O ambarcaţiune a Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a intervenit, miercuri dimineaţa, pentru a prelua un marinar cu probleme medicale, aflat la bodul unei nave, în Marea Neagră.

Potrivit reprezentanţilor ARSVOM, Centrul Maritim de Coordonare (MRCC) a solicitat, miercuri dimineaţa, Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare o intervenţie de tip Medevac, la nava Iskander, sub pavilion Tunisia.

Nava SAR Artemis s-a deplasat şi a preluat un marinar care a acuzat probleme medicale.

Pacientul a fost preluat de un echipaj de ambulanță

Ambarcaţiunea ARSVOM a ajuns apoi în Dana de pasageri a Portului Constanţa, iar pacientul a fost preluat de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Constanţa.

Marinarul a fost transportat la Spitalului Clinic Judeţean Constanţa, pentru a fi supus unor evaluări medicale.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu este pregătită să accepte un acord care să prevadă retragerea sa din Donbas și nu are încredere în „dictatorul rus”, Vladimir Putin, informează RBC, conform Rador Radio România.

Poziția lui Zelenski

Zelenski a subliniat că „este mai ușor să se exercite presiuni asupra Kievului decât asupra Moscovei, însă Ucraina speră că Statele Unite și Europa vor găsi o altă cale de a pune capăt războiului”.

Potrivit RBC-Ucraina, care citează declarațiile lui Zelenski făcute în cadrul unei conferințe de presă la Dublin, marţi seară, liderul de la Kiev a explicat de ce i se cer Ucrainei concesii, în loc să fie exercitate presiuni asupra Moscovei.

„Este o modalitate simplă de a aborda discuțiile cu rușii: să facă presiuni asupra noastră, pentru a ne determina să părăsim Donbasul, iar astfel, se va ajunge la un acord. Noi nu suntem pregătiți pentru un asemenea acord și nu suntem pregătiți să avem încredere în Putin” – a afirmat președintele ucrainean.

Totodată, Zelenski și-a exprimat speranța că Washingtonul va căuta o altă abordare pentru încheierea războiului.

„Desigur, este mai ușor să se exercite presiuni asupra noastră, dar sper că Statele Unite vor găsi o altă cale, împreună cu Europa. Ne bazăm pe acest lucru” – a adăugat Volodimir Zelenski.

În cadrul negocierilor, Rusia încearcă să-și susțină revendicările teritoriale asupra Donbasului prin invocarea unor presupuse succese pe front. Potrivit lui Zelenski, delegația rusă prezentă la negocierile de la Abu Dhabi a susținut că a ocupat jumătate din partea Donbasului aflată sub control ucrainean.

Reprezentanții armatei și ai serviciilor de informații ruse au vorbit în mod serios despre aceste afirmații, însă președintele ucrainean a subliniat că declarațiile respective nu au nicio legătură cu realitatea și a afirmat că Putin trăiește într-o realitate diferită.

Negocieri la Abu Dhabi pentru ziua 2

Discuțiile de la Abu Dhabi dintre negociatori din Rusia și Ucraina urmează să continue pentru a doua zi, după o primă rundă de discuții, descrise drept productive.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat foarte fericit să vadă o schimbare de abordare a mediatorilor americani, după ce anterior și-a exprimat îngrijorările cu privire la apropierea lor de Moscova.

Liderul ucrainean și-a exprimat speranța ca întâlnirea să poată duce la un summit al liderilor cu participarea lui Vladimir Putin.

Discuțiile continuă miercuri şi Zelenski insistă în acest timp asupra necesităţii unor garanţii de securitate solide pentru ţara sa.

După nouă luni de pauză, Kievul şi Moscova au început această nouă rundă de negocieri cu speranţa de a face progrese către o soluţionare a războiului provocat de invazia rusă şi, potrivit Washingtonului, de a lucra asupra unui nou cadru de securitate care să includă mai larg şi Europa.

Discuţiile sunt programate să se reia miercuri la ora locală 12:00 (08:00 GMT), potrivit unei surse din delegaţia rusă. Agenda celei de-a doua zi se va concentra pe „măsuri de detensionare” care privesc atacurile asupra infrastructurilor energetice şi asupra navigaţiei comerciale în Marea Neagră, potrivit preşedintelui Zelenski.

