Suedia caută români care să lucreze pe 8.000 de euro. Un anunț de angajare postat pe o platformă de recrutări a atras atenția celor care își caută un loc de muncă. Se oferă un salariu atractiv, însă viitorii angajați trebuie să îndeplinească anumite criterii.

Salarii de 8.000 de euro în Suedia. Ce meserie trebuie să aibă românii care vor să se angajeze

Potrivit anunțului postat pe platforma de recrutare, se caută specialiști în domeniul psihiatriei. Salariul oferit este cuprins între 5.000 și 8.000 de euro.

Cei care vor să se angajeze trebuie să aibă o diplomă de medic și titlul de medic specialiști în Psihiatrie sau Psihiatria copilului și adolescentului. Acestea trebuie să fie obținute sau recunoscute de Uniunea Europeană. Sunt acceptați și rezidenții aflați în ultimii ani de formare, scrie newsweek.ro. 

Citește și Vrei un job pe perioada verii? Iată ce salarii se oferă și în ce domenii se fac angajări pe bandă rulantă!

Programul este full-time și se oferă contract de muncă. De asemenea, viitorii angajați vor beneficia de un curs gratuit de pregătire și de un curs intensiv de limbă suedeză.

Se asigură transportul din România în Suedia, iar angajatul primește ajutor pentru a se putea caza mai ușor. Pe durata cursului de limbă suedeză se oferă o bursă în valoare de 1200 de euro pe lună .

De asemenea, cei care au copii sunt ajutați să-i înscrie la grădiniță sau scoală. Angajatorul oferă asistență inclusiv pentru obținerea numărului de asigurare socială, a cardului medical, deschiderea unui cont bancar etc.

Partenerul de viață al medicului va beneficia și el, la rândul său, de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.

Citește și Kaufland face angajări pe bandă rulantă. Ce salariu are un şef de raion sau lucrător comercial, retailerul oferă multiple beneficii

A mai dispărut un nume de pe lista miliardarilor lui Putin. La 53 de ani, afaceristul Mihail Smirnov, acționar la 26 de companii, a încetat din viață, miercuri, în urma unui accident rutier produs în regiunea Leningrad din Rusia, în apropiere de Sankt Petersburg.

Accidentul s-a produs pe o șosea foarte circulată, unde Smirnov conduce o motocicletă Triumph. La un moment dat, a intrat pe contrasens și s-a izbit de un autoturism marca Haval. Impactul a fost atât de puternic, încât afaceristul a murit pe loc.

Autoritățile ruse nu au dezvăluit inițial numele victimei și fac cercetări privind circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul.

”Un bărbat născut în 1972, aflat la ghidonul unei motociclete Triumph, a pierdut controlul vehiculului, a pătruns pe contrasens și s-a ciocnit de un automobil Haval. În urma impactului, motociclistul a decedat înainte de sosirea ambulanței”, au comunicat oamenii legii, citați de presa locală.

Citește și Marco Rubio susține că o înțelegere pașnică între SUA și Cuba „nu este foarte probabilă” în timp ce Donald Trump cere schimbarea regimului

Mihail Smirnov era coproprietar al Baltic Fuel Company (BTK) – grup ce reunește companii implicate în exportul de produse petroliere și alimentarea navelor cu combustibil.

Înainte de afacerile cu combustibil, a fost activ în compania de investiții AVK și în sistemul bancar, fiind vicepreședinte la Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare din Sankt Petersburg.

În 2024, Smirnov era plasat pe locul 104 în topul celor mai bogați ruși, cu o avere estimată la 7,79 miliarde de ruble (circa 85 de milioane de dolari).

Afaceristul completează o listă consistentă a oligarhilor lui Putin decedați în condiții mai mult sau mai puțin suspecte. În 2023, pe listă au intrat, la interval de doar 48 de ore, doi afaceriști apropiați de președintele rus – Igor Kudryakov, fost oficial guvernamental, și Anton Cherepennikov, proprietarul majorității sistemelor pentru interceptarea telefoanelor și stocarea traficului de internet din Rusia. În cazul celui de-al doilea, cauza oficială a decesului a fost un stop cardiac, însă unul dintre prietenii lui nu a dat crezare acestei variante.

Citește și Alertă în țările baltice! Noi drone au intrat în spațiul NATO! Populația, avertizată să se adăpostească

Avertizare meteo. Vineri, 22 mai, în sudul, estul și centrul țării, iar sâmbătă, 23 mai, îndeosebi în sudul teritoriului vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat căderi de grindină. În intervale scurte de timp, local cantitățile de apă vor fi de 15…25 l/mp și izolat vor depăși 40 l/mp.

Vântul va avea intensificări temporare în estul și sud-estul țării, iar vineri (22 mai) local și în vest și centru, cu viteze în general de 45…55 km/h, iar în zona montană înaltă vor fi rafale de 60…90 km/h, potrivit ANM. 

Citește și Prognoza meteo. Vremea se schimbă radical de la o zi la alta. Romica Jurca anunţă averse, descărcări electrice, căderi de grindină și vijelii

Avertizare meteo. A fost emis COD GALBEN

Vineri, 22 mai, meteorologii au emis cod gablen de intensificări ale vântului în Moldova și în nord-estul Munteniei, cu viteze de 50…65 km/h. De asemenea, sâmbătă, 23 mai, vor fi intensificări ale vântului în centrul și sudul Moldovei, Dobrogea, precum și în estul și în nord-estul Munteniei, cu viteze de 50…65 km/h.

Citește și Apocalipsa meteo! O masă de aer fierbinte vine din nord-vestul Africii, se anunţă temperaturi de până la 40 de grade Celsius!

ROGNOZĂ SPECIALĂ BUCUREȘTI

Prognoză Meteorologică pentru Intervalul 22.05.2026 Ora 10:00 – 23.05.2026 Ora 09:00

Cerul va avea înnorări, iar îndeosebi după orele amiezii vor fi perioade cu averse (10…15 l/mp), descărcări electrice și intensificări ale vântului. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 13…14 grade.

Prognoză Meteorologică pentru Intervalul 23.05.2026 Ora 09:00 – 23.05.2026 Ora 21:00

Cerul va avea înnorări și trecător la începutul intervalului va ploua slab, apoi cu o probabilitate mai mare după amiaza și seara vor fi perioade cu averse (4…5 l/mp) și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor. Temperatura maximă va fi de 22…23 de grade.

În intervalul 22 mai, ora 10 – 23 mai, ora 21, pentru municipiul București va fi în vigoare un mesaj de informare meteorologică ce vizează instabilitate atmosferică, cantități de apă însemnate, intensificări ale vântului.

Cununia civilă dintre Simona Trașcă și Marian Buzilă nu a fost marcată doar de emoții și declarații romantice, ci și de un moment savuros care i-a făcut pe participanți să izbucnească în râs. În timp ce ofițerul stării civile rostea celebra întrebare mirilor, Marian a avut o reacție suprinzătoare.

Citește și: Stelian Ogică s-a căsătorit pentru a cincea oară: ”O iubire pe care o aleg pentru totdeauna”

„Cetățene Marian Buzilă, de bunăvoie și nesilit de nimeni, iei în căsătorie pe cetățeana Simona Trașcă?”, a întrebat ofițerul.

Fără a sta prea mult pe gânduri, artistul a răspuns: „Nu, nu m-a silit nimeni.. așa că DA, o iau”.

Replica mirelui a stârnit râsete în sală, iar Simona nu și-a putut ascunde zâmbetul. Și invitații au aplaudat momentul, iar după ceremonia desfășurată la Casa Căsătoriilor din Bobroești, mirii au vorbit despre emoțiile din ziua cununiei civilă.

Cu toate că este obișnuită cu camerele de filmat și cu aparițiile publice, Simona a recunoscut că noaptea dinaintea cununiei a fost un aproape albă, dormind foarte puțin din cauza emoțiilor.

„Am dormit vreo patru ore, mireasa are emoții. Am niște emoții de parcă m-aș mărita”, a glumit Simona.

În timp ce Simona a fost copleșită de emoții, Marian a fost mai relaxat, dar atent la toate detaliile. El a mărturisit că și-a surprins partenera încă de la prima oră a dimineții, pregătind mai multe momente speciale pentru întreaga zi.

„Sunt emoții constructive, sunt bine. De dimineață a avut parte de o surpriză, din aia de nu se poate spune, rămâne doar între noi. După ce plecăm de aici încă o surpriză și diseară încă una. Tot ce creez i le dedic prima dată ei și apoi le dau spre ascultători. Ea e muza mea, mă inspiră”, a spus el pentru WowBiz.

Citește și: Bebino s-a căsătorit în închisoare. Interlopul și soția lui și-au unit destinele în spatele gratiilor

Vinerea generează cel mai mare volum de cumpărături şi cele mai ridicate valori totale în majoritatea industriilor analizate, de la supermarketuri şi benzinării până la fashion, librării sau bijuterii.

Sâmbăta aduce cel mai mare trafic în retail şi servicii, în timp ce marţea, miercurea şi joia sunt zilele în care apar cele mai mari bonuri medii în categoriile premium (bijuterii şi ceasuri) şi în serviciile specializate (servicii medicale sau optică şi accesorii).

„Analiza Global Payments arată că românii nu consumă întâmplător. Există un ritm clar al cumpărăturilor, iar comercianţii care înţeleg aceste tipare îşi pot planifica mai eficient stocurile, personalul, promoţiile şi serviciile”, afirmă Ionela Mitran, Country Manager Global Payments, România, în prezentarea analizei.

Citește și: Zile libere 2026. Ghinion pentru români, pierd o zi liberă din următoarea minivacanţă

Aceeaşi categorie comercială analizată poate indica mai multe tipare de consum diferite, în funcţie de ziua săptămânii: unele zile aduc mai multe tranzacţii şi trafic mai mare în magazine, în timp ce altele generează cumpărături mai valoroase şi bonuri medii mai ridicate.

În aproape toate industriile analizate, vinerea este ziua în care se cumpără cel mai mult. În supermarketuri, plăţile totale din zilele de vineri au depăşit 171 milioane de lei în perioada analizată, iar bonul mediu a ajuns la aproximativ 107 lei. În Vinerea Mare, comercianţii din această categorie au înregistrat cel mai mare număr de tranzacţii zilnice cu cardul, în valoare de peste 15 milioane de lei pe zi.

Şi în benzinării, vinerea a generat cel mai mare număr de tranzacţii din timpul săptămânii, valoarea acestora depăşind 35 milioane de lei. Bonul mediu de vineri ajunge la aproximativ 125 lei per tranzacţie. În categoria bijuterii şi ceasuri, vinerea aduce atât cele mai multe tranzacţii, cât şi cele mai mari valori totale ale plăţilor cu cardul, iar bonul mediu depăşeşte 560 de lei.

Citește și: Decizie majoră pentru scăderea prețului la energie. Ilie Bolojan: „Este una dintre cele trei direcții de bază pe care trebuie să le urmărim”

Vineri este ziua în care românii investesc şi în „luxul intelectual”, cheltuind în librării peste 800.000 de lei. Bonul mediu ajunge la aproximativ 90 de lei, ceea ce arată ca românii nu pleacă din librărie doar cu un semn de carte. Efectul de vineri se vede şi în magazinele de fashion şi încălţăminte, unde bonul mediu ajunge la 157 de lei. Vinerea a devenit, astfel, ziua oficială pentru aprovizionare, cumpărături planificate şi pregătiri de weekend.

Dacă vinerea este ziua aprovizionării şi a cumpărăturilor planificate, sâmbăta aduce cel mai mare trafic din săptămână, în special în zona de retail, servicii şi ocazii speciale.

În magazinele alimentare şi supermarketuri s-au realizat aproximativ 1,5 milioane de tranzacţii cu cardul în zilele de sâmbătă. Dar bonul mediu, de aproximativ 90 de lei, a rămas sub nivelul celui de vineri, în timp ce valoarea totală a cumpărăturilor a ajuns la aproximativ 133 de milioane de lei.

Sâmbăta este cea mai aglomerată zi pentru spălătoriile auto, unde traficul depăşeşte cu aproximativ 18% nivelul de vineri. Este ziua în care românii vizitează mai des şi florăriile, numărul tranzacţiilor fiind cu peste 40% mai mare decât într-o zi de vineri. Bonul mediu de sâmbătă din florării ajunge la 120 lei – cea mai mare valoare din săptămână – semn că weekendul vine la pachet cu mai multe cumpărături spontane.

Conform analizei, în fashion şi încălţăminte, sâmbăta vine cu mai puţine tranzacţii decât vinerea, dar cu achiziţii mai consistente: bonul mediu urcă la aproape 180 de lei, cel mai ridicat nivel al săptămânii, cu aproximativ 14% peste cel de vineri. Dacă vinerea se cumpără „ce trebuie”, sâmbăta se cumpără şi „ce merită”.

Analiza Global Payments arată că marţea, miercurea şi joia generează constant cele mai mari bonuri medii în industriile specializate şi în categoriile premium.

La începutul săptămânii, românii merg la dentist. Luni şi marţi sunt zilele cu cel mai mare număr de programări, iar marţi, bonul mediu depăşeşte 680 de lei. Miercuri îşi aleg ochelarii, fiind ziua în care se înregistrează cel mai mare număr de tranzacţii cu cardul în categoria de optică şi accesorii, cu o valoare totală de aproximativ 3,2 milioane de lei. Bonul mediu de miercuri ajunge la aproape 680 de lei şi în această categorie.

În magazinele de bijuterii şi ceasuri, marţea şi miercurea aduc unele dintre cele mai valoroase achiziţii din săptămână.

Recordul categoriei a fost pe 23 decembrie, într-o zi de marţi, când românii au cheltuit aproape 800.000 de lei pe bijuterii – de cinci ori peste media unei zile obişnuite.

Joi şi vineri apar unele dintre cele mai mari bonuri medii din săptămână în categoria serviciilor medicale şi de fizioterapie, asociate tratamentelor complexe şi serviciilor premium. De exemplu, la fizioterapie, bonul mediu poate depăşi 800 de lei în zilele de vineri.

Şi atunci când vine vorba de animale de companie, cumpărăturile sunt mai degrabă planificate decât impulsive. În categoria pet-shops, numărul tranzacţiilor rămâne relativ constant de luni până joi, dar marţea se remarcă prin cel mai mare bon mediu – aproximativ 112 lei.

Analiza se bazează pe date anonimizate privind plăţile cu cardul efectuate în România în perioada ianuarie-aprilie, analizate pe baza codurilor MCC şi grupate în funcţie de zilele săptămânii. Au fost evidenţiate intervalele şi categoriile cu un volum semnificativ de tranzacţii, valorile cele mai ridicate ale acestora, precum şi zilele cu cea mai mare frecvenţă a plăţilor. Bonul mediu a fost determinat prin raportarea valorii totale a tranzacţiilor la numărul acestora.

Plățile în numerar de 10.000 de euro sau mai mult nu vor mai fi permise în tranzacțiile comerciale din Uniunea Europeană, din 10 iulie. Tranzacțiile care depășesc această sumă vor trebui făcute prin transfer bancar sau plata cu cardul, potrivit Antena 3.

Noile reguli fac parte din efortul Uniunii Europene de a combate spălarea banilor și alte infracțiuni financiare, prin creșterea transparenței tranzacțiilor mari și prin facilitarea urmăririi acestora de către autorități.

Citește și: Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România. Țara noastră primește împrumuturi de 16,68 miliarde de euro, pe care va începe să le returneze peste 10 ani

Schimbarea este prevăzută în noul Regulament european privind combaterea spălării banilor, Regulamentul UE 2024/1624, aprobat ca parte a unui pachet legislativ mai amplu adoptat în 2024.

Firmele și cei care vând bunuri sau servicii nu vor mai avea voie să accepte sau să facă plăți în numerar de 10.000 de euro sau mai mult. Tranzacțiile care depășesc această sumă vor trebui realizate prin metode de plată trasabile, precum transferuri bancare sau plăți cu cardul, scrie The Portugal News.

Citește și: Comisia Europeană avertizează: Economia României va stagna în 2026 din cauza inflației și a măsurilor de austeritate

Obiectivul este crearea unei limite unitare în toate statele membre, pentru a evita diferențele mari dintre legislațiile naționale, care ar putea lăsa portițe pentru activități financiare ilegale.

Regulile au fost deja aprobate, dar nu sunt încă în vigoare. Noua limită se aplică în special tranzacțiilor comerciale care implică firme sau profesioniști.

Potrivit regulamentului, orice achiziție de bunuri sau servicii în valoare de 10.000 de euro sau mai mult va trebui plătită printr-o metodă care lasă o urmă financiară documentată. UE introduce și controale mai stricte pentru tranzacțiile ocazionale în numerar cu valori între 3.000 și 10.000 de euro, inclusiv cerințe de verificare a identității în anumite cazuri.