Fostul ministru Cătălin Predoiu lansează un atac dur la adresa conducerii PNL, după decizia Biroului Politic Național de a le acorda un ultimatum de zece zile liberalilor care au contestat în instanță hotărârile partidului. Într-o amplă postare pe Facebook, intitulată „Liberalism, iliberalism și pacificarea PNL”, Predoiu acuză conducerea formațiunii că exercită presiuni asupra parlamentarilor pentru a-i determina să renunțe la un drept constituțional și avertizează că asemenea practici sunt incompatibile cu valorile liberale și democratice. Fostul ministru îi propune lui Ilie Bolojan o reconciliere generală în partid, revocarea sancțiunilor și organizarea unor alegeri interne de jos în sus, înaintea unui nou congres.

„Îmi e teamă că o astfel de decizie este și cea luată recent de BPN al PNL, prin care o serie de membri PNL care s-au adresat justiției pentru a reclama (în opinia lor) o serie de iregularități în desfășurarea unui congres sunt presați (șantaj politic?) să renunțe la cererile lor în justiție cu alternativa de a se confrunta cu excluderea din grupul parlamentar. Nu mă număr printre reclamanții din acele procese, deci nu pot fi acuzat că pledez propria cauză”, afirmă Cătălin Predoiu.

„Decizia BPN al PNL este golită de orice spirit liberal”

Fostul ministru consideră că măsura adoptată de conducerea PNL depășește cadrul unui conflict politic intern, fiind relevantă pentru modul în care partidul înțelege exercitarea puterii și respectarea drepturilor individuale.

În opinia sa, deciziile unui partid reflectă principiile celor care îl conduc și oferă indicii despre felul în care respectiva formațiune ar administra societatea dacă ar ajunge la guvernare.

„Decizia BPN al PNL citată este golită de orice spirit liberal, este pătrunsă în toate nuanțele sale de un spirit iliberal. Să presezi un parlamentar ales să renunțe la exercițiul unui drept constituțional în schimbul evitării excluderii din grupul parlamentar este departe de orice spirit liberal și democratic. Și, cu puțină imaginație, ilustrează cum ar arăta o societate condusă într-un și de un astfel de spirit”, susține Predoiu.

Acesta invocă inclusiv celebra definiție a democrației formulată de Ion Rațiu în 1990: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.

Predoiu face o paralelă cu declinul PNȚ-CD după ieșirea de la guvernare, avertizând asupra riscurilor pe care le presupun conflictele interne și intoleranța față de opiniile divergente.

„Când acest spirit i-a părăsit pe fruntașii țărăniști după ieșirea de la guvernare în anul 2000, PNȚ-CD s-a îndreptat inexorabil spre dispariție politică, înecat de încercările liderilor de a se anihila reciproc, pentru că nu au putut găsi un numitor comun și au uitat valorile creștinești ale iertării reciproce și toleranței față de diferență”, afirmă fostul ministru.

El admite că orice conducere politică are nevoie de unitate și disciplină organizațională, însă insistă că acestea nu trebuie obținute prin constrângere.

„Înțeleg nevoia oricărei echipe de conducere și a oricărui lider politic de a avea coerență și unitate într-o organizație politică. Dar unitatea în organizațiile politice se câștigă prin convingere, iar dacă concilierea strategiilor și părerilor este imposibilă, prin toleranță și acceptare reciprocă a diferențelor de opinii.”

Predoiu îi propune lui Bolojan un plan în cinci pași pentru „pacificarea PNL”

În mesajul său, Cătălin Predoiu nu se limitează la criticarea actualei conduceri, ci prezintă o serie de măsuri pe care consideră că Ilie Bolojan ar trebui să le adopte pentru rezolvarea conflictelor interne.

Prima dintre acestea este revocarea sancțiunilor adoptate în ultimele luni, urmată de reconcilierea taberelor din partid și organizarea de alegeri în toate structurile teritoriale.

„Ce aș face în locul președintelui Bolojan și al echipei sale ar fi următoarele lucruri, în această ordine: 1) revocarea oricăror măsuri cu caracter sancționator luate sub imperiul tensiunilor și emoțiilor din vară încoace (precizez că nu mă număr printre cei sancționați); 2) reconciliere politică cu respectarea diferențelor de opinii; 3) amenajarea unui spațiu statutar intern pentru coexistența facțiunilor politice orientate doctrinar; 4) alegeri de jos în sus, în fiecare organizație; apoi 5) Congres cu lideri legitimați de jos în sus, de la «popor», de la membri și primari și până la vârful partidului. Aceasta este singura cale prin care poate fi pacificat PNL, în opinia mea”, explică Predoiu.