Dar continuă în acest timp atacurile reciproce, cu numai câteva ore înaintea celei de-a doua zi de tratative un atac cu drone ucrainene provocând un incendiu major în portul petrolier rusesc Ust-Luga de la Marea Baltică. Potrivit guvernatorului regiunii ruse Leningrad, cel puţin 150 de drone au fost interceptate şi acesta este cel mai mare atac ucrainean asupra acestei regiuni de la începutul anului.

Totuşi, Zelenski a părut optimist după prima zi de discuţii. „Văd schimbări. Sunt foarte mulţumit de ceea ce aud. Vom vedea ce se poate face”, a spus el marţi seară la Copenhaga, unde se află într-o vizită oficială.

El a menţionat că la negocierile de la Abu Dhabi, la care participă şi emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au abordat şi problema teritorială, care este principalul obstacol pentru un acord de pace.

În timp ce Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie de „garanţii de securitate foarte precise”. Marţi a fost discutată şi posibilitatea unui mare schimb de prizonieri între Kiev şi Moscova, a mai spus preşedintele ucrainean.

Secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuţiile de marţi ca fiind „foarte productive”. El a adăugat că obiectivul SUA este ca acest format de negociere să fie extins, „la un moment dat”, pentru a include şi europenii, a căror participare directă la negocieri a fost respinsă de Rusia. Conform lui Zelenski, europenii urmează să desemneze luna aceasta un negociator.

Emisarul american Jared Kushner a cerut un nou cadru de securitate pentru Ucraina şi Rusia, dar şi pentru Europa, „care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani”.

O poziţie similară este susţinută de Rusia. Potrivit unei surse din delegaţia rusă, soluţionarea războiului din Ucraina „nu este decât un element” al dezbaterii, „al cărei obiectiv final este crearea unei arhitecturi de securitate” pentru „ansamblul continentului european”.

Preşedintele american Donald Trump a vorbit săptămâna trecută despre pregătirea unui „mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina” şi care „ar putea cuprinde toată Europa”, fără a da detalii despre propunerile avansate.

Ucraina şi susţinătorii săi europeni au reacţionat la aceste remarci vagi declarându-şi opoziţia faţă de orice acord încheiat pe la spatele lor.

Dar UE şi SUA şi-au exprimat marţi sprijinul pentru o „arhitectură şi mecanisme de securitate europene solide pentru perioada postbelică”, potrivit unei declaraţii comune, în care au insistat asupra respectării „suveranităţii” şi „integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

Înaintea discuţiilor, un oficial american ce a vorbit cu condiţia anonimatului a spus că este „prudent optimist”, considerând că atât Kievul, cât şi Moscova „au arătat în privat o oarecare flexibilizare” a poziţiilor.

Oficial însă, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate. Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul ucrainean, în timp ce cealaltă provincie a acestei regiuni, provincia Lugansk, este aproape complet ocupată de trupele ruse.

Dar Zelenski refuză cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă acolo sub control ucrainean este puternic fortificată şi apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiştilor proruşi, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022.

De asemenea, Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puţin zece ani de ajutor financiar pentru a menţine o armată de 800.000 de soldaţi şi a-şi reconstrui infrastructura distrusă de război.

Posibile subiecte de atins

Problema teritoriilor ar putea fi un subiect de discuție în cadrul onvorbirilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina şi SUA de la Abu Dhabi, a relatat publicația Politico.

Problema teritoriilor ar putea fi un subiect de discuție în cadrul celei de-a doua zile de discuții trilaterale dintre Rusia, Statele Unite și Ucraina la Abu Dhabi – a relatat publicația europeană Politico, citând surse.

Potrivit sursei Politico, discuțiile, care au debutat ieri, pe 10 noiembrie, s-au axat în prima zi pe garanțiile de securitate și schimburile de prizonieri de război.

Delegația rusă este condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, iar delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe.

La masa negocierilor de la începutul discuțiilor au fost prezenți, de asemenea, emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, Alexus Grinkevich, și ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, Abdullah bin Zayed Al Nahyan.

