Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Cloud-ul guvernamental, criticat și de fostul ministru USR al Digitalizării: STS nu are în atribuții servicii de cloud, iar mediul privat este ignorat

Publicat

in

​​Ordonanța de urgență pregătită de Guvern pentru crearea Cloud-ului guvernamental, o infrastructură IT care ar informatiza relația dintre cetățeni și stat, cu o finanțare de peste 500 milioane de euro din PNRR, este criticată chiar de Ciprian Teleman, fostul ministru USR al Digitalizării, care a coordonat redactarea acestui proiect către Comisia Europeană. Acesta a explicat pentru HotNews.ro ce probleme vede.

Date în CloudFoto: Comisia Europeana

Ciprian Teleman, fostul ministru USR al Digitalizării, care a coordonat redactarea pilonului digital din Planul Național de reziliență și Redresare (PNRR), a criticat marți pe Facebook Ordonanța de urgență pregătită de Guvern pentru a stabili ce instituții vor gestiona cloud-ul guvernamental, o infrastructură IT cu o finanțare de peste 500 milioane euro în PNRR.

Aceasta după ce un executiv din IT, Alexandru Lăpușan, vicepreședinte al ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software) și CEO Zitec, companie care furnizează servicii de cloud (SaaS – Software as a Service) a acuzat în termeni foarte duri proiectul guvernamental.

Dar mai întâi, haideți să vedem ce ar urma să fie acest cloud guvernamental și ce bani sunt în joc de la Uniunea Europeană.

Ce este cloud-ul guvernamental: Peste 500 milioane euro finanțare din PNRR

Cloud-ul guvernamental ar urma să fie o infrastructură IT de ultimă generație și un nivel ridicat de securitate cibernetică, ce va avea la bază 4 centre de date, două principale și alte două secundare, de nivel Tier III/IV by design, potrivit datelor din PNRR.

Această infrastructură IT va găzdui sistemele publice IT centrale și ar urma să informatizeze relația dintre stat și cetățeni și firme.

Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental are o alocare de 374,73 milioane euro în PNRR, iar în acești bani ar trebui atinse următoarele obiective specifice:

  • 1. Amenajarea și dotarea centrelor de date cu un nivel de reziliență caracteristic nivelului Tier IV/III by design;
  • 2. Echiparea centrelor de date cu infrastructură și tehnologii cloud specifice IT&C (hardware și software);
  • 3. Asigurarea comunicațiilor securizate folosind infrastructurile de comunicații de bandă largă operate de autoritatea publică abilitată la nivel național.

În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud”.

Obiectivul: tehnologiile folosite în prezent în cadrul instituțiilor publice vor fi upgradate și vor deveni cloud-ready. În paralel, noi aplicații, cloud-native vor fi create pentru migrarea în cloud.

Ciprian Teleman: STS nu are prin legea de organizare atribuții în furnizarea de servicii cloud IaaS, PaaS, Saas

Guvernul se pregătește să operaționalizeze prin Ordonanță de urgență Cloud-ul Guvernamental și trebuie stabilit rapid ce autorități vor gestiona realizarea acestei infrastructuri IT critice naționale, pentru a nu se pierde banii europeni.

Proiectul lansat săptămâna trecută în consultare publică a stârnit deja controverse, pe motiv că ar da control discreționar SRI și STS la sistemele IT ale instituțiilor publice și la datele cetățenilor și că ar constitui un monopol al statului în zona serviciilor de cloud.

Acuzațiile au fost aduse de Alexandru Lăpușan, CEO al Zitec, unul din principalii furnizori de servicii privați de cloud, deci direct afectat financiar de modul cum va fi implementat acest proiect.

În mod surprinzător, proiectul de OUG a fost criticat și de Ciprian Teleman, fostul ministru al Digitalizării, care a coordonat redactarea acestui proiect în PNRR înainte de a fi aprobat de Comisia Europeană. Acesta susține că implementarea proiectului de cloud conform Ordonanței de urgență propuse este greșită, din mai multe motive.

