Românii au, în medie, cea mai scurtă durată estimată a vieții profesionale din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat pentru 2025. O persoană din România în vârstă de 15 ani este estimată să petreacă pe piața muncii 32,7 ani, cu 4,8 ani mai puțin decât media UE, de 37,5 ani.

Indicatorul a crescut la nivelul Uniunii Europene față de anul anterior, când media era de 37,2 ani. Comparativ cu 2016, durata estimată a vieții profesionale în UE este mai mare cu 2,3 ani.

România se află la coada clasamentului european, fiind urmată de Italia, cu o durată estimată de 33 de ani, și de Bulgaria, cu 34,6 ani. La polul opus, cele mai lungi vieți profesionale sunt estimate în Țările de Jos (44 de ani), Suedia (43,4 ani), Danemarca (42,6 ani), Estonia (41,5 ani), Irlanda (40,7 ani), Germania (40,2 ani) și Finlanda (40,1 ani).

Citește și : Pensii 2026. În ce condiții se acordă astăzi pensia minimă garantată de stat, ce spune legea

Astfel, diferența dintre România și liderul clasamentului este de 11,3 ani.

Datele arată și o diferență semnificativă între durata estimată a vieții profesionale a femeilor și cea a bărbaților din România.

Bărbații din România sunt estimați să rămână activi pe piața muncii timp de 36 de ani, al doilea cel mai mic nivel din UE, după Bulgaria, unde indicatorul este de 35,9 ani. Media europeană pentru bărbați este de 39,5 ani.

În cazul femeilor, durata estimată este de numai 29,1 ani. România se află astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Italiei, unde femeile au o durată estimată a vieții profesionale de 28,4 ani. Media la nivel european este de 35,4 ani.

Cele mai lungi perioade de activitate pentru femei sunt estimate în Suedia, cu 42,3 ani, Țările de Jos, cu 41,9 ani, și Estonia, cu 41,8 ani.

Durata estimată a vieții profesionale nu indică vârsta de pensionare și nici numărul efectiv de ani lucrați de fiecare persoană, arată Eurostat. Indicatorul estimează câți ani ar urma să participe pe piața muncii o persoană care are 15 ani, în condițiile actuale din fiecare stat.

Citește și : Cum poți deveni însoțitor de zbor în 2026. Companiile care fac angajări, condițiile de recrutare și salariile oferite

Calculul include atât perioadele de angajare, cât și pe cele în care persoana este șomeră, dar caută activ un loc de muncă. Indicatorul este stabilit pe baza speranței de viață și a ratelor de participare pe piața muncii pentru diferite categorii de vârstă.

Ministrul Radu Miruţă a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, despre situația de la CENAFER, cu acele dormitoare din clădirea Gării de Nord, dacă sunt dispuse legal sau este vorba de o improvizaţie.

„Există în contractul colectiv de muncă disponibilitatea de a fi puse dormitoare la utilizarea instructorilor care sunt în trecere. Este absolut legitim ca pentru un angajat al CFR care tranzitează Gara de Nord şi e nevoie să rămână peste noapte în Bucureşti să poată sta într-un astfel de dormitor. Nu aia este problema mea. Problema mea este când acolo, nu pentru aceşti oameni, ci pentru director, se amenajează un apartament şi mai cu seamă peste asta, când într-o astfel de unitate se elaborează un atelier care face aproape industrial ciocolată, pe care directorul îl promovează pe internet spre vânzare. Una este asigurarea cazării pentru instructori, alta este activitate de producţie într-un atelier de astfel de lucruri”, a precizat Radu Miruţă.

Vezi și VIDEO Români descurcăreți. După ciocolata de casă, s-a brevetat ”eclerul feroviar”. Laborator improvizat descoperit la un control într-o instituție a Ministerului Transporturilor!

Întrebat de cât timp funcţiona acest atelier de ciocolată, ministrul interimar al Transporturilor a spus că nu știe: „N-am făcut proba cu Carbon-14, dar probabil că destul de mult timp şi oricum nu va mai funcţiona”.

Miruţă a afirmat că a aflat despre acel atelier în urma unor sesizări. Acesta a mai fost întrebat dacă directorul CENAFER mai este în funcţie: „E o chestiune de ore până se fac documentele. Nu va mai fi în funcţie un astfel de om. Sub nicio formă nu mă interesează să interzic instructorilor care tranzitează Gara de Nord să poată înnopta acolo. Asta trebuie să fie permis în continuare. Trebuie un pic de igienizare, că ce am văzut acolo sunt nişte condiţii care n-au legătură cu spiritul gospodăresc şi care nu le pot fi scuzate că nu sunt bani, că nu plouă, nu e frig, ci pur şi simplu era o dezordine fantastică”.

Ulterior, a anunțat că a semnat ordinul de revocare din funcția de director general al Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) a doamnei Anna-Maria Dudas: „Consider că o persoană care folosește instituția publică în interes propriu și nu respectă legea și regulile nu poate conduce o instituție a statului. Funcțiile publice presupun responsabilitate, integritate și respect față de banul public. Aceste principii nu sunt negociabile.

Tot astăzi am dispus Corpului de Control al ministerului să efectueze o verificare completă la CENAFER. Vor fi analizate contabilitatea instituției, cheltuielile, plățile efectuate, modul în care au fost administrați banii publici și gestionarea patrimoniului instituției.
Instituțiile statului trebuie administrate cu responsabilitate, profesionalism și respect față de interesul public. Datoria mea este să mă asigur că fiecare leu din banii contribuabililor este cheltuit corect și că cei aflați în funcții de conducere răspund pentru deciziile lor.

Nu voi tolera abuzurile, privilegiile sau folosirea funcțiilor publice în interes personal. În același timp, este la fel de important să îi protejăm pe funcționarii care muncesc zi de zi, cu profesionalism și bună-credință, și care nu trebuie să suporte consecințele deciziilor greșite ale celor care îi conduc.

Curățarea administrației nu înseamnă doar sancționarea celor care greșesc, ci și respect pentru oamenii cinstiți care țin instituțiile statului în picioare. Cine confundă funcția publică cu un privilegiu personal nu trebuie sa aibă loc în administrație”.

Potrivit ministrului interimar al Transporturilor, directorul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară – CENAFER, Anna Maria Dudaş, îşi făcuse un atelier de ciocolată clandestin într-o clădire a Ministerului Transporturilor, în care îşi amenajase şi un apartament.

„Asta nu înseamnă administraţie publică în interesul cetăţeanului şi nici ceva ce eu admit”, a punctat Miruţă.

Anna Maria Dudaş a fost director al CENAFER între 1 septembrie 2020 şi 18 martie 2021, apoi din 15 octombrie 2021 până în prezent. „Pe doamna am dat-o afară rapid în 2021. La o lună după ce n-am mai fost la minister, a fost pusă la loc. Între timp şi-a făcut un laborator clandestin de ciocolată în clădirea statului”, a dezvăluit Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor.

Cine este Anna Maria Dudaș, directoarea CENAFER aflată în centrul scandalului de la Ministerul Transporturilor. A condus instituția aproape cinci ani și este lider UDMR

Numele Annei Maria Dudaș a ajuns în centrul atenției după controlul efectuat de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, la sediul Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER). În urma verificărilor, reprezentanții Ministerului au anunțat că au descoperit ingrediente pentru prepararea ciocolatei, forme pentru praline și camere amenajate ca locuințe în incinta instituției.

Anna Maria Dudaș a condus CENAFER aproape cinci ani și ocupă, în paralel, și funcția de președinte al organizației UDMR Giurgiu.

Dudaș a fost numită prima dată director general al Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară în septembrie 2020. În martie 2021, în perioada în care Ministerul Transporturilor era condus de Cătălin Drulă, aceasta și-a încheiat primul mandat la conducerea instituției.

După controlul efectuat la CENAFER în iulie 2026, fostul ministru al Transporturilor a afirmat că el a fost cel care a decis revocarea acesteia din funcție.

„Pe doamna am dat-o afară rapid în 2021. La o lună după ce n-am mai fost la minister, a fost pusă la loc”, a scris Cătălin Drulă pe pagina sa de Facebook.

În octombrie 2021, Anna Maria Dudaș a revenit la conducerea instituției, funcție pe care a ocupat-o până azi.

Ce atribuții avea la CENAFER

Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și are un rol esențial în pregătirea, autorizarea și perfecționarea personalului din sistemul feroviar.

Instituția este responsabilă de formarea și certificarea mecanicilor de locomotivă, precum și a personalului care desfășoară activități cu impact asupra siguranței circulației feroviare.

Pe lângă funcția de director general al CENAFER, Anna Maria Dudaș este și președinta organizației UDMR Giurgiu, deși este originară din județul Mureș.

Astfel, aceasta se numără printre puținii conducători ai unor instituții aflate în subordinea Ministerului Transporturilor care ocupă simultan și o funcție importantă într-un partid politic.

Deține și o firmă privată

Potrivit datelor publice de la Registrul Comerțului, Anna Maria Dudaș este asociat și administrator al societății OFIR Manufaktura SRL.

Compania are ca obiect principal de activitate producția de produse alimentare și, potrivit informațiilor publice, a desfășurat în ultimii ani o activitate redusă.

În cadrul aceleiași societăți figurează ca asociat și Vasile Radu Lehovida, angajat al CENAFER.

Legătura cu un dosar DNA

Numele lui Vasile Radu Lehovida apărea într-un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție din 2023, într-un dosar care viza presupuse fapte de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual într-o procedură de achiziție privind imobile ale CENAFER. Până în prezent, Anna Maria Dudaș nu este vizată de acel dosar și nu există acuzații formulate împotriva sa în respectiva cauză.

Deputatul AUR Dan Tănasă a fost audiat vineri la Parchetul General într-un dosar în care procurorii fac cercetări pentru presupusa infracțiune de incitare publică la violență, ură sau discriminare. Ancheta a fost deschisă în urma unor postări publicate de parlamentar pe Facebook despre muncitorii străini din România.

În august 2025, polițistul Marian Godină a depus o plângere penală împotriva acestuia, susținând că mesajul deputatului AUR îndeamnă la discriminarea lucrătorilor proveniți din Asia și Africa.

„Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”, a scris Dan Tanasă pe Facebook, în august 2025.

Citește și : Scandal violent între Dan Tanasă și un alt membru AUR, chiar în sediul partidului: ”Bă, tu mă faci pe mine borfaș? Mi-am dat viața pentru partidul ăsta!”

Potrivit legislației penale, incitarea publicului la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă.

Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe Facebook, afirmând că demersul procurorilor ar reprezenta un atac împotriva formațiunii.

„Atenție! Au început atacurile la AUR – Dan Tănasa tocmai a ieșit de la procurorul Rareș Stan, același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare. Nu vă lăsați intimidați, sunt ultimele zvârcoliri!”, a scris George Simion.

Într-un comunica transmis vineri, Partidul AUR a respins acuzațiile care îl vizează pe deputat. Partidul susține că Dan Tănasă nu a îndemnat la violență, ci a exprimat o poziție politică.

„Deputatul Dan Tanasă nu a instigat la violență împotriva nimănui, ci a atras atenția, într-un mod direct și necesar, asupra unei probleme grave cu care se confruntă România: importul necontrolat de forță de muncă necalificată din Asia și Africa, care afectează piața muncii din România, securitatea cetățenilor și identitatea națională. În loc să dezbată aceste realități, autoritățile aleg să îl ancheteze pe cel care le semnalează”, se arată în comunicatul AUR.

Formațiunea condusă de George Simion consideră că dosarul ridică probleme privind libertatea de exprimare a parlamentarilor.

„Respingem categoric încercarea de a pune semnul egal între critica unei politici publice și instigarea la ură. Într-o democrație autentică, parlamentarii au nu doar dreptul, ci și obligația de a aduce în atenția opiniei publice problemele pe care le consideră relevante pentru România, fără teama că vor deveni ținta unor anchete pentru opiniile exprimate.”, se mai precizează în comunicat.

AUR mai afirmă că răspunsul la o declarație politică ar trebui să fie o dezbatere publică, nu o anchetă penală.

Citește și : Deputatul AUR Dan Tanasă, protagonistul unui nou derapaj ridicol: „Noi am murit pe front pentru ca voi să nu muriţi de foame”

„Acest caz ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea libertății de exprimare și la riscul ca instrumentele statului să fie folosite pentru descurajarea vocilor critice.

Într-un stat democratic, răspunsul la o opinie politică trebuie să fie o altă opinie, nu deschiderea unor proceduri penale care pot avea un efect de intimidare asupra dezbaterii publice.”, mai specifică formațiunea.

În 2025, după ce a stârnit reacții puternice în spațiul public, Dan Tănasă a explicat că mesajele sale au vizat politicile de imigrație și situația de pe piața muncii.

Deputatul AUR susținea atunci că România riscă să urmeze evoluția statelor vest-europene.

„Am avut mai multe ieșiri și la tribuna Camerei Deputaților, în care am zis că o țară care exportă medici și asistente și importă livratori la Glovo din Asia și Africa nu are niciun viitor. Vestul Europei se scufundă sub valul migraționist, este islamizat, și nu vreau acest lucru și pentru România”, a declarat Dan Tanasă în august 2025.

Documentul noii legi a salarizării urmează să fie analizat de partide și de sindicate în următoarele zile, iar o nouă reuniune este programată marți, când liderii politici vor decide dacă își asumă proiectul pentru a fi trimis în Parlament.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a dat publicității, vineri după-amiază, proiectul legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu anexele care conțin noile grile de salarizare pentru fiecare familie ocupațională.

Principalele prevederi ale proiectului sunt:

noua lege intră în vigoare la 1 decembrie 2026;

pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, aceasta fiind baza de calcul pentru salariile din sistemul public;

începând cu 2028, valoarea de referință va putea fi majorată anual, însă ritmul creșterilor va depinde de respectarea obiectivului de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB;

Vezi si Legea salarizării 2026. Ministrul Muncii: ”Nu va exista nicio persoană care să primească mai puţin venitul salarial net decât o face astăzi”

în sănătate, gărzile de urgență efectuate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază, iar cele efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi remunerate cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază; tot în sănătate, gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă pentru urgențe vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu;

în învățământ, profesorii care predau simultan la mai multe clase vor beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază, iar personalul didactic din localități izolate și din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%;

în administrația publică, personalul contractual va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate;

pentru personalul din instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, precum și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază;

în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt introduși coeficienți suplimentari pentru personalul care desfășoară activități cu grad ridicat de risc, unele majorări putând ajunge până la 70%, în funcție de misiunile îndeplinite.

Citește și Dragoș Anastasiu se întoarce! Raport necosmetizat despre România după 20 de ani în UE. ”Am crescut pe factori care se apropie de epuizare”

„Avem un guvern interimar, care a jucat mai degrabă un rol de secretariat în aceste discuţii. Ministerul Muncii va publica pe site, cât de curând, acest proiect. Astăzi, la Cotroceni, reprezentanţii partidelor s-au întâlnit, le-au fost prezentate discuţiile din ultimele două luni. A fost o dezbatere tehnică despre ce este în acest proiect, urmând ca partidele să aibă câteva zile în care să analizeze ceea ce văd acolo, să poarte alte discuţii cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. Ne vom reuni din nou, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, marţi, cu reprezentanţii partidelor, dar în prezenţa liderilor politici, pentru a încerca să tragem o concluzie, sau pentru a încerca partidele să tragă o concluzie, dacă reuşesc să îşi asume un proiect pe care să îl depună la Parlament şi să fie adoptat, astfel încât România să îndeplinească jalonul din PNRR”, a spus Radu Burnete.

Mai multe detalii AICI.

Austria oferă opțiunea de a prelungi permisul, deschizând astfel calea către rezidența permanentă pentru lucrătorii care respectă criteriile legale.

Programul este dedicat persoanelor calificate care dețin expertiză în sectoarele deficitare din Austria. Domeniile principale de recrutare includ tehnologia informației, ingineria, sănătatea și construcțiile.

Procesul de selecție se bazează pe merit, nu pe prioritatea depunerii cererii. Austria utilizează un sistem cu puncte unde contează studiile, experiența profesională, competențele lingvistice și vârsta.

Condiția esențială pentru obținerea Cardului Roșu-Alb-Roșu este încadrarea într-o categorie eligibilă. Solicitanții trebuie să acumuleze punctajul minim obligatoriu și să respecte criteriile specifice profilului lor profesional.

Citește și: Controversă într-o cafenea din Austria. Un client a descoperit pe bon o „taxă pentru pahar” de 70 de cenți

Un bărbat din Austria a dat în judecată statul din cauza valului de caniculă

Pentru că suporta cu greu cel mai recent val de căldură din scaunul său cu rotile, austriacul Mex Muellner a hotărât că este îndreptățit să dea în judecată statul pentru că a amânat luarea de măsuri împotriva schimbărilor climatice.

Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, suferă de scleroză multiplă și de sindromul Uhthoff, care agravează simptomele neuroloice ale bolii sale atunci când temperatura corpului îi crește.

„Guvernul ar trebui să facă mai mult. Ar fi putut face mai mult”, a declarat el pentru AFP, adăugând că procesul ar fi în beneficiul altor persoane care se confruntă cu dificultăți similare.

În 2021, el a intentat un proces împotriva Austriei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-unul dintre numeroasele cazuri de justiție climatică judecate de instanțele europene și, probabil, unul dintre cele mai importante. (Citește AICI mai multe detalii)

Actrița Brenda Fricker, laureată a premiului Oscar și una dintre cele mai apreciate artiste din Irlanda, a murit la vârsta de 81 de ani. Cunoscută publicului din întreaga lume pentru rolurile din „Home Alone 2: Lost in New York” („Singur acasă 2: Pierdut în New York”) și „My Left Foot” („Piciorul meu stâng”). Vestea decesului a fost confirmată de agentul său, Phil Belfield, într-un comunicat citat de RTE.

„Nu vom mai vedea niciodată pe cineva ca ea, iar lumea este mai săracă fără prezența sa. Am fost onorat să o cunosc, să o iubesc și să lucrez cu ea. Va avea mereu un loc special în inima mea, precum și în inimile atâtor fani ai filmului și ai televiziunii din întreaga lume”, a spus Phil Belfield, agentul Brendei Fricker, prin intermediul unui comunicat.

Prima actriță irlandeză care a câștigat un Oscar

Brenda Fricker a intrat în istoria cinematografiei în anul 1990, când a devenit prima actriță din Irlanda recompensată cu Premiul Oscar. Ea a câștigat trofeul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar datorită interpretării impresionante a mamei lui Christy Brown în filmul „My Left Foot”, în care a jucat alături de marele actor Daniel Day-Lewis.

Discursul său de acceptare a premiului a rămas unul dintre cele mai emoționante momente din istoria Oscarurilor, după ce și-a dedicat distincția „întregului popor din Irlanda”.

Vezi și Doliu în lumea politică din România. Un membru PNL a murit în urma unui infarct: ”Prea tânăr, prea repede, prea crudă soartă”

Rolul care a făcut-o celebră în toată lumea

Pentru milioane de spectatori, Brenda Fricker va rămâne însă „Doamna cu porumbeii” din filmul „Singur acasă 2: Pierdut în New York”, unde a jucat alături de Macaulay Culkin. Personajul său, o femeie misterioasă, dar cu un suflet cald, a devenit unul dintre cele mai iubite din celebra producție de Crăciun.

De-a lungul carierei sale, actrița a mai jucat în filme apreciate precum „The Field”, „A Time to Kill” („Un timp pentru a ucide”) și „Veronica Guerin”.

O carieră impresionantă în televiziune

Brenda Fricker a fost o prezență constantă și pe micul ecran. A făcut parte din distribuția originală a serialului medical britanic „Casualty”, unde a interpretat-o pe asistenta Megan Roach încă din 1986. Rolul a fost reluat de-a lungul următoarelor două decenii, actrița având peste 70 de apariții în producție.

Printre cele mai apreciate proiecte televizate ale sale se numără și „The Ballroom of Romance”, dramă recompensată cu premiul BAFTA pentru cea mai bună dramă TV, precum și producțiile „Tolka Row”, „Omagh” și „Holding”, adaptare după romanul scris de Graham Norton.

Urma să primească titlul de Cetățean de Onoare al Dublinului

La începutul acestui an, Consiliul Municipal din Dublin anunțase că Brenda Fricker urma să primească distincția „Freedom of Dublin”, echivalentul titlului de Cetățean de Onoare al orașului Dublin, în semn de recunoaștere a contribuției sale remarcabile la cultura și cinematografia irlandeză.

Citește și Părintele Serafim Mihali, stareţ al Mănăstirii Bisericani, a murit în urma unui infarct. A fost torturat în 2013 pentru banii clopotniței