Fostul ministru susține că în PNL trebuie permisă coexistența mai multor orientări doctrinare, de la conservatori și progresiști până la social-liberali, iar conducerea partidului trebuie legitimată prin votul membrilor, nu prin decizii impuse de la centru.

„Sper ca această opinie să fie receptată în adevăratul ei spirit și adevărata ei intenție: democratizarea PNL prin alegeri de la bază la vârf, consolidarea PNL prin legitimarea tuturor structurilor prin vot de la bază și până la vârf, pacificarea PNL prin vot democratic, din nou spun, de la bază și până la vârf, consolidarea PNL prin versatilitate politică, amenajând coexistența facțiunilor doctrinare interne, conservatoare, progresiste și, de ce nu, social-liberale”, arată acesta.

Avertisment privind legitimitatea conducerii PNL: „Baza și pilonii sunt de lut”

O altă critică formulată de Cătălin Predoiu privește lipsa alegerilor interne din organizațiile teritoriale și practica numirii unor lideri interimari, a căror autoritate depinde de conducerea centrală.

Predoiu avertizează că organizarea unui congres înaintea alegerilor în filiale ar compromite legitimitatea democratică a conducerii partidului.

„Orice altă manieră de a legitima prin vot vârful partidului, fără a-l legitima de la bază spre vârf, e ca și când ai întări cu beton vârful unei construcții, în timp ce baza și pilonii sunt de lut. E destul de limpede ce se va întâmpla la primul cutremur sau prima furtună puternică”, avertizează fostul ministru.

Acesta face și o referire directă la reputația administrativă a lui Ilie Bolojan, dobândită în perioada în care a condus Primăria Oradea.

„Președintele Bolojan și-a făcut din temeinicie și lucru serios un titlu de reputație la Oradea, nu văd de ce ar proceda invers pe malurile Dâmboviței. De ani de zile, în organizațiile PNL nu au mai fost organizate alegeri interne. Numeroși lideri de filiale funcționează în baza unor împuterniciri, legitimitatea lor depinzând astfel mai degrabă de semnătura președintelui partidului decât de votul membrilor.”

Predoiu își încheie mesajul cu un avertisment privind necesitatea respectării principiilor democratice chiar în interiorul formațiunii care le promovează public.

„În aceste condiții, organizarea unui nou congres fără desfășurarea prealabilă a alegerilor în organizațiile teritoriale ridică serioase semne de întrebare privind legitimitatea democratică a întregului proces. Un partid care vorbește despre democrație trebuie, înainte de toate, să o practice în interiorul său.”

Context: Bolojan le-a dat contestatarilor zece zile să renunțe la procese

Reacția lui Cătălin Predoiu vine după decizia adoptată duminică, 8 noiembrie, de Biroul Politic Național al PNL, prin care liberalii care au contestat în justiție hotărârile partidului au primit un termen de zece zile pentru retragerea acțiunilor.

Decizia a fost prezentată public de deputatul Robert Sighiartău, care a susținut că membrii ce au apelat la instanță pentru a bloca activitatea partidului trebuie să își retragă contestațiile și să își clarifice viitorul politic.

Luni, 9 noiembrie, Ilie Bolojan a confirmat că parlamentarii care nu își retrag procesele riscă excluderea din grupurile parlamentare ale PNL, motivând că partidul are nevoie de coerență în vot și de respectarea deciziilor politice.

„E o chestiune de claritate, de decență și de normalitate. Cât timp ești într-un grup politic și acel grup decide un anumit tip de vot, mi se pare de bun simț să-ți respecți colegii și grupul. Dacă nu, poți să faci politică în altă parte, dar nu în interiorul acestui grup”, a declarat Bolojan.

Conflictul intern are la origine inclusiv hotărârile Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, contestate în justiție de mai mulți liberali, printre care Monica Anisie, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Sorin Cîmpeanu, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

În august, Curtea de Apel București a pronunțat decizii definitive privind suspendarea unor hotărâri ale congresului și ale conducerii PNL. Aceste suspendări au caracter provizoriu, până la soluționarea definitivă a litigiilor pe fond.

Drone ucrainene au lovit, în noaptea de marți spre miercuri, portul Ust-Luga de la Marea Baltică, situat în regiunea Leningrad din vestul Rusiei, au relatat mai multe canale de monitorizare, potrivit Mediafax.

Potrivit canalului ucrainean de monitorizare Exilenova Plus, citat de publicația The Kyiv Independent, obiectivul situat în apropierea graniței Rusiei cu Estonia a fost cuprins de flăcări, fiind raportate și explozii.

Informația nu este confirmată oficial de părțile implicate în conflict.

Rolul strategic al portului Ust-Luga și sancțiunile internaționale

Legătura cu flota fantomă a Rusiei

Portul este folosit de navele așa-numitei flote fantomă a Rusiei, care transportă combustibilul rusesc interzis la export. Ust-Luga este unul dintre porturile rusești „utilizate pentru transportul țițeiului rusesc prin intermediul flotei fantome și al altor practici de transport maritim neregulate, care implică riscuri ridicate”, transmite Direcția Generală pentru Vecinătatea Europeană și Negocierile privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene.

Regimul de sancțiuni impus de Occident

Portul Ust-Luga se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției, din cauza rolului său în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Val de explozii și atacuri în alte regiuni rusești

Explozii au fost semnalate și în alte regiuni rusești. În regiunea rusă Smolensk, o clădire rezidențială a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene, iar în orașul Tver au fost activate sistemele de apărare antiaeriană, a relatat canalul menționat.

În Republica Adîgheia s-au auzit de asemenea explozii, iar pe acoperișul unei clădiri rezidențiale a izbucnit un incendiu.

Cursa pentru alegerile prezidențiale din Franța pare să fie tot mai strânsă între candidați de la extremele politice. Un nou personaj cu idei radicale intră în lupta electorală: autorul de extremă-dreapta Eric Zemmour. Acesta se va confrunta direct cu Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, și cu Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stângi.

Eric Zemmour, o figură binecunoscută a extremei drepte din Franța și un critic vehement al Islamului și imigrației, a confirmat că va candida din nou la scrutinul prezidențial de anul viitor, potrivit Al Jazeera. Este a doua sa încercare de a ajunge la Palatul Élysée, după ce la alegerile din 2022 s-a clasat pe locul al patrulea, scrie Mediafax.

„Vă pot confirma că voi fi, într-adevăr, candidat la alegerile prezidențiale”, a declarat Zemmour pentru postul de televiziune TF1, adăugând că intră în cursă pentru a „păstra o Franță care să rămână franceză”.

Zemmour, un autor de origine evreiască în vârstă de 68 de ani și comentator de televiziune, spune că dorește expulzarea străinilor care au comis infracțiuni și se află în închisoare. De asemenea, el propune expulzarea „străinilor șomeri care nu au avut un loc de muncă de mai bine de șase luni”, chiar dacă aceștia au drept de ședere legală.

El susține că dorește „cu două milioane mai puțini imigranți” în Franța – imigranți care, în viziunea multor reprezentanți ai extremei-drepte, ar fi fost principalii instigatori ai violențelor din timpul protestelor de luna trecută.

Scenariu plauzibil: finală între extrema dreaptă și extrema stângă

Doi extremiști ar putea intra în finala alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor. Conform unor sondaje, principala favorită a scrutinului pare să fie lidera extremei-dreapta franceze, Marine Le Pen. Ea s-ar putea lupta cu rivalul său de extremă-stânga, Jean-Luc Mélenchon.

Lidera extremei-dreapta franceze și rivalul său de extremă-stânga și-au consolidat avansul față de ceilalți candidați și s-ar confrunta în turul al doilea în toate scenariile testate. Le Pen s-ar clasa pe primul loc în primul tur de scrutin, cu un scor cuprins între 35% și 37%.

Mélenchon, candidatul partidului de extremă-stânga „Franța Nesupusă” (LFI), este creditat cu șanse de a ajunge în turul al doilea în toate cele cinci scenarii analizate. Se estimează că Le Pen l-ar învinge cu ușurință pe Mélenchon într-o confruntare în turul al doilea.