Acesta critică lipsa unei analize făcute de o entitate cu experiență în astfel de proiecte, lipsa mediului privat ca beneficiar al acestui proiect și mutarea multor atribuții în curtea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

  • „Art. 5, cap II din OUG definește că “infrastructura de bază a Cloud-ului Guvernamental este asigurată de STS.“ Art. 10, cap II spune că infrastructura de bază și cele de infrastructură și platformă ca serviciu (IaaS, Paas) sunt în administrarea STS.
  • Am toată aprecierea pentru profesionalismul oamenilor din STS pe care i-am cunoscut însă aici este vorba despre deturnarea rolului unei instituții de la a furniza politici de securitate a comunicațiilor speciale și a le proteja, la a deveni furnizor de servicii cloud pentru administrație. Activitatea STS este organizată și coordonată de CSAT. Cloud-ul nu trebuie să facă parte din sistemul de apărare al țării ci trebuie să fie o instituție în subordinea SGG.”, a scris Ciprian Teleman pe Facebook.

Întrebat de HotNews.ro dacă nu cumva STS a avut de la început în PNRR acest rol principal, Ciprian Teleman a spus că nu.

  • „Citez din PNRR: 1. “Opțiunile strategice și tehnologice și pachetul legislativ și normativ, care vor sta la baza dezvoltării guvernului Cloud, care sunt în responsabilitatea MCID, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și a instituțiilor cu atribute în acest domeniu (ADR se afla în subordinea MCID, iar roluluri distincte vor fi trasate prin Ordin de ministru).
  • Soluția tehnologică va fi pusă în aplicare de către o autoritate națională (cum ar fi STS), pe baza unei proceduri de achiziții competitive și transparente.“
  • 2. “In urma analizei, Guvernul prin MCID, în colaborare cu ADR și instituțiile cu responsabilități în domeniu (SGG, STS, SRI, Cyberint, CERT-RO, MAI, MApN) stabilesc responsabilitatile privind constructia si operarea cloud-ului guvernamental optand pentru soluția optimă din punct de vedere financiar, al capabilităților tehnice și al calendarului de implementare, adecvata obiectivelor investitiei.“
  • De unde ideea că STS are rolul principal? Nu a existat nicio discuție despre acest subiect ci doar despre operaționalizare.”, a precizat pentru HotNews.ro Ciprian Teleman.

De ce ar fi rău ca STS să devină furnizor de servicii de cloud?

HotNews.ro l-a întrebat apoi pe Teleman de ce consideră că ar fi rău ca STS să furnizeze servicii de cloud, poate gratuit către instituțiile publice. Temeri din zona privată au fost și când STS a devenit furnizor de semnătură electronică gratuită pentru instituțiile publice și firmele din zona privată nu au murit. Deci, unde ar fi problema?

  • „STS nu are prin legea de organizare atribuții în furnizarea de servicii cloud IaaS, PaaS, Saas. Ce înseamnă servicii gratuite? Cloud-ul chiar dacă eficientizează costurile digitale ale administrației, are propriile cheltuieli, personal, hardware, suport, mentenanță, marketing, training, juridic. Este o instituție în sine. În SUA, de exemplu, cloud-ul este gestionat de către Administrația Serviciilor Generale.
  • Nu inventăm noi cloud-ul guvernamental. Este adoptat de mai bine de zece ani de multe țări.
  • În ceea ce privește mediul privat, sper că am fost clar. Este unul dintre beneficiari dar nu este implicat în niciun fel, nici pentru a fi întrebat ce așteaptă de la cloud, nici cum poate participa.
  • În proiectul propus comisiei, nivelul SaaS era dedicat aplicațiilor private care să poată oferi servicii publice. Vorbim și lăudăm Estonia, unde digitalizarea este parteneriat public-privat, dar facem cum știm.”, a mai declarat pentru HotNews.ro Ciprian Teleman.

