoţi,

Lupii Daciei atlanţi.

Un prinţ dac cu văl de aur

Ni se arată-n cerul dalb,

Purtând pe coroană laur,

Semnul lupului cel alb.

Templul e ca de lumină.

Nu e timp şi nu e moarte,

E iubirea ce ne-alină

Peste cele ceţi deşarte.

În a noastră lume sumbră

Şi din matrixul eteric

Tu vei stinge orice umbră,

De-ndoială şi întuneric!

Dintr-o navă spaţială

Ai venit cu chip de lut.

Eşti renaşterea ancestrală

Pentru neamul de început.

Apă, hrană, energie – adunate

Toate în semnul cel heraldic

Floare vieţii făr` de moarte.

Codul sacru geto dacic”

Aceasta este oda pe care Ryana Popescu, fostă jurnalistă la televiziunea OTV a lui Dan Diaconescu, i-a închinat-o lui Călin Georgescu pe rețelele sociale.

Toate aceste informații conturează existența unei relații publice și de colaborare între Ryana Popescu și Călin Georgescu, relație pe care ea însăși a confirmat-o în 2025. Apariția numelui său în referatul DIICOT adaugă acum un element nou: potrivit declarațiilor consemnate în document, Popescu ar fi participat și la discuțiile purtate în perioada în care Răzvan Leu încerca să recupereze cei 1,1 milioane de euro.

Ce spune oficial DIICOT despre dosar

Separat de declarațiile lui Leu și de pasajele din referatul ajuns în presă, poziția oficială a DIICOT este că ancheta privește un presupus grup infracțional care ar fi oferit unor oameni de afaceri acces la finanțări externe importante în schimbul unor garanții bănești.

Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen se află în prezent în arest preventiv pentru 30 de zile în dosarul instrumentat de DIICOT. Măsura a fost dispusă definitiv pe 29 septembrie de Curtea de Apel București, după ce procurorii au contestat decizia Tribunalului București, care îi plasase inițial sub control judiciar. Cei doi sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro, după ce i-ar fi fost promis accesul la o finanțare externă de șase milioane de euro. Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar suma depusă drept garanție nu ar fi fost restituită, potrivit anchetatorilor.

Cercetările și acuzațiile formulate în dosar nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Leul ar putea continua să se deprecieze uşor faţă de euro în perioada următoare, pe fondul diferenţialului ridicat de inflaţie dintre România şi zona euro, însă are şanse mai mari să îşi menţină ratingul de ţară la categoria „investment grade” decât să fie retrogradată de agenţia S&P, a declarat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, informează Agerpres.

Codirlașu: trebuie să ne aşteptăm la o uşoară depreciere a leului în următoarea perioadă

„Cursul s-a depreciat cu 1,27%. Pe o piaţă internaţională, deprecierea într-o zi a unei monede cu 1% este ceva normal. Noi am fost învăţaţi cu o volatilitate redusă. La CFA România spunem că diferenţialul de inflaţie este mare între România şi Zona Euro. Automat lucrul acesta duce, pe termen mediu şi lung, la o anumită depreciere a leului faţă de euro pe care am văzut-o până la începutul războiului din Ucraina şi după aceea am văzut-o reluată de anul trecut. Deci trebuie să ne aşteptăm la o uşoară depreciere a leului în următoarea perioadă”, a explicat Adrian Codirlaşu.

Leul s-a depreciat semnificativ vineri, în raport cu euro, moneda europeană fiind calculată de Banca Naţională a României (BNR) la 5,3447 lei, în creştere cu 6,7 bani (+1,27%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,2777 lei. Euro a atins astfel un nou maxim istoric în raport cu moneda naţională.

România așteaptă decizia S&P Ratings

În ceea ce priveşte decizia agenţiei de rating S&P, Codirlaşu a afirmat că sunt şanse mai mari ca România să îşi păstreze calificativul de economie recomandată investiţiilor.

„Cred că avem mai multe şanse să menţinem rating-ul decât să fim downgradaţi. Există totuşi şi un risc de downgrade. Riscul e mare şi s-ar putea raportul S&P să fie mai negativ decât a fost cel de anul trecut, dar cu toate astea există posibilitatea să ne menţină în rating investment grade. Ceea ce ne ţine, dacă ne va ţine în investment grade, va fi performanţa guvernului actual în a reduce deficitul bugetar. Practic guvernul a livrat în această direcţie mai mult decât a promis. Făcând o reducere a deficitului bugetar, e destul de greu de justificat reducerea ratingului. Pe de altă parte, ratingul se referă pentru viitor, pentru următoarele 12 luni. Principala incertitudine este cu privire la reversibilitatea acestor măsuri de ţinere sub control a deficitului bugetar. Dacă iarăşi venim la o politică fiscală de creşterea cheltuielilor şi a deficitului şi a datoriei, atunci, din păcate, ne vor retrograda. Deci, practic, aici se discută performanţa actuală versus incertitudinile viitoare”, a mai spus Adrian Codirlaşu.

Agenţia internaţională de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) publică vineri raportul privind ratingul suveran al României, într-un context marcat de incertitudine politică şi de eforturile de consolidare fiscală, raportul urmând să ofere o nouă perspectivă asupra situaţiei finanţelor publice şi a capacităţii ţării de a-şi menţine ratingul în categoria recomandată investiţiilor.

România are în prezent calificativul „BBB-” din partea S&P Ratings, ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă.

Cât mai durează criza guvernamentală din România? Nimeni nu are răspunsul la întrebarea pe care și-o pun toți românii. Pe de o parte, vorbim de oamenii cu venituri mici pentru care explozia prețurilor înseamnă o viață mult mai grea, cu mai puțină hrană pe masă, pe altă parte, vorbim chiar și de oamenii de afaceri, care deși au bani în teorie, se plâng că noile taxe le pun afacerile pe butuci. Cu toții așteaptă învestirea unui nou guvern, chestiune care pare să fi devenit misiune imposibilă. Ministrul de Finanțe spune că ieri a discutat iar cu Agenția de rating Moody’s.

România a fost somată să facă mai repede un guvern

„Progresele din 2026 ne dau o bază solidă. Mesajul transmis către Moody’s este că această direcție trebuie continuată printr-un buget credibil pentru 2027 și predictibilitate pentru anii următori.

Aseară am avut o nouă discuție cu reprezentanții Moody’s, în care am explicat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și provocările pe care le avem în față pentru 2027.

Comentariul publicat azi de agenție trebuie citit în întregime. Nu este o acțiune de rating, iar Moody’s constată explicit că ajustarea fiscală a României a depășit semnificativ așteptările în acest an: deficitul cash a coborât la 2,9% din PIB la opt luni, de la 4,5% în aceeași perioadă a anului trecut. Execuția bugetară din aceste 8 luni rămâne principalul nostru argument în discuțiile cu agențiile de rating.

În același timp, Moody’s atrage atenția că lipsa unei majorități guvernamentale și condițiile mai dificile de finanțare pot pune presiune asupra continuării consolidării după 2026.

Agențiile, investitorii și Comisia Europeană analizează deja la capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. Avem nevoie ca bugetul pentru 2027 să fie construit și adoptat la timp, pe baza unui plan fiscal credibil și predictibil.

Incertitudinea politică are efecte economice și financiare reale. Moody’s arată că evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor conta pentru evaluarea durabilității ajustării și consideră tot mai dificilă adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului în lipsa unui sprijin politic suficient.

Aseară am explicat și de ce un calendar politic care întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor amplifică riscurile pe care creditorii și agențiile de rating le urmăresc.

Nu putem controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale. Putem controla însă datele noastre, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea pe care România o construiește prin consecvență.

Am recuperat mult din încrederea pierdută. Următoarea etapă este să demonstrăm că progresul din 2026 nu este temporar și că România poate continua consolidarea, protejând în același timp investițiile și creând condițiile pentru reducerea costurilor de finanțare și relansarea economiei”, scrie Nazare pe Facebook.

România așteaptă, vineri, verdictul S&P Global Ratings

S&P Global Ratings urmează să publice vineri noua evaluare a ratingului suveran al României. Țara se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar o retrogradare ar coborî-o în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.

Noi consultări sunt anunțate pentru luni

Preşedintele Nicuşor Dan cheamă partidele parlamentare la consultări, luni, la Palatul Cotroceni, începând cu ora 14.00, prima delegaţie care va intra la discuţii fiind cea a PSD, urmată de AUR, PNL, USR, UDMR, grupul minorităţilor, S.O.S. România, POT, Uniţi pentru România, PACE – Întâi România şi parlamentarii neafiliaţi. Fiecare delegaţie va discuta cu preşedintele o jumătate de oră. La finalul discuţiilor, după ora 19.00, preşedintele va anunţa numele noului premier desemnat. Este a patra desemnare de premier a preşedintelui, din luna mai, când Guvernul Bolojan a picat la vot în Parlament, după cea a lui Eugen Tomac, Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, va invita la Palatul Cotroceni preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcţia de Prim-ministru, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Consultările vor avea loc luni, 5 octombrie 2026, după următorul program:

• Ora 14:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

• Ora 14:30 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR);

• Ora 15:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL);

• Ora 15:30 – Uniunea Salvaţi România (USR);

• Ora 16:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

• Ora 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale;

• Ora 17:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

• Ora 17:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);

• Ora 18:00 – Grupul parlamentar Uniţi pentru România;

• Ora 18:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România;

• Ora 19:00 – Parlamentarii neafiliaţi.