Ascensiunea extremiștilor este favorizată de scăderea în popularitate a președintelui în exercițiu Emmanuel Macron. Pe măsură ce al doilea și ultimul mandat de cinci ani al lui Macron se apropie de sfârșit, președintele lasă în urmă un centru politic slăbit și o economie fragilă.

Marine Le Pen, favorita sondajelor după trei tentative eșuate

Marine Le Pen este o politiciană franceză de extremă-dreapta cunoscută la nivel internațional drept una dintre cele mai influente figuri ale naționalismului și suveranismului european. În prezent, ea conduce grupul parlamentar al partidului Adunarea Națională (Rassemblement National – RN, fostul Front Național) în Parlamentul Franței. Ea este candidată partidului său pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Le Pen a candidat de trei ori la președinția Franței, în 2012, 2017 și 2022, dar a pierdut de fiecare dată. În 2017 și 2022, ea a pierdut în turul doi în fața lui Macron. Pentru alegerile din primăvara anului viitor este văzută drept favorită, iar printre promisiunile sale principale este reducerea cheltuielilor publice.

Cine este Jean-Luc Mélenchon, liderul radical de stânga

Jean-Luc Mélenchon este o figură cunoscută în politica franceză pentru viziunile sale socialiste. Şi-a început cariera politică în Partidul Socialist, fiind consilier municipal, senator, și ministru. După ce a plecat din Partidul Socialist, Mélenchon a militat pentru o agendă de stânga mai radicală. În 2016, Mélenchon a fondat La France Insoumise (LFI, Franţa Nesupusă), o mişcare politică care contestă structurile tradiţionale ale partidelor. În calitate de membru al Parlamentului European între 2009 şi 2017, Mélenchon a susţinut constant politici progresiste, inclusiv protecţia mediului înconjurător şi drepturile muncitorilor. El a candidat de trei ori la prezidenţiale în 2012, 2017 şi 2022 dar nu reușit să intre în turul doi.

Din punct de vedere politic, Mélenchon este cunoscut pentru susţinerea unei a Şasea Republici în Franţa, cu scopul de a reforma sistemul politic actual. El sprijină creşterea taxelor pentru veniturile mari, acoperirea cuprinzătoare a sănătăţii şi protecţii mai puternice pentru muncitori. Mélenchon susţine, de asemenea, cauzele ecologice şi a criticat politicile Uniunii Europene.

La nivel internaţional, Mélenchon s-a opus NATO şi a criticat politicile externe occidentale, în special în ceea ce priveşte Rusia şi Ucraina. El susţine recunoaşterea statalităţii Palestinei şi a fost vocal împotriva a ceea ce percepe ca fiind colonialismul israelian. Stilul său politic este adesea caracterizat drept populist, atrăgând susţinere dintr-o bază largă de votanţi deziluzionaţi de politica tradiţională. Abilitatea sa de a mobiliza tinerii a făcut din el o figură centrală în politica franceză.

Calendarul alegerilor: când își vor alege francezii noul președinte

Alegerile prezidențiale din Franța se vor desfășura pe 18 aprilie 2027. Al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 2 mai, în cazul în care niciun candidat nu va obține majoritatea voturilor.

Rușii au susținut că au ocupat un teritoriu controlat de ucraineni în timpul negocierilor de la Abu Dhabi. Dezvăluirea a fost făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aici este problema, Putin trăiește într-o altă realitate, a spus Zelenski.

Președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit că rușii au susținut în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi că dețin controlul a unei jumătăți din Donbas. De fapt, zona se afla în mare parte sub control ucrainean, a spus Zelenski.

„Când am primit al doilea raport al grupului nostru de negociere, după întâlnirile din Abu Dhabi, mi-au spus că rușii consideră și susțin că au ocupat deja jumătate din Donbas, care, de fapt, se află sub controlul nostru. Erau ofițeri militari, agenți ai serviciilor de informații rusești, și vorbeau serios despre asta. Echipa noastră le-a spus: Nu înțelegem cum puteți spune astfel de lucruri. Avem înregistrări video, fotografii și alte dovezi că aceste teritorii sunt sub controlul nostru„, a spus Volodimir Zelenski.

Declarațiile lui Zelenski despre ruptura de realitate a Moscovei

Acuzații directe la adresa lui Vladimir Putin

Liderul ucrainean s-a referit la omologul rus despre care a spus că „trăiește într-o altă realitate”.

Evaluarea situației reale de pe front

„Aici este problema. Putin trăiește într-o altă realitate. Evident, el va spune americanilor că are nevoie de una sau două luni pentru a ocupa complet estul Ucrainei. Eu pot să-i desenez și eu o imagine în care ocup Rusia în totalitate. Dar asta nu este adevărat. Un aspect pozitiv a fost faptul că partea americană a confirmat evaluarea ucraineană a situației de pe front”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt între lideri

Situația din regiunea Herson și propunerea Ucrainei

Președintele ucrainean a anunțat că va solicita din nou o întâlnire cu președintele Vladimir Putin.

„De aceea, trebuie să ne așezăm și să discutăm la nivel de lideri. Sunt multe probleme. De exemplu, am vorbit despre orașul Herson, unde linia de demarcație trece prin râu. Rușii controlează o parte a râului, noi – cealaltă. Dar oamenii doresc să trăiască împreună, pe ambele maluri. Acesta este un oraș ucrainean. Aceste probleme sunt sensibile, dar trebuie să le discutăm. Cred că mâine, echipele vor discuta posibilitatea unei întâlniri la nivel de lideri. Nu sunt sigur că Rusia este pregătită, dar vom ridica această problemă”, a precizat Volodimir Zelenski.

Cadrul negocierilor tripartite de la Abu Dhabi

Subiectele fierbinți de pe masa de discuție

Prima zi a negocierilor dintre Ucraina, SUA și Rusia s-a desfășurat la Abu Dhabi. Delegația ucraineană s-a întâlnit cu partenerii europeni și americani, iar apoi au avut loc negocieri tripartite, cu participarea Rusiei. Printre subiectele discutate de părți s-au numărat eliberarea prizonierilor, garanțiile de securitate și posibile măsuri de detensionare.

Miercuri, ședințele tripartite vor continua. Volodimir Zelenski a stabilit sarcini pentru echipa ucraineană de a continua negocierile.

Deficitul de vitamina D este o problemă tot mai des întâlnită, mai ales în sezonul rece, când zilele sunt scurte și nu mai stăm la fel de mult la soare.

Te simți mereu obosit, te doare spatele sau oasele, simți că nu mai ai forță în mușchi ori ai stări de spirit schimbătoare? Acestea pot fi semnale transmise de organism atunci când nu are suficientă vitamina D. În acest articol, specialiștii explică ce rol are această vitamină în corpul nostru, cine este cel mai expus riscului și ce pași simpli putem face pentru a ne menține sănătatea.

Vitamina D este vitală nu doar pentru oase și dinți puternici, ci și pentru un sistem imunitar pregătit să lupte cu bolile și pentru funcționarea corectă a mușchilor. Din păcate, lipsa ei este mult mai frecventă decât ne-am imagina.

Principala cauză este lipsa soarelui din lunile friguroase, deoarece corpul nostru produce această vitamină în mod natural atunci când pielea intră în contact direct cu radiațiile ultraviolete (UVB). Însă cum ne dăm seama că avem o problemă? Medicii și nutriționiștii menționează câteva simptome clare la care ar trebui să fim atenți, chiar dacă ele pot avea uneori și alte cauze.

Ce este vitamina D și ce rol are în organism

Vitamina D este o vitamină liposolubilă, adică se dizolvă în grăsimi, și are un rol important în dezvoltarea și menținerea sănătății sistemului osos.

„Vitamina D este adesea numită «vitamina soarelui» deoarece corpul nostru o produce ca răspuns la lumina solară”, explică Jessica Sepel, fondatoarea JSHealth Vitamins și specialist în nutriție.

Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS), vitamina D contribuie la reglarea nivelurilor de calciu și fosfat din organism. Aceste minerale sunt esențiale pentru sănătatea oaselor, a dinților și a mușchilor.

Rolul său nu se limitează însă la sistemul osos. Vitamina D este implicată și în funcționarea sistemului imunitar și poate avea legătură cu sănătatea mintală.

„Vitamina D este esențială pentru oase puternice, un sistem imunitar sănătos și o stare de spirit bună”, afirmă Shenaz Shariff, fondatoarea The Face and Body Clinic, nutriționist și membră a Asociației Britanice pentru Nutriție și Medicină a Stilului de Viață.