Pentru detalii pe acest subiect citește și: Acuzații grave față de Cloud-ul guvernamental de 375 milioane de euro: SRI și STS ar obține control discreționar asupra datelor cetățenilor – susține un CEO din IT

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Dragoș Damian: 18 mai 2024. Lume bună la prima lopată din construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj

Publicat

in

Trei zile înainte, 15 mai 2024. Studiu sociologic Colegiul Medicilor: Medicii români, burnout 36%, teama de malpraxis 80%, intenția de plecare din țără 58% la medicii sub 35 de ani.

Acesta este un comentariu neelectoral, nesponsorizat, necomandat.

Felicitări pentru inaugurarea de sâmbătă din Cluj, ni se spune de multă vreme că avem nevoie de spitale regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare. Sunt sume enorme alocate infrastructurii medicale, din fonduri nerambursabile guvernamentale, europene și din PNRR, dar și din credite bancare – să vedem cum o să le plătim pe acestea din urmă, economiștii spun că suntem peste măsură de îndatorați, dar ce știu ei?

Este foarte bine că inaugurăm șantiere de construcții, România se pricepe la inaugurări de construcții de infrastructură, am inaugurat un număr mare de șantiere de autostrăzi, spitale, școli, în ultimii ani.

Dar aici nu este vorba despre asta, despre inaugurarea sau finalizarea infrastructurii medicale. Este vorba despre resursa umană specializată și calificată, despre personalul medical pe care îl avem, îl pregătim, îl dezvoltăm pentru a funcționa în noile spitale regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare. Datele care vin de la studiul sociologic comandat de Colegiul Medicilor ne arată că, dacă cineva nu intervine până înainte de 2027, nu o să mai avem pe cine să angajăm la spitalele regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare – iar datele de la Colegiul Medicilor nu arată cât din personalul medical senior se va pensiona peste 5-10 ani, probabil 30-35%. Și nu este vorba doar despre medici, ci și despre asistenți, infirmieri, brancardieri și tot restul angajaților din sistem.

Poate că până în 2027, când se termină spitalele regionale, inclusiv cel din Cluj, vom găsi o cale să reducem burn-out-ul medicilor de la 36% la, să zicem, 10%, teama de malpraxis de la 80% la, să zicem, 50% și intenția de plecare din țară a medicilor tineri de la 58% la, să zicem, 25%.

Sistemele sanitare din țările de Uniunea Europeană și din Statele Unite au o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat, astfel încât vor continua să atragă fără probleme acest personal din sistemul public din România. Sistemul sanitar privat din România, la fel, într-o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat, va continua să atragă fără probleme acest personal din sistemul public. Vom putea înlocui această fluctuație cu personal din Moldova și Asia sau cu inteligența artificială sau roboți? Chiar credeți asta?

Nu am pretenția că o să mă asculte cineva, dar rog toată lumea bună care a fost sâmbătă, 18 mai 2024, la momentul istoric al primei lopeți din construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, să fie responsabilă și să facă un plan de acțiune ca să reducem până în 2027 procentele date de Colegiul Medicilor in analiza din 15 mai 2024.

___

Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România

Citeste mai mult

NATIONAL

Goana după specialiști! Companiile românești le-a declarat război multinaționalelor

Publicat

in

Companiile româneşti au început să se bată parte în parte cu multinaţionalele pentru recrutarea de creiere româneşti oferind chiar pachete salariale mai mari, anunță Ziarul Financiar.

Acum 20-30 de ani, când au apărut investitorii străini, multinaţionalele recrutau români pentru a-i pune în poziţii executive. Dacă poziţia de CEO sau de country manager aparţinea unui expat pe care îl invidiau toţi, poziţiile din eşaloanele doi, trei, patru erau ocupate de români, aşa cum erau ei la vremea respectivă.

Dacă în anii ʼ90 procesul de recrutare era ceva exotic pentru că românii nu erau obişnuiţi cu aşa ceva, piaţa s-a mai deschis după 2000, atunci când economia a fost asaltată de investitorii străini, care au primit undă verde de a intra în România, odată ce am intrat în NATO şi Uniunea Europeană.