Consultările preşedintelui cu partidele vin după ce guvernul premierului desemnat Siegfried Mureşan a fost respins în Parlament.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, miercuri seară, că la următoarele consultări va condiţiona partidele să nu coopteze AUR la guvernare.

Şeful statului a apreciat că o prezenţă AUR la guvernare ar afecta relaţia cu partenerii noştri şi pe partea de securitate şi pe partea de Uniune Europeană, iar România nu-şi permite acest lucru.

Întrebat dacă va da mandat PSD să formeze Guvernul, Nicuşor Dan a adăugat: „Evident că, după aceste aproape 5 luni de tatonări, discuţii, evident că am multe nume în cap. Şi toată lumea a circulat scenarii, voturi. Cred că suntem toţi experţi, 126 plus 43…numai că n-ar fi constituţional să mă pronunţ înainte să am o nouă consultare cu partidele politice”.

Cohesion policy remains just as relevant in the context of the European Union’s new challenges regarding security, defense, and competitiveness, and can help Member States strengthen their position in these areas, stated MEP Siegfried Muresan, Vice-Chair of the EPP Group, on Friday during a debate on the future of cohesion policy organized by the EPP Budget Working Group in the European Parliament.

„Today in Bucharest, I invited Members of the European Parliament from several EU member states, as well as mayors and representatives of local and regional authorities, to discuss the future of Cohesion Policy, because this investment policy remains just as relevant, even in the context of the European Union’s new challenges,” stated Siegfried Muresan, potrivit Agerpres.

He added that the EU’s new challenges are security, defense, and competitiveness, emphasizing that Cohesion Policy can help us become stronger in these areas.

He noted that the discussions at the Bucharest event concern, among other things, funding under the new Cohesion Policy for dual-use (civil and military) projects or projects related to military mobility.

„We will invest a larger share of cohesion funds in projects that contribute to citizens’ future safety,” Muresan stated.

He also added that all cohesion funds absorbed in the coming years must make a direct contribution to improving the competitiveness of Romania’s economy.

„Schools will not be built where there are no children. We will not build things we know are not needed, because the reality is this: the entire European Union budget represents just over 1% of the GDP of EU member states. We cannot solve every problem using the European Union budget, but we must spend European funds in such a way that the investments made generate further private investment. If we improve infrastructure and guarantee security for people and investors, then private investment will follow,” Muresan highlighted.

Another matter discussed in Bucharest on Friday is the role of local and regional authorities, he said.

„The more actively mayors and local and regional authorities are involved, the faster the absorption rate. (…) Working alongside colleagues from the European Committee of the Regions, we succeeded in establishing a European Parliament position on the future EU budget that is 10% higher than the draft budget originally proposed by the European Commission. The European Commission proposed 2,000 billion—2 trillion. The European Parliament’s position, which I managed to secure as chief negotiator, stands at 2,200 billion euros. For Romania, this means an increase in funds from 60 billion to 66 billion euros,” Muresan highlighted.

He further noted that the European Commission was also proposing that a large portion of the funds remain unallocated.

„Our position—that of the European Parliament—is that beneficiaries of European funds need predictability. Consequently, under the European Parliament’s position, all funds are allocated. This means that, compared to the European Commission’s initial stance, the European Parliament’s position represents a 47% increase in funding for farmers and a 35% increase for cohesion policy. I repeat: a new, modern cohesion policy that allows us to invest in line with new priorities. I hope that those representing Romania in the Council—the future government and the European Council—will succeed in defending what we, together with regional representatives and within the European Parliament, have managed to secure,” Muresan added.

In this context, he was asked whether the negotiations on the EU budget would conclude by the end of this year.

„Under my leadership, I insisted that the European Parliament reach a common position and secure a negotiating mandate as quickly as possible; indeed, the Parliament has already held such a position and mandate since April. We are now waiting for the European Council—the heads of state and government—to adopt their own negotiating mandate by the end of this year, so that final negotiations between the Parliament and the Council can take place and conclude as early as the beginning of next year. This is to ensure that everything is ready and the funds can be absorbed without delay starting January 1, 2028. If 720 Members of Parliament could reach a common position, I do not think it is asking too much for the 28 heads of state and government to reach a common position as soon as possible,” Muresan added.

An event regarding the future of Cohesion Policy is taking place in Bucharest on Friday, organized by the EPP Group’s Budget Working Group in the European Parliament; participants include EPP Group Vice-Chair and MEP Siegfried Muresan, other EPP Group MEPs, representatives of the European Committee of the Regions, local elected officials and representatives of Romanian authorities, as well as civil society representatives.