Fostul ministru Cătălin Predoiu lansează un atac dur la adresa conducerii PNL, după decizia Biroului Politic Național de a le acorda un ultimatum de zece zile liberalilor care au contestat în instanță hotărârile partidului. Într-o amplă postare pe Facebook, intitulată „Liberalism, iliberalism și pacificarea PNL”, Predoiu acuză conducerea formațiunii că exercită presiuni asupra parlamentarilor pentru a-i determina să renunțe la un drept constituțional și avertizează că asemenea practici sunt incompatibile cu valorile liberale și democratice. Fostul ministru îi propune lui Ilie Bolojan o reconciliere generală în partid, revocarea sancțiunilor și organizarea unor alegeri interne de jos în sus, înaintea unui nou congres.

„Îmi e teamă că o astfel de decizie este și cea luată recent de BPN al PNL, prin care o serie de membri PNL care s-au adresat justiției pentru a reclama (în opinia lor) o serie de iregularități în desfășurarea unui congres sunt presați (șantaj politic?) să renunțe la cererile lor în justiție cu alternativa de a se confrunta cu excluderea din grupul parlamentar. Nu mă număr printre reclamanții din acele procese, deci nu pot fi acuzat că pledez propria cauză”, afirmă Cătălin Predoiu.

„Decizia BPN al PNL este golită de orice spirit liberal”

Fostul ministru consideră că măsura adoptată de conducerea PNL depășește cadrul unui conflict politic intern, fiind relevantă pentru modul în care partidul înțelege exercitarea puterii și respectarea drepturilor individuale.

În opinia sa, deciziile unui partid reflectă principiile celor care îl conduc și oferă indicii despre felul în care respectiva formațiune ar administra societatea dacă ar ajunge la guvernare.

„Decizia BPN al PNL citată este golită de orice spirit liberal, este pătrunsă în toate nuanțele sale de un spirit iliberal. Să presezi un parlamentar ales să renunțe la exercițiul unui drept constituțional în schimbul evitării excluderii din grupul parlamentar este departe de orice spirit liberal și democratic. Și, cu puțină imaginație, ilustrează cum ar arăta o societate condusă într-un și de un astfel de spirit”, susține Predoiu.

Acesta invocă inclusiv celebra definiție a democrației formulată de Ion Rațiu în 1990: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.

Predoiu face o paralelă cu declinul PNȚ-CD după ieșirea de la guvernare, avertizând asupra riscurilor pe care le presupun conflictele interne și intoleranța față de opiniile divergente.

„Când acest spirit i-a părăsit pe fruntașii țărăniști după ieșirea de la guvernare în anul 2000, PNȚ-CD s-a îndreptat inexorabil spre dispariție politică, înecat de încercările liderilor de a se anihila reciproc, pentru că nu au putut găsi un numitor comun și au uitat valorile creștinești ale iertării reciproce și toleranței față de diferență”, afirmă fostul ministru.

El admite că orice conducere politică are nevoie de unitate și disciplină organizațională, însă insistă că acestea nu trebuie obținute prin constrângere.

„Înțeleg nevoia oricărei echipe de conducere și a oricărui lider politic de a avea coerență și unitate într-o organizație politică. Dar unitatea în organizațiile politice se câștigă prin convingere, iar dacă concilierea strategiilor și părerilor este imposibilă, prin toleranță și acceptare reciprocă a diferențelor de opinii.”

Predoiu îi propune lui Bolojan un plan în cinci pași pentru „pacificarea PNL”

În mesajul său, Cătălin Predoiu nu se limitează la criticarea actualei conduceri, ci prezintă o serie de măsuri pe care consideră că Ilie Bolojan ar trebui să le adopte pentru rezolvarea conflictelor interne.

Prima dintre acestea este revocarea sancțiunilor adoptate în ultimele luni, urmată de reconcilierea taberelor din partid și organizarea de alegeri în toate structurile teritoriale.

„Ce aș face în locul președintelui Bolojan și al echipei sale ar fi următoarele lucruri, în această ordine: 1) revocarea oricăror măsuri cu caracter sancționator luate sub imperiul tensiunilor și emoțiilor din vară încoace (precizez că nu mă număr printre cei sancționați); 2) reconciliere politică cu respectarea diferențelor de opinii; 3) amenajarea unui spațiu statutar intern pentru coexistența facțiunilor politice orientate doctrinar; 4) alegeri de jos în sus, în fiecare organizație; apoi 5) Congres cu lideri legitimați de jos în sus, de la «popor», de la membri și primari și până la vârful partidului. Aceasta este singura cale prin care poate fi pacificat PNL, în opinia mea”, explică Predoiu.