Companiile româneşti fondate şi controlate de antreprenorii români nu aveau în obiectul de activitate procesul de recrutare cu ajutorul firmelor profesioniste de recrutare. Când auzea cât costă o recrutare, niciun patron, niciun antreprenor român nu voia să dea banii, considerând că mai bine face el munca de director financiar / director operaţional decât să plătească cât plăteau multinaţionalele pentru recrutarea profesionistă a cuiva, când ei puteau să-l scoată la cafea fără probleme şi să discute pachetele salariale şi condiţiile unei angajări.

Numai că nu prea aveau succes. Niciun director român care avea mai mulţi ani într-o multinaţională sau în mai multe multinaţionale nu era dispus să vină să lucreze pentru cineva care stătea toată ziua pe capul lui şi îi spunea ce să facă. Dar între timp anii au mai trecut, pe piaţă au apărut mult mai mulţi directori români care au căpătat experienţă nu numai în România, ci şi în afară, iar companiile româneşti au ajuns la un nivel când fondatorii români îşi pun problema ce să facă mai departe. Anii au trecut şi peste ei.

Cei care au fost alături de fondatori, de patroni, şi-au cimentat poziţiile în cadrul companiilor, dar de cele mai multe ori nu mai duc lucrurile înainte. Nici fondatorul, nici ei poate nu mai au energia de la început. În aceste condiţii, piaţa a început să se mai schimbe, iar companiile româneşti, de fapt acţionarii, au început să iasă şi ei să caute executivi aşa cum caută multinaţionalele.

Companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare

Într-o discuţie pe care am avut-o la ZF Live, Rudolf Fedorovici, consultant în recrutare la Advise Executive Search România, spune că de mai mulţi ani companiile româneşti sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa de recrutare şi acum au ajuns să se bată parte în parte cu multinaţionalele în atragerea de creiere. Mai mult decât atât, companiile româneşti încep să plătească sau chiar plătesc mai mult decât multinaţionalele pentru recrutarea unui executiv. Sunt pachete salariale pe care multinaţionalele nu vor şi nu pot să le plătească, dar sunt firme româneşti care fac acest lucru, a menţionat el.

Acest CEO trebuie fie să înlocuiască fondatorul, fie companiile româneşti au fost cumpărate de un private equity şi caută executivi care să conducă aceeste companii, a adăugat el. Acum piaţa este mult mai bogată în creiere faţă de anii ’90 şi 2000, atunci când multinaţionalele recrutau ceea ce găseau, respectiv foşti manageri din perioada comunistă, sau oameni cu relaţii la vârf, care aveau toate instrumentele ca să deschidă uşile şi să obţină contracte.

Multinaţionalele nu aveau probleme existenţiale, dacă ai mâncat sau nu salam cu soia, dacă ai fost sau nu membru PCR, dacă ai fost sau nu nomenclaturist, dacă ai fost sau nu securist, pe ei îi interesa doar să găsească pe cineva care să îi ajute în organizarea companiilor pe piaţa românească, să aibă relaţii, să deschidă uşi, să obţină contracte, să vândă produse şi servicii.

Acum lucrurile sunt mult mai sofisticate, companiile care vor să recruteze pe cineva, fie ele multinaţionale sau companii româneşti, intră mult mai mult în detaliu, pot să caute excutivi pentru perioade de creştere sau executivi pentru perioade de restructurare.

Între timp, şi executivii români au căpătat o mare experienţă, privesc procesele de recrutare ca fiind ceva normal în business şi nu mai închid telefonul atunci când sună un head-hunter. Companiile româneşti au crescut, iar unele dintre ele au ajuns la un nivel al businessului care să le permită să intre în procesele de recrutare pentru a găsi candidaţi de top, care să ducă businessul mai departe într-un mod mai structurat, mai birocratic, aşa cum operează multinaţionalele.

Este şi asta o formă de a arăta că businessul românesc a crescut.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend