Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

De ce urăște Trump Ucraina? Rădăcinile unei antipatii de lungă durată – Politico

Publicat

in

Fostul și posibil viitorul președinte al SUA, Donald Trump, învinovățește Ucraina pentru multe dintre probleme sale politice, iar el pare să nu uite sau să ierte prea ușor, arată o analiză Politico.eu, care realizarea o analiză a rădăcinilor antipatiei miliardarului american față de Kiev, dar și față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Donald TrumpFoto: Chris Carlson / AP / Profimedia

Analiza Politico este realizată în contextul în care ajutorul militar american pentru Ucraina a fost blocat de republicanii din Congres timp mai bine de jumătate de an, deși sâmbătă așteptarea Kievului ar putea lua sfârșit.

Convorbirea cu Zelenski care a dus la prima procedură de destituire a lui Trump

Publicația amintește în primul rând că, la urma urmei, o discuție telefonică purtată cu Zelenski a dus la deschiderea primului proces de destituire a lui Trump din funcția de președinte al SUA, în decembrie 2019, după ce liderul de atunci de la Casa Albă a fost acuzat că încerca să influențeze alegerile prezidențiale din 2020 bazându-se pe sprijinul șefului statului ucrainean pentru discreditarea lui Joe Biden prin lansarea unei anchete asupra activităților fiului acestuia, Hunter, în Ucraina.

Această convorbire telefonică a jucat un rol central într-unul dintre cele mai jenante episoade din cariera politică a lui Trump: prima sa procedură de demitere.

În timpul convorbirii telefonice, Trump l-a îndemnat pe Zelenski să lanseze o anchetă, spunând că îl va pune în legătură cu Giuliani și cu procurorul general William Barr.

De la primele sesizări ale ingerinței Rusiei în campania prezidențială desfășurată în 2016 în SUA și până la numirea unui procuror special în acest caz și procesura procedura de destituire deschisă împotriva lui Trump în 2019, toate drumurile par că trec pe la Kiev, susține sursa citată.

„Trump urăște Ucraina”, a spus Lev Parnas, un om de afaceri ucraineano-american care a lucrat cândva pentru avocatul lui Trump, Rudy Giuliani, iar mai târziu s-a întors împotriva fostului președinte american. „El și oamenii din jurul lui cred că Ucraina a fost cauza tuturor problemelor lui Trump”.

„Agenda neagră” de la Kiev și Paul Manafort

Încurcătura lui Trump cu Ucraina își are originea în cenușa Euromaidanului din Ucraina.

Înainte de a deveni directorul de campanie al lui Trump, Paul Manafort a lucrat în Ucraina pentru fostul președinte Viktor Ianukovici, un politician pro-rus care a fugit din țară în 2014, după ce a fost înlăturat în urma demonstrațiilor la nivel național împotriva deciziei sale de a îndepărta Ucraina de Uniunea Europeană și de a se îndrepta spre Moscova.

În timpul protestelor, sediul partidului lui Ianukovici a fost incendiat și acolo un activist și fost parlamentar ucrainean a găsit ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Agenda Neagră”

Agenda conținea o listă de plăți secrete ale partidului lui Ianukovici către oficiali ucraineni, personalități TV, parlamentari și jurnaliști. Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina, numele de familie al lui Manafort a apărut de cel puțin 22 de ori în dreptul unor plăți care însumează aproximativ 12,7 milioane de dolari. Biroul a spus că includerea numelui său în agendă nu înseamnă neapărat că i s-au acordat sumele menționate, pe care Manafort a negat că le-a primit de la Ianukovici.

Apariția lui Manafort în agendă a fost raportată pentru prima dată de New York Times în august 2016, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale în care Trump se confrunta cu Hillary Clinton. A fost una dintre primele informații care l-au legat pe Trump de Ucraina și, eventual, de Rusia și aliații săi, o problemă care l-a afectat pe tot parcursul mandatului său.

Aliații lui Trump au descris Agenda neagră ca fiind neautentică și un complot al Partidului Democrat de a-i submina pe oponenți.

„A fost imposibil să se dovedească autenticitatea semnăturii de lângă numele lui Manafort în registru”, a spus Yurii Luțenko, un fost procuror general care a sprijinit pentru o vreme eforturile lui Trump de a deschide o anchetă de corupție asupra lui Hunter Biden.

„Cine și-ar pune în mod deschis semnătura sub plăți secrete în numerar?” a adăugat Luţenko.

Manafort a fost inculpat în 2017 pentru 12 capete de acuzare de spălare de bani, evaziune fiscală și altele. Acuzațiile nu aveau legătură cu renumita agendă, care nu a fost folosită ca probe împotriva lui.