Fostul ministru susține că în PNL trebuie permisă coexistența mai multor orientări doctrinare, de la conservatori și progresiști până la social-liberali, iar conducerea partidului trebuie legitimată prin votul membrilor, nu prin decizii impuse de la centru.

„Sper ca această opinie să fie receptată în adevăratul ei spirit și adevărata ei intenție: democratizarea PNL prin alegeri de la bază la vârf, consolidarea PNL prin legitimarea tuturor structurilor prin vot de la bază și până la vârf, pacificarea PNL prin vot democratic, din nou spun, de la bază și până la vârf, consolidarea PNL prin versatilitate politică, amenajând coexistența facțiunilor doctrinare interne, conservatoare, progresiste și, de ce nu, social-liberale”, arată acesta.

Avertisment privind legitimitatea conducerii PNL: „Baza și pilonii sunt de lut”

O altă critică formulată de Cătălin Predoiu privește lipsa alegerilor interne din organizațiile teritoriale și practica numirii unor lideri interimari, a căror autoritate depinde de conducerea centrală.

Predoiu avertizează că organizarea unui congres înaintea alegerilor în filiale ar compromite legitimitatea democratică a conducerii partidului.

„Orice altă manieră de a legitima prin vot vârful partidului, fără a-l legitima de la bază spre vârf, e ca și când ai întări cu beton vârful unei construcții, în timp ce baza și pilonii sunt de lut. E destul de limpede ce se va întâmpla la primul cutremur sau prima furtună puternică”, avertizează fostul ministru.

Acesta face și o referire directă la reputația administrativă a lui Ilie Bolojan, dobândită în perioada în care a condus Primăria Oradea.

„Președintele Bolojan și-a făcut din temeinicie și lucru serios un titlu de reputație la Oradea, nu văd de ce ar proceda invers pe malurile Dâmboviței. De ani de zile, în organizațiile PNL nu au mai fost organizate alegeri interne. Numeroși lideri de filiale funcționează în baza unor împuterniciri, legitimitatea lor depinzând astfel mai degrabă de semnătura președintelui partidului decât de votul membrilor.”

Predoiu își încheie mesajul cu un avertisment privind necesitatea respectării principiilor democratice chiar în interiorul formațiunii care le promovează public.

„În aceste condiții, organizarea unui nou congres fără desfășurarea prealabilă a alegerilor în organizațiile teritoriale ridică serioase semne de întrebare privind legitimitatea democratică a întregului proces. Un partid care vorbește despre democrație trebuie, înainte de toate, să o practice în interiorul său.”

Context: Bolojan le-a dat contestatarilor zece zile să renunțe la procese

Reacția lui Cătălin Predoiu vine după decizia adoptată duminică, 8 noiembrie, de Biroul Politic Național al PNL, prin care liberalii care au contestat în justiție hotărârile partidului au primit un termen de zece zile pentru retragerea acțiunilor.

Decizia a fost prezentată public de deputatul Robert Sighiartău, care a susținut că membrii ce au apelat la instanță pentru a bloca activitatea partidului trebuie să își retragă contestațiile și să își clarifice viitorul politic.

Luni, 9 noiembrie, Ilie Bolojan a confirmat că parlamentarii care nu își retrag procesele riscă excluderea din grupurile parlamentare ale PNL, motivând că partidul are nevoie de coerență în vot și de respectarea deciziilor politice.

„E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate. Cât timp ești într-un grup politic și acel grup decide un anumit tip de vot, mi se pare de bun simț să-ți respecți colegii și grupul. Dacă nu, poți să faci politică în altă parte, dar nu în interiorul acestui grup”, a declarat Bolojan.

Conflictul intern are la origine inclusiv hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, contestate în justiție de mai mulți liberali, printre care Monica Anisie, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Sorin Cîmpeanu, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

În august, Curtea de Apel București a pronunțat decizii definitive privind suspendarea unor hotărâri ale congresului și ale conducerii PNL. Aceste suspendări au caracter provizoriu, până la soluționarea definitivă a litigiilor pe fond.

Accident feroviar spectaculos în India! Cinci vagoane ale unui tren de pasageri care circula de la Kolkata la Mizoram, din India, au deraiat în Assam în această dimineață, au anunțat căile ferate indiene. Căile ferate au anunțat că toți pasagerii sunt în siguranță, adăugând că doar câțiva pasageri au reclamat răni minore. Operațiunile de salvare și ajutor sunt în desfășurare, bilanțul victimelor fiind în curs de stabilire.

Accidentul care a implicat Kolkata-Sairang Express a avut loc la ora 6:54 dimineața, lângă gara Digaru din Assam.

Căile ferate, într-un comunicat, au declarat că trenul a încercat să lase să treacă un alt tren, dar „mecanicul locomotivei” nu au putut controla viteza, „ceea ce a dus la un incident nefericit de deraiere, în care locomotiva împreună cu cinci vagoane au deraiat.”

Căile ferate au anunțat că pasagerii sunt duși la destinație într-un tren alternativ.

Operațiunile de ajutor și salvare au început imediat, iar oficialii căilor ferate au ajuns la locul accidentului.

Imagini dintr-un spital arătau câțiva oameni vorbind despre răni minore suferite. Unul dintre ei avea un bandaj în jurul mâinii, în timp ce altul a fost tratat pentru o rană minoră la coapsă.

Drone ucrainene au lovit, în noaptea de marți spre miercuri, portul Ust-Luga de la Marea Baltică, situat în regiunea Leningrad din vestul Rusiei, au relatat mai multe canale de monitorizare, potrivit Mediafax.

Potrivit canalului ucrainean de monitorizare Exilenova Plus, citat de publicația The Kyiv Independent, obiectivul situat în apropierea graniței Rusiei cu Estonia a fost cuprins de flăcări, fiind raportate și explozii.

Informația nu este confirmată oficial de părțile implicate în conflict.

Rolul strategic al portului Ust-Luga și sancțiunile internaționale

Legătura cu flota fantomă a Rusiei

Portul este folosit de navele așa-numitei flote fantomă a Rusiei, care transportă combustibilul rusesc interzis la export. Ust-Luga este unul dintre porturile rusești „utilizate pentru transportul țițeiului rusesc prin intermediul flotei fantome și al altor practici de transport maritim neregulate, care implică riscuri ridicate”, transmite Direcția Generală pentru Vecinătatea Europeană și Negocierile privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene.

Regimul de sancțiuni impus de Occident

Portul Ust-Luga se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției, din cauza rolului său în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Val de explozii și atacuri în alte regiuni rusești

Explozii au fost semnalate și în alte regiuni rusești. În regiunea rusă Smolensk, o clădire rezidențială a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene, iar în orașul Tver au fost activate sistemele de apărare antiaeriană, a relatat canalul menționat.

În Republica Adîgheia s-au auzit de asemenea explozii, iar pe acoperișul unei clădiri rezidențiale a izbucnit un incendiu.

Cursa pentru alegerile prezidențiale din Franța pare să fie tot mai strânsă între candidați de la extremele politice. Un nou personaj cu idei radicale intră în lupta electorală: autorul de extremă-dreapta Eric Zemmour. Acesta se va confrunta direct cu Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, și cu Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stângi.

Eric Zemmour, o figură binecunoscută a extremei drepte din Franța și un critic vehement al Islamului și imigrației, a confirmat că va candida din nou la scrutinul prezidențial de anul viitor, potrivit Al Jazeera. Este a doua sa încercare de a ajunge la Palatul Élysée, după ce la alegerile din 2022 s-a clasat pe locul al patrulea, scrie Mediafax.

„Vă pot confirma că voi fi, într-adevăr, candidat la alegerile prezidențiale”, a declarat Zemmour pentru postul de televiziune TF1, adăugând că intră în cursă pentru a „păstra o Franță care să rămână franceză”.

Zemmour, un autor de origine evreiască în vârstă de 68 de ani și comentator de televiziune, spune că dorește expulzarea străinilor care au comis infracțiuni și se află în închisoare. De asemenea, el propune expulzarea „străinilor șomeri care nu au avut un loc de muncă de mai bine de șase luni”, chiar dacă aceștia au drept de ședere legală.

El susține că dorește „cu două milioane mai puțini imigranți” în Franța – imigranți care, în viziunea multor reprezentanți ai extremei-drepte, ar fi fost principalii instigatori ai violențelor din timpul protestelor de luna trecută.

Scenariu plauzibil: finală între extrema dreaptă și extrema stângă

Doi extremiști ar putea intra în finala alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor. Conform unor sondaje, principala favorită a scrutinului pare să fie lidera extremei-dreapta franceze, Marine Le Pen. Ea s-ar putea lupta cu rivalul său de extremă-stânga, Jean-Luc Mélenchon.

Lidera extremei-dreapta franceze și rivalul său de extremă-stânga și-au consolidat avansul față de ceilalți candidați și s-ar confrunta în turul al doilea în toate scenariile testate. Le Pen s-ar clasa pe primul loc în primul tur de scrutin, cu un scor cuprins între 35% și 37%.

Mélenchon, candidatul partidului de extremă-stânga „Franța Nesupusă” (LFI), este creditat cu șanse de a ajunge în turul al doilea în toate cele cinci scenarii analizate. Se estimează că Le Pen l-ar învinge cu ușurință pe Mélenchon într-o confruntare în turul al doilea.

Ascensiunea extremiștilor este favorizată de scăderea în popularitate a președintelui în exercițiu Emmanuel Macron. Pe măsură ce al doilea și ultimul mandat de cinci ani al lui Macron se apropie de sfârșit, președintele lasă în urmă un centru politic slăbit și o economie fragilă.

Marine Le Pen, favorita sondajelor după trei tentative eșuate

Marine Le Pen este o politiciană franceză de extremă-dreapta cunoscută la nivel internațional drept una dintre cele mai influente figuri ale naționalismului și suveranismului european. În prezent, ea conduce grupul parlamentar al partidului Adunarea Națională (Rassemblement National – RN, fostul Front Național) în Parlamentul Franței. Ea este candidată partidului său pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Le Pen a candidat de trei ori la președinția Franței, în 2012, 2017 și 2022, dar a pierdut de fiecare dată. În 2017 și 2022, ea a pierdut în turul doi în fața lui Macron. Pentru alegerile din primăvara anului viitor este văzută drept favorită, iar printre promisiunile sale principale este reducerea cheltuielilor publice.

Cine este Jean-Luc Mélenchon, liderul radical de stânga

Jean-Luc Mélenchon este o figură cunoscută în politica franceză pentru viziunile sale socialiste. Şi-a început cariera politică în Partidul Socialist, fiind consilier municipal, senator, și ministru. După ce a plecat din Partidul Socialist, Mélenchon a militat pentru o agendă de stânga mai radicală. În 2016, Mélenchon a fondat La France Insoumise (LFI, Franţa Nesupusă), o mişcare politică care contestă structurile tradiţionale ale partidelor. În calitate de membru al Parlamentului European între 2009 şi 2017, Mélenchon a susţinut constant politici progresiste, inclusiv protecţia mediului înconjurător şi drepturile muncitorilor. El a candidat de trei ori la prezidenţiale în 2012, 2017 şi 2022 dar nu reușit să intre în turul doi.

Din punct de vedere politic, Mélenchon este cunoscut pentru susţinerea unei a Şasea Republici în Franţa, cu scopul de a reforma sistemul politic actual. El sprijină creşterea taxelor pentru veniturile mari, acoperirea cuprinzătoare a sănătăţii şi protecţii mai puternice pentru muncitori. Mélenchon susţine, de asemenea, cauzele ecologice şi a criticat politicile Uniunii Europene.

La nivel internaţional, Mélenchon s-a opus NATO şi a criticat politicile externe occidentale, în special în ceea ce priveşte Rusia şi Ucraina. El susţine recunoaşterea statalităţii Palestinei şi a fost vocal împotriva a ceea ce percepe ca fiind colonialismul israelian. Stilul său politic este adesea caracterizat drept populist, atrăgând susţinere dintr-o bază largă de votanţi deziluzionaţi de politica tradiţională. Abilitatea sa de a mobiliza tinerii a făcut din el o figură centrală în politica franceză.

Calendarul alegerilor: când își vor alege francezii noul președinte

Alegerile prezidențiale din Franța se vor desfășura pe 18 aprilie 2027. Al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 2 mai, în cazul în care niciun candidat nu va obține majoritatea voturilor.