O comisie din Camera Reprezentanţilor din SUA – dominată de democraţi – a votat pentru a face publice declaraţiile fiscale ale fostului preşedinte Donald Trump pe o perioadă de şase ani, decizia punând capăt unei bătălii juridice ce durează de ani de zile, relatează AFP şi BBC, citate de news.ro.

Aleşii americani au votat marţi în favoarea publicării declaraţiilor fiscale ale fostului preşedinte republican Donald Trump, care a dorit ca acestea să rămână private. Înainte de vot, congresmenii democraţi nu excludeau posibilitatea de a face publice declaraţiile fiscale imediat după aprobare, dar data exactă a publicării lor nu era încă cunoscută imediat după vot.

Donald Trump, care a intrat din nou în cursa pentru Casa Albă din 2024, nu-şi făcuse publice declaraţiile fiscale, spre deosebire de toţi predecesorii săi din anii 1970 încoace, ceea ce a ridicat numeroase întrebări cu privire la conţinutul acestora.

O comisie a Camerei Reprezentanţilor, care se ocupă de chestiuni fiscale şi care are o majoritate democrată, a votat marţi cu 24 de voturi la 16 în favoarea publicării declaraţiilor fiscale ale miliardarului, pentru perioada 2015 şi 2020. Toţi membrii democraţi au votat „pentru” şi toţi republicanii „împotrivă”.

Comisia Congresului a cerut timp de mai bine de trei ani documentele trimise de miliardar la Fisc, dar acesta a refuzat să le ofere. Curtea Supremă le-a dat în cele din urmă dreptate congresmenilor, la sfârşitul lunii noiembrie.

Doar câţiva oficiali din Congres au putut avea acces la ele până acum. Lipsa de transparenţă a lui Donald Trump, care a făcut din averea sa un argument de campanie, a alimentat ani de zile speculaţii cu privire la amploarea averii sale sau la potenţiale conflicte de interese.

Compania familiei sale, Trump Organization, a fost găsită vinovată la începutul lunii decembrie de fraudă financiară şi fiscală, la finalul unui proces la New York în care fostul preşedinte republican nu a fost judecat personal.

Kevin Brady, un membru republican al Comisiei financiare din Congres, a avertizat înainte de votul de marţi că posibila publicare a documentelor „ar deschide uşa” legislatorilor de a avea puteri „aproape nelimitate” pentru a-şi urmări duşmanii politici prin obţinerea şi publicarea declaraţiilor fiscale private ale acestora. „Chiar dacă democraţii insistă că acest lucru nu este politic, graba lor de a publica documentele, după un proces grăbit şi neglijent, arată că motivele lor sunt într-adevăr politice”, se spune într-o declaraţie a congresmenilor republicani.

Preşedinţii americani nu sunt obligaţi prin lege să îşi facă publice declaraţiile fiscale, dar timp de decenii au făcut acest lucru în mod voluntar. Fostul preşedinte Trump a luptat însă din răsputeri pentru a-şi proteja declaraţiile fiscale.

Nu este clar când va vedea publicul documentele financiare, care provin din perioada 2015-2020, adică din perioada în care Trump candida la preşedinţie şi când a servit ca preşedinte la Casa Albă. Lloyd Doggett, un democrat texan care face parte din comisie, a declarat pentru CNN că publicarea dosarelor ar putea dura „câteva zile”, pentru a redacta informaţii personale, cum ar fi numerele de securitate socială.

Declaraţiile ar putea oferi informaţii asupra finanţelor lui Donald Trump, inclusiv asupra activelor sale, surselor de venit, contribuţiilor caritabile, dar şi asupra posibilelor împrumuturi datorate unor entităţi străine.

În 2016, Trump a devenit primul candidat la preşedinţie de la Richard Nixon, în 1972, care a refuzat să îşi facă publice declaraţiile fiscale în timpul campaniei electorale. La momentul respectiv, el a declarat că va face acest lucru după ce se va încheia un audit al Serviciului Fiscal Intern. Cu toate acestea, marţi, democraţii din comisie au declarat că Trump nu a fost de fapt supus niciunui audit în 2016 şi că Serviciul de Venituri Interne nu şi-a început auditul oficial până în 2019.

Comisia din Camera Reprezentanţilor a solicitat pentru prima dată declaraţiile atunci când democraţii au preluat conducerea camerei inferioare a Congresului, în 2019. Comisia, citând o lege federală care îi permite să solicite acces special la declaraţiile fiscale individuale, a declarat că informaţiile erau necesare ca parte a unei revizuiri a legislaţiei fiscale federale. Cu toate acestea, criticii republicani au replicat că astfel de explicaţii au fost doar un pretext pentru a avea acces la documentele financiare ale lui Trump.

Administraţia Trump a refuzat să coopereze pentru a da curs solicitării comisiei, ceea ce a dus la o bătălie juridică de durată care s-a încheiat în momentul în care Curtea Supremă a SUA, deşi dominată de conservatori, a confirmat – într-o opinie nesemnată – o hotărâre a unei curţi de apel potrivit căreia democraţii aveau dreptul să aibă acces la respectivele declaraţii.

În 2020, „The New York Times” a obţinut, printr-o scurgere de documente, copii ale declaraţiilor fiscale pe 18 ani ale lui Donald Trump. Într-o serie de articole pe această temă, ziarul a relatat că preşedintele nu a plătit niciun impozit federal în 10 dintre cei 18 ani şi doar 750 de dolari în fiecare dintre primii doi ani petrecuţi la Casa Albă. De asemenea, publicaţia a dezvăluit că preşedintele de atunci se afla într-o luptă cu Serviciul de Venituri Interne cu privire la legitimitatea unei rambursări de taxe în valoare de 72,9 milioane de dolari pe care o solicitase şi că avea o datorie de peste 400 de milioane de dolari, datorie ce trebuia plătită până în 2024.

Un reprezentant al conglomeratului de afaceri al lui Trump a negat la momentul respectiv acurateţea relatărilor din „New York Times”. Copiile oficiale ale declaraţiilor fiscale ale fostului preşedinte, care ar trebui acum să fie publicate înainte ca republicanii să preia controlul Congresului la 3 ianuarie, ar trebui să rezolve problema.

Votul din Comisia financiară a Congresului a avut loc la o zi după ce o altă comisie din Congres condusă de democraţi a cerut Departamentului de Justiţie al SUA să îl pună sub acuzare pe fostul preşedinte pentru insurecţie şi alte acuzaţii penale legate de revolta din ianuarie anul trecut a susţinătorilor săi, care au luat cu asalt Capitoliul, un atac soldat cu cinci morţi.