5 simptome ale lipsei de vitamina D pe care nu trebuie să le ignori

Manifestările deficitului de vitamina D pot varia de la o persoană la alta. Unele simptome sunt ușor de trecut cu vederea sau pot fi confundate cu efectele stresului, ale oboselii ori ale altor probleme de sănătate.

1. Răceli și infecții frecvente

Vitamina D contributes la funcționarea normală a sistemului imunitar, iar un nivel insuficient poate influența capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor.

„Vitamina D este esențială pentru funcționarea sistemului imunitar. Prin urmare, dacă te îmbolnăvești frecvent, un deficit de vitamina D ar putea fi unul dintre factorii care contribuie la această situație”, explică Jessica Sepel.

Cercetările au identificat receptori pentru vitamina D în numeroase celule ale sistemului imunitar. Unele studii au evidențiat, de asemenea, asocieri între nivelurile scăzute ale acestei vitamine, infecții și anumite boli autoimune.

Totuși, îmbolnăvirile repetate nu reprezintă, în sine, o dovadă a deficitului de vitamina D.

2. Oboseală persistentă

Senzația de oboseală care persistă chiar și după perioade suficiente de odihnă poate avea numeroase cauze, iar deficitul de vitamina D se numără printre factorii care au fost asociați cu această manifestare.

Un studiu publicat în 2019 a identificat o legătură între nivelurile scăzute de vitamina D și oboseala fizică și mintală.

Alte cercetări au analizat această asociere în cazul persoanelor care lucrează în ture de noapte sau își desfășoară activitatea în spații închise, unde expunerea la lumina naturală este limitată.

De asemenea, un studiu realizat pe pacienți vârstnici a identificat o asociere între deficitul de vitamina D și oboseala fizică și mintală.

3. Dureri osoase

Vitamina D este indispensabilă pentru absorbția calciului și a fosforului, două minerale esențiale pentru menținerea rezistenței oaselor.

Atunci când nivelul acestei vitamine este prea scăzut, organismul poate avea dificultăți în absorbția corespunzătoare a acestor minerale, ceea ce poate afecta sănătatea sistemului osos.

Potrivit specialiștilor de la Yale Medicine, deficitul de vitamina D poate fi asociat cu dureri osoase, un risc mai mare de fracturi, dureri musculare și slăbiciune musculară.

În cazurile severe și prelungite, carența poate contribui la apariția unor afecțiuni osoase, precum osteomalacia la adulți.

4. Slăbiciune musculară

Un alt posibil semn al deficitului de vitamina D este diminuarea forței musculare.

Cercetările arată că această vitamină are un rol important în funcționarea normală a mușchilor. Un studiu din 2018 a evidențiat o asociere între nivelurile scăzute de vitamina D, slăbiciunea musculaturii proximale – cea din apropierea trunchiului – și un risc mai ridicat de căderi.

Acest simptom poate fi mai important în cazul persoanelor în vârstă, pentru care pierderea forței musculare crește riscul de accidente și afectează mobilitatea.

5. Schimbări de dispoziție și depresie

În timpul iernii, când zilele sunt mai scurte și expunerea la lumina naturală scade, unele persoane se confruntă cu o stare de tristețe accentuată sau cu simptome specifice tulburării afective sezoniere.

Deficitul de vitamina D a fost analizat ca unul dintre posibilii factori implicați în aceste manifestări.

Un studiu din 2022 a arătat că vitamina D poate influența anumite procese biologice la nivelul țesutului cerebral, implicate în mecanisme asociate depresiei și anxietății.

O altă cercetare, realizată pe 7.534 de participanți, a indicat că suplimentarea cu vitamina D ar putea contribui la reducerea emoțiilor negative, în special în cazul persoanelor diagnosticate cu tulburare depresivă majoră.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica relația dintre deficitul de vitamina D și depresie. Simptomele depresive nu trebuie puse automat pe seama unei carențe vitaminice.

De ce scade nivelul de vitamina D din organism

Expunerea insuficientă la lumina solară și aportul alimentar redus sunt printre principalele cauze ale deficitului de vitamina D.

„Expunerea redusă la soare și o dietă dezechilibrată sunt principalele cauze ale deficitului”, explică dr. Ahmed El Muntasar, medic de familie și fondator al clinicii The Aesthetics Doctor.

În timpul toamnei și al iernii, riscul crește deoarece intensitatea radiațiilor UVB poate fi insuficientă pentru ca organismul să producă o cantitate adecvată de vitamina D.

Persoanele care petrec mult timp în interior sau locuiesc în regiuni cu expunere solară redusă pot fi, de asemenea, mai vulnerabile.

Alimentația joacă un rol important, deoarece vitamina D se găsește în mod natural în relativ puține alimente. Printre sursele alimentare se numără peștele gras, gălbenușul de ou și unele produse îmbogățite cu vitamine.

Categorii de persoane cu risc crescut de carență

Riscul de deficit de vitamina D nu este același pentru toate persoanele. Anumite categorii pot avea nevoie de o atenție suplimentară în ceea ce privește aportul acestei vitamine.

• Persoanele care petrec foarte puțin timp în aer liber;

• Persoanele care își acoperă cea mai mare parte a pielii atunci când ies afară;

• Persoanele cu pielea mai închisă la culoare, care pot produce vitamina D mai lent în urma expunerii la soare;

• Persoanele în vârstă;

• Femeile însărcinate;

• Persoanele care au o alimentație săracă în surse de vitamina D.

Dr. Ahmed El Muntasar consideră că suplimentarea poate fi importantă pentru persoanele care locuiesc în regiuni cu expunere solară redusă, dar și pentru anumite categorii vulnerabile.

Soluții practice: Cum îți poți crește nivelul de vitamina D

Există mai multe modalități prin care poate fi menținut un nivel adecvat de vitamina D, de la expunerea la lumina naturală și ajustarea alimentației până la administrarea suplimentelor, atunci când acestea sunt necesare.

Expunerea la lumina naturală

Lumina solară reprezintă principala sursă naturală de vitamina D pentru organism. În Regatul Unit, perioada aprilie-octombrie oferă, în general, condiții mai favorabile pentru sinteza acestei vitamine.

Dieteticianul Reema Pillai, de la Dietitian Fit, afirmă că aproximativ 15 minute de expunere zilnică la soare pot fi suficiente în anumite condiții.

Totuși, timpul necesar diferă în funcție de anotimp, nuanța pielii, suprafața expusă și intensitatea radiațiilor UV. Expunerea trebuie făcută cu respectarea măsurilor de protecție solară, fără a provoca arsuri.

În lunile de toamnă și iarnă, în special în regiunile nordice, razele UVB pot fi prea slabe pentru a stimula producția suficientă de vitamina D.

Consumă alimente bogate în vitamina D

Alimentația poate contribui la asigurarea necesarului zilnic.

• Peștele gras, precum somonul, macroul și sardinele;

• Gălbenușul de ou;

• Unele produse lactate și băuturi vegetale îmbogățite cu vitamina D;

• Anumite cereale fortificate.

Administrarea suplimentelor de vitamina D

Suplimentele cu vitamina D pot fi o soluție atunci când expunerea la soare și alimentația nu asigură un aport suficient.

Se recomandă administrarea suplimentelor în perioada septembrie-aprilie. Acestea pot fi necesare pe tot parcursul anului pentru persoanele care prezintă un risc mai ridicat de deficit, precum cele care petrec puțin timp în aer liber, își acoperă pielea sau au o nuanță mai închisă a pielii.

Înainte de administrarea suplimentelor în doze mari, este recomandată evaluarea medicală. Doza potrivită depinde de vârstă, starea de sănătate și eventualele deficiențe confirmate prin analize, potrivit glamourmagazine.co.uk.

Dacă apar simptome persistente precum oboseala, durerile osoase sau slăbiciunea musculară, este indicat un consult medical. Aceste manifestări pot avea cauze multiple, iar stabilirea unui eventual deficit de vitamina D necesită evaluare de specialitate.

Preşedintele Donald Trump, care ani de zile a contestat înfrângerea suferită în alegerile din 2020 şi a denunţat public faptul că victoria i-a fost furată de rivalul democrat, l-a lăudat în privat pe viitorul preşedinte Joe Biden, considerându-l o persoană care, în opinia sa, „va rămâne fidel lui însuşi şi poporului american”, relatează Associated Press.

Acest gând, alături de altele, este consemnat în scrisoarea pe care Donald Trump i-a lăsat-o lui Joe Biden la părăsirea funcţiei, în ianuarie 2021, scrie news.ro.

Biden a arătat biletul unor membri ai echipei sale după învestirea sa din 2021, dar nu a lăsat pe nimeni să-l citească, descriindu-l mai târziu în aceeaşi zi ca fiind „foarte generos”, dar precizând totodată că îl consideră un mesaj privat.

Scrisoarea confidențială lăsată la Casa Albă

Detalii din noua carte de memorii a lui Biden

Includerea scrisorii în noua carte de memorii lui Biden, „Promise Me, America”, a cărei lansare este programată pentru 17 noiembrie, a fost anunţată pentru prima dată marţi de The New York Times. Associated Press a examinat o fotocopie a scrisorii de două pagini, scrisă de mână cu markerul negru Sharpie, marca înregistrată a lui Trump, pe hârtie cu antet de Casa Albă şi adresată „Lui 46”, Biden fiind al 46-lea preşedinte al Statelor Unite.

Mesajul neașteptat transmis de Donald Trump

„Mulţi preşedinţi au venit şi au plecat, guvernând pur şi simplu ca republicani sau democraţi”, a scris Trump. „În mare parte, ei nu au schimbat istoria, ci au fost pur şi simplu purtaţi de valul ei implacabil. Acest lucru nu ţi se va întâmpla ţie, pentru că ştiu cât de mult iubeşti poporul american”, i-a scris Trump rivalului democrat.

Se spune că Biden a fost surprins de cât de amabil era tonul scrisorii, având în vedere animozitatea dintre cei doi. Trump renunţase la alte tradiţii prezidenţiale, precum participarea la învestirea lui Biden sau primirea noului preşedinte şi a primei-doamne la un ceai la Casa Albă.

Reacțiile anterioare ale celor doi lideri

Trump a declarat că este la latitudinea lui Biden dacă face sau nu publică scrisoarea, calificând-o drept „un bilet drăguţ” în timpul unui interviu din septembrie 2023 acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC. „M-am gândit mult la asta”, a mărturisit el atunci.

Biden, la rândul său, i-a lăsat, conform tradiţiei, o scrisoare lui Donald Trump atunci când a plecat de la Casa Albă, în ianuarie 2025. Trump i-a dezvăluit conţinutul la Fox News.

Atacuri dure și acuzații grave în memoria scrisă

Criticilile lui Joe Biden la adresa rivalului său

În altă parte a memoriilor, din care un prim fragment a fost publicat luni de revista „The Atlantic”, Biden a scris despre pagubele profunde provocate de Trump, cu o administraţie hotărâtă să „dărâme instituţiile şi să incite la ură”.

Deplângând Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală al lui Trump şi inversarea agresivă a multora dintre politicile sale, Biden a scris despre „natura dispreţuitoare şi distructivă” a lui Trump, descriindu-l pe predecesorul şi succesorul său ca pe cineva „care pare incapabil să tolereze ideea că realizările altcuiva ar merita să fie dezvoltate, mai degrabă decât distruse”.

Acuzațiile privind evenimentele din 6 ianuarie

Însă cea mai dură caracterizare de până acum pe care o face Biden s-a concentrat asupra rolului lui Trump în atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului, când Congresul se întrunea pentru a certifica rezultatele alegerilor din 2020, pe care Biden le câştigase. Scriind că Trump „a condus o insurecţie”, Biden spune că „scopul lui Trump era să rămână la putere după ce poporul american îl eliminase din funcţie prin vot”.

„Ceea ce a făcut Trump pe 6 ianuarie 2021 nu ar trebui uitat niciodată”, a scris Biden. „Ar trebui să-l urmărească până în mormânt”, afirmă fostul preşedinte democrat.

Reacția oficială de la Casa Albă

Solicitat să comenteze atât scrisoarea, cât şi memoriile lui Biden, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a numit pe fostul preşedinte „o ruşine” care „ar fi trebuit să ţină seama de cuvintele înţelepte ale preşedintelui, dar, în schimb, a încercat să distrugă ţara şi să folosească sistemul judiciar ca armă împotriva duşmanilor săi politici”.