Vânătoarea lui Trump a serverului democraților

Antipatia lui Trump față de Ucraina își are rădăcinile și în convingerea sa că Ucraina a fost cea care a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, a spus Parnas.

„A început cu Rusiagate”, a spus Parnas, referindu-se la acuzațiile de piratare a emailurilor Partidului Democrat care a dus în cele din urmă la numirea consilierului special Robert Mueller. „Oamenii din campania lui Trump i-au spus că ucrainenii nu rușii se amestecă în alegeri”.

Victoria electorală a lui Trump a fost afectată de acuzații, confirmate ulterior de agențiile de informații americane, firmele private de informații și anchetatorii federali, că Rusia a spart e-mailurile Comitetului Național Democrat, componenta strategică și de finanțare a partidului, și le-a eliberat în 2016 pentru a discredita pe adversarul lui Trump, Hillary Clinton.

Trump a promovat în mod constant o teorie a conspirației conform căreia Ucraina a fost cea care a comis pirateria, pentru a da vina pe Rusia și că țara încă ascunde un server cu datele.

Trump și-a și apărat parțial decizia din 2019 de a îngheța ajutorul militar pentru Ucraina din cauza unor suspiciuni personale că „o companie ucraineană” ar păstra serverul.

În 2018, Robert Mueller a inculpat 12 ruși pentru piratarea Partidului Democrat cu doi ani în urmă.

The Washington Post scria în aprilie că Donald Trump are „un plan secret” pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, și anume acela de a convinge Ucraina să cedeze teritorii lui Putin.

Iar asta în condițiile în care fostul președinte american susține că ar putea negocia un acord de pace în doar 24 de ore după ce va fi reales la Casa Albă.

Fostul președinte al SUA ar fi dezvăluit că are un plan care să încheie „în numai o zi” războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dacă va fi reales în noiembrie. Potrivit Washington Post, care citează surse, Donald Trump a afirmat în discuții private că va putea pune capăt conflictului făcând presiuni asupra Ucrainei să cedeze părți din teritoriul său.

Trump a susținut în mai multe rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore și, mai mult, a încurajat chiar Rusia să atace țările NATO care „nu-și plătesc datoriile”.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

„Victoria Shi”: Ucraina are un purtător de cuvânt generat de inteligența artificială

Publicat

in

De

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a anunțat miercuri că un purtător de cuvânt generat de inteligența artificială (AI) va fi de acum înainte responsabil de comentarea afacerilor consulare prin citirea textelor care vor trebui totuși să fie în continuare scrise de oameni, potrivit AFP.

Victoria Shi a UcraineiFoto: Captura Twitter

„Pentru prima dată în istorie, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a creat o personalitate digitală care utilizează tehnologii de inteligență artificială pentru a comenta oficial informațiile consulare pentru mass-media”, a precizat instituția.

Acest avatar se numește Victoria Shi, un prenume care evocă „victoria” țării sale în războiul împotriva invaziei rusești și un nume de familie care înseamnă pur și simplu „AI” în ucraineană.

„Sunt o persoană digitală. Acest lucru înseamnă că textul pe care îl auziți nu a fost citit de o persoană reală. A fost creat de inteligența artificială”, a declarat noua purtătoare de cuvânt, care are trăsăturile unei tinere, în primul său videoclip pe YouTube.

Cu toate acestea, biroul de presă al Ministerului de Externe a declarat pentru AFP că comunicatele vor fi „scrise și verificate de persoane reale”.

„Inteligența artificială ne ajută doar să generăm partea vizuală”, a explicat acesta.

Declarațiile sale viitoare vor fi publicate online și puse la dispoziția jurnaliștilor. Ministerul a precizat că aceasta nu va înlocui purtătorul său de cuvânt oficial, care este real, și se va ocupa doar de afacerile consulare.

Inteligența artificială este o tehnologie în creștere rapidă care a devenit indispensabilă în ultimii ani.

Citeste mai mult

NATIONAL

Siguranța conturilor poate fi îmbunătățită prin utilizarea unui manager de parole sau autentificarea în doi factori

Publicat

in

De

Parolele rămân o ţintă majoră pentru hackeri şi alţi actori din sfera ameninţărilor cibernetice, iar în acest context aplicaţiile de tip manager de parole şi metode de autentificare cu doi factori (2FA) reprezintă soluţii foarte bune pentru reînnoirea cheilor de acces, notează specialiştii Eset, într-un articol publicat pe blogul din România al companiei.

“În ultimii ani, s-a vorbit mult despre potenţialul tot mai mare al autentificării fără parolă şi al cheilor de securitate. Datorită omniprezenţei funcţiei de recunoaştere faciale bazată pe smartphone, posibilitatea de a vă conecta la aplicaţiile preferate sau la alte servicii doar printr-o simplă privire (sau folosind o altă metodă de autentificare biometrică, de exemplu) este acum o realitate şi o modalitate simplă şi sigură de acces pentru mulţi utilizatori. Dar încă nu este regula, mai ales în lumea desktop-urilor, iar mulţi dintre utilizatori încă se bazează pe vechile parole (…) Până nu cu mult timp în urmă, se recomanda o rotaţie regulată a parolelor pentru a reduce riscul de furt sau de compromitere de către infractorii cibernetici. Perioada vehiculată de schimbarea a parolei era între 30 şi 90 de zile. Cu toate acestea, vremurile se schimbă, iar cercetările sugerează că schimbarea frecventă a parolelor, mai ales urmând un program stabilit, nu îmbunătăţeşte neapărat securitatea conturilor. Cu alte cuvinte, nu există un răspuns universal la întrebarea când ar trebui să vă schimbaţi parolele. (…) acum trăim într-o lume în care găsim aplicaţii de tip manager de parole şi metode de autentificare cu doi factori (2FA)”, explică specialistul Eset, Phil Muncaster, într-o analiză detaliată.

Potrivit acestuia, în cazul managerului de parole, ajută utilizatorul să stocheze şi să-şi amintească parolele lungi, puternice şi unice pentru fiecare cont. Unele aplicaţii de tip manageri de parole au acum încorporată funcţia de monitorizare dark web pentru a semnala automat când datele de conectare ar putea fi compromise şi distribuite pe site-urile dark web.

În ceea ce priveşte autentificarea cu doi factor, se adaugă un strat suplimentar de securitate procesului de logare cu parolă.

Experţii din cadrul Institutului Naţional de Standarde şi Tehnologie din SUA (NIST) şi ai Centrului Naţional de Securitate Cibernetică din Marea Britanie (NCSC) nu recomandă ca utilizatorii să fie obligaţi să îşi schimbe parolele la fiecare câteva luni, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite anumite criterii.

“Conform NIST, utilizatorii au tendinţa de a alege şi memora parole mai slabe atunci când ştiu că vor trebui să le schimbe în viitorul apropiat. Iar atunci când aceste schimbări au loc, ei aleg adesea parole care sunt similare cu vechile parole memorate prin aplicarea unui set de transformări comune, cum ar fi schimbarea unui număr din parolă. Această practică oferă un fals sentiment de securitate, deoarece, dacă o parolă anterioară a fost compromisă şi nu o înlocuiţi cu una puternică şi unică, atacatorii o vor putea sparge din nou cu uşurinţă. De asemenea, parolele noi, mai ales dacă sunt create la fiecare câteva luni, sunt mai susceptibile de a fi notate undeva scrise şi/sau uitate, potrivit NCSC. Mai mult de atât, “această ipoteză reprezintă unul dintre acele scenarii de securitate contra-intuitive; cu cât utilizatorii sunt forţaţi să schimbe parolele mai des, cu atât mai mare este vulnerabilitatea generală la atacuri. Ceea ce părea a fi un sfat perfect raţional, stabilit de mult timp, se pare că nu rezistă la o analiză riguroasă a întregului sistem”, susţine NCSC”, se menţionează în articolul Eset.

Cu toate acestea, există mai multe scenarii care necesită schimbarea parolei, în special pentru conturile cele mai importante, precum: o breşă de securitate a datelor suferită de către o terţă parte, parolă slabă şi uşor de ghicit sau de spart, refolosirea parolei în mai multe conturi, partajarea parolei cu o altă persoană, conectarea pe un computer public (de exemplu, într-o bibliotecă) sau pe dispozitivul altei persoane.

“Dacă nu folosiţi parolele aleatorii şi puternice sugerate de managerul dvs. de parole (sau de generatorul de parole ESET), consultaţi această listă de sfaturi compilată de către Agenţia de securitate cibernetică şi a infrastructurii (CISA) din SUA. CISA sugerează utilizarea celei mai lungi parole permise sau a unor passphrase-uri (8-64 de caractere), acolo unde este posibil, şi includerea de litere majuscule şi minuscule, numere şi caractere speciale. Ţelul pe termen lung este ca, în timp, passkeys – cu sprijinul Google, Apple, Microsoft şi al altor actori importanţi din ecosistemul tehnologic – să reprezinte sfârşitul erei parolelor. Dar, până atunci, asiguraţi-vă că vă menţineţi conturile cât se poate de sigure cu instrumentele deja existente”, atenţionează expertul.

Eset a fost fondată în anul 1992 în Bratislava (Slovacia) şi se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutul malware, fiind prezentă în peste 180 de ţări.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend