Conecteaza-te cu noi

SOCIAL

Criza pune presiune pe burţile argeşenilor ! – Doamne ieftineşte … postul !

Publicat

in

Datorită preţurilor mari ale produselor de post, argeşenii cer scurtarea posturilor de dinaintea marilor sărbători religioase

Încurcate sunt căile Domnului ! Dacă până nu demult argeşenii abia aşteptau postul Crăciunului pentru a mai face economie la bani, criza pare a le arăta că până şi  “a posti” a devenit un lux, un chin financiar. Şi asta pentru că preţul alimentelor specifice acestui ritual tradiţional au ajuns să fie mai mari ca al produselor obişnuite, “de dulce”. Redactorii PROFIT au realizat în această săptămână un barometru al preţurilor produselor de post dar şi al răbdării celor care şi-au propus să consume vegetariene. Rezulatul ? Argeşenii au ajuns să strige “Doamne ieftineşte sau scurtează … postul !

Micul dejun de post cât unul de dulce la restaurant !

Magazinele din oraşele judeţului pun mare accent în această perioadă pe produsele care nu sunt „de dulce“ căci nu-i aşa, odată-n an este postul Crăciunului, deci ocazia nu trebuie ratată sub nicio formă.

Cât ne costă această perioadă de curăţire a trupului şi a… sufletului? Greu de spus, dar iată cam cât ar costa un coş cu alimente (bineînţeles cumpărături făcute în hipermarket-uri sau supermarket-uri, acolo unde găsim periodic tot felul de oferte) care să ajungă măcar pentru o zi, poate două. Aşadar, pentru masa de dimineaţă ne-ar trebui, pentru două persoane, cel puţin un pate vegetal, care costă doi lei (120 de grame), dar merge şi nişte zacuscă de ciuperci. Un borcan de 300 de grame, la un preţ de patru lei, se mănâncă de regulă la o singură masă. Cu o cană de ceai şi nişte magiun de prune (6 – 7 lei un borcan de 350 de grame) este gata micul dejun. Dacă adăugăm şi pâinea, dar şi pliculeţele de ceai, ajungem la aproximativ 16 lei. Pentru zilele următoare ar mai rămâne ceva magiun.

S-ar mai putea opta, pentru următoarele dimineţi, pentru parizer vegetal cu legume (400 de grame – 5,2 lei), sau pentru un aperitiv vegetal cu ardei (300 de grame – 4,2 lei) şi măsline negre (1,5 – 2 lei/100 de grame).

Prânzul şi cina, dominate de soia

Masa de prânz nu o mai luăm în calcul, presupunând că ambele persoane sunt la serviciu şi se mulţumesc doar cu nişte gustări. Pentru cină (în cazul celor care ţin prea puţin cont de faptul că seara ar fi indicat ca masa să nu fie prea bogată, mulţi pentru că nu au încotro) şi pentru week-end-uri se poate găti. Cât ar costa în acest caz? Asta depinde şi de dibăcia fiecăruia şi de „rezervele“ din cămară şi dulapuri. Un kilogram de orez poate fi luat acum la ofertă, din unul dintre hipermarket-urile argeşene, cu trei lei, iar kilogramul de cartofi se găseşte în piaţă cu 1,2 lei. Mărcile proprii sunt variante ceva mai accesibile, spre care tot mai mulţi se îndreaptă. De exemplu, o cutie cu ciuperci (400 de grame) costă patru lei, cât un kilogram de fasole (dând la o parte aceste mărci proprii, un kilogram de fasole costă şase lei). Să mai adăugăm la listă şi aproape jumătate de kilogram de pârjoale vegetale – cinci lei. Pentru orice eventualitate, putem cumpăra şi o pungă cu broccoli (400 de grame – cinci lei) dar şi un pachet de vinete coapte, tocate (400 de grame – 6,5 lei) şi, bineînţeles, paste fără ouă. Trăgând linie, avem deja 30 de lei, fără pâine şi celelalte ingrediente. Preţurile prezentate mai sus sunt însă cele mai mici posibile, preţuri de hipermarket, multe dintre produsele alimentare fiind la ofertă săptămânile acestea. Să nu uităm nici de şniţelele din soia, 200 de grame rar pot fi găsite sub 4,5 lei.

Am dat la o parte din coşul de cumpărături multe alte produse alimentare fără de care puţine mese s-ar putea găti. De exemplu, un litru de ulei costă, în medie, şapte lei, pe câteva pliculeţe cu condimente mai dăm zece lei, iar partea cu desertul… Dacă nu avem timp să alergăm prin oraş după prăjituri sau alte produse de post, putem apela la fructe sau miere de albine. Preţurile fructelor la ofertă arată acum cam aşa: grapefruit – 2,5 lei/kg, mere Jonathan 2 lei/kg, mandarine 4 lei/kg.

La capitolul gustări între mese este ceva mai uşor. Biscuiţii, napolitanele sau eugeniile de post pot fi găsite oriunde, la fel ca şi cozonacii (patru lei).

Restaurantul, o alternativă

Pe de altă parte, argeşenii care nu se prea împacă cu bucătăria, sau pur şi simplu nu au mereu timp să şi gătească, pot alege, măcar din când în când, să meargă la un restaurant. Dar nici aici nu e deloc ieftin atunci când vorbeşti de mâncare de post. De exemplu, de la un restaurant din Piteşti, ciorba de fasole este mai scumpă decât ciorba de văcuţă sau de burtă, iar la un alt restaurant din Curtea de Argeş, aceeaşi ciorbă de fasole este cea mai scumpă din lista de meniu. La felul doi, varza călită sau şniţelele de soia depăşesc binişor la preţ pieptul de pui sau ceafa de porc afumată.

Aşadar, argeşenii care au crezut că în această perioadă de curăţire a trupului şi a… sufletului vor reuşi să cheltuiască mai puţini bani simt pe propria lor piele că nu este deloc aşa. Este şi motivul pentru care tot mai mulţi cer fie scurtarea postului, fie ieftinirea acestuia. Cum ambele par imposibil de realizat, e clar că unii vor renunţa la post şi vor reveni la mâncărurile de dulce.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUAL

DE INTERES! S-a scumpit carnea de miel. Iată prețurile cu o săptămână înainte de Paște

Publicat

in

Carnea de miel, tot mai scumpă cu o săptămână înainte de Paște 2024

La o săptămână de Paște, românii care doresc să pună pe masa de sărbătoare miel se lovesc de prețuri mai mari comparativ cu anul precedent. Prețul variază semnificativ de la o regiune la alta a țării, dar în medie, un kilogram de carne de miel ajunge la 50 de lei.

Creșteri semnificative de preț

Anul acesta, fermierii au decis să majoreze prețurile la carnea de miel, argumentând creșterea costurilor de producție, inclusiv furaje, utilități și transport.

Astfel, prețul minim pornește de la 24 de lei pe kilogramul de miel în viu, la fermă. Totuși, odată ajunsa în piețe sau supermarketuri, carnea ajunge să coste semnificativ mai mult. De exemplu, în piețele din Argeș și Brașov, un kilogram de carne de miel se vinde cu 50-55 de lei, în timp ce la București, prețul poate ajunge chiar și la 60 de lei. Există totuși și modalități de a obține carne de miel la un preț mai mic. Cumpărarea unui miel întreg de la fermă poate fi o opțiune mai avantajoasă, prețul pe kilogram putând ajunge la 45 de lei.

Diferențe semnificative între regiuni

Prețul final al cărnii de miel este influențat de o serie de factori, printre care regiunea de proveniență, rasa mielului, greutatea și modul de vânzare (în viu, tranșat, la bucată).Astfel, se pot observa diferențe semnificative de preț între diverse județe. De exemplu, în zonele montane, unde creșterea ovinelor este mai costisitoare, prețul este mai ridicat comparativ cu regiunile din sud sau est.

Cât costă un kilogram de miel, în funcție de județ

Bucureşti:

45-50 de lei la raft

25 de lei în viu

Argeș

50-55 de lei la raft

  • 23-25 de lei în viu

Mureş:

  • 55 de lei la raft
  • 23 de lei în viu

Timişoara:

  • 50 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Mehedinți:

  • 40 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Arad:

  • 60-70 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Constanța:

  • 50-60 de lei la raft
  • 25 de lei în viu

Sibiu:

  • 50-55 de lei la raft
  • 23-25 de lei în viu

Craiova:

  • 40-50 de lei la raft
  • 20-25 de lei in viu

Alba:

  • 45-50 de lei raft
  • 23-25 de lei in viu.

Recomandări pentru cumpărători

Pentru a obține carne de miel de calitate la un preț decent, este recomandat ca românii să compare ofertele din mai multe magazine sau piețe. De asemenea, este importantă verificarea prospețimii cărnii și alegerea unui furnizor de încredere.

Deși prețul cărnii de miel a crescut semnificativ în acest an, românii nu renunță la tradiția de a consuma acest produs de Paște. Mulți dintre ei consideră că este o investiție necesară pentru a avea o masă de sărbătoare bogată și gustoasă.

Citeste mai mult

ACTUAL

Sfântul Gheorghe. Adevărata poveste a sfântului sărbătorit azi, 23 aprilie, în calendarul ortodox

Publicat

in

Biserica ortodoxă îl prăznuiește la 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, un brav soldat de origine greacă, torturat și ucis pentru credința lui creștină. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai iubiți și grabnic ajutători sfinți din calendarul ortodox.

Sfântul Gheorghe, numit adesea Marele Mucenic Gheorghe, s-a născut în Capadocia, din părinți creștini de origine greacă. El a fost îndrumat de mic în spiritul creștin și a crescut apărând credința ortodoxă și învățăturile lui Iisus.

Un brav soldat al creștinismului

Tânărul Gheorghe, pe numele său grec Gyorgos, a luat calea armelor și s-a înrolat în armată unde s-a făcut foarte repede remarcat pentru curaj și pentru faptele sale eroice.
Poveștile vechi păstrează o relatare mai mult sau mai puțin reală despre lupta tânărului soldat Gheorghe cu un balaur care amenința cetatea Silena din Libia de azi. Legenda spune că balaurul a fost o vreme potolit de localnici care îi dădeau oi și vite să își astâmpere foamea. Dar când nu au mai avut animale, balaurul ar fi cerut-o chiar pe fata comandantului cetății. Atunci, a apărut un tânăr viteaz care le-a promis oamenilor că îi scapă de năpastă.
Sfântul Gheorghe s-a luptat cu balaurul, l-a ucis cu sulița și a salvat-o pe fata comandantului. De atunci, pe multe steaguri bisericești, Sfântul Gheorghe este pictat cu mantie roșie de soldat, luptându-se cu un balaur uriaș, simbol al diavolului care îi ispitea pe oameni să renunțe la credința lor și să se închine idolilor.

Lupta și martiriul Sfântului Gheorghe

Sfântul Gheorghe era deja comandantul unei trupe de soldați greci, când a venit la putere Dioclețian și acesta a ordonat, în anul 303, distrugerea lăcașurilor de cult creștine și asuprirea tuturor celor care se închinau lui Dumnezeu. Sfântul Gheorghe s-a opus prigoanei creștinești, a luptat împotriva soldaților păgâni care distrugeau bisericile și îi torturau pe preoți. A fost prins și el, încarcerat și supus unor torturi de neimaginat pentru a renunța la credința creștină și pentru a se închina idolilor în care credea Dioclețian. Tânărul Gheorghe a fost împuns cu sulița, a fost tras pe roată, a fost îngropat într-o groapă cu var acid și torturat cu pietre, dar niciuna dintre aceste schingiuri nu l-a înfrânt. Credința i-a dat putere să îndure totul, de fiecare dată el se ridica nevătămat și tot mai încrâncenat împotriva asupritorilor săi.

O poveste din acele vremuri spune că, pentru a demonstra tăria credinței sale, Sfântul Gheorghe ar fi înfăptuit un miracol nemaiîntâlnit. El l-ar fi înviat din morți pe un tânăr frate de suferință. Soția împăratului Dioclețian, auzind despre miracolele tânărului comandant creștin a cerut și ea să treacă la creștinism. Cum era de așteptat, Dioclețian nu putea accepta ca împărăteasa Alexandra să îmbrățișeze o religie pe care el vroia să o stârpească pentru totdeauna din imperiu. În acel moment, Dioclețian a dispus uciderea Sf. Gheorghe prin decapitare, la data de 23 aprilie 304.

Sfântul Gheorghe, ocrotitorul soldaților și al armatei

Un soldat atât de curajos, cunoscut și pentru faptele sale eroice din Țara Sfântă și pentru tăria cu care i-a apărat pe creștini, a rămas adânc întipărit în conștiința credincioșilor. Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul creștinilor și al tuturor soldaților. Imaginea acestui mucenic viteaz a fost pusă pe steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare și apoi chipul său a fost folosit pentru pecetea Mitropoliei Moldovei și a Bucovinei.

Sfântul Gheorghe doborând balaurul este reprezentat pe steagul Moldovei dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Zografu de pe muntele Athos. Sfântul Gheorghe în amintirea creștinilor În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei și Serbiei.

În România, numele Sf. Gheorghe este unul dintre cele mai populare, mai ales sub formele de Gheorghe, George, Georgeta și Geta. Numele său a fost folosit pentru mai multe localități din țară precum Sf. Gheorghe și Sângiorz, dar și pentru unul din brațele Dunării care formează Delta.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend