Apar detalii spectaculoase din dosarul procurorului Radu George Bucurică, magistratul suspendat după incidentul armat dintr-un local din Hunedoara. Motivarea integrală a deciziei prin care Curtea de Apel Alba Iulia a dispus internarea sa medicală provizorie descrie episoade petrecute înainte și după arestare, inclusiv în celula în care a fost încarcerat, dar readuce în prim-plan și afirmațiile magistratului potrivit cărora ar fi fost ținta unui complot care urmărea inclusiv asasinarea sa și preluarea unor terenuri din Snagov ce ar putea ajunge să valoreze 30 de milioane de euro.

Încheierea penală nr. 162/2026 a Curții de Apel Alba Iulia a fost pronunțată pe 21 septembrie în dosarul lui Radu George Bucurică. Instanța a avut de soluționat, în aceeași procedură, atât cererea pentru prelungirea arestării preventive, cât și propunerea procurorilor pentru internarea medicală provizorie.

Judecătorul a decis în cele din urmă internarea medicală provizorie într-o unitate specializată și revocarea arestării preventive. Măsura a fost dispusă „până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii”. Decizia a fost contestată.

Dincolo însă de soluția cunoscută deja, motivarea amplă a instanței pune cap la cap o succesiune de evenimente și documente care conturează mult mai clar ce s-a petrecut în săptămânile dintre incidentul din Ribița și decizia de internare.

Ce au consemnat polițiștii din arest: cearșaful purtat „în stil togă” și firele electrice lăsate expuse

Unul dintre cele mai neobișnuite capitole privește comportamentul pe care Radu George Bucurică l-ar fi avut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Alba.

Potrivit documentelor transmise instanței, pe 2 septembrie, în timp ce se afla în camera nr. 10, magistratul ar fi smuls grilajul metalic de protecție al corpului de iluminat, apoi capacul și banda LED, lăsând firele electrice expuse.

În document se consemnează că exista astfel „un pericol real de electrocutare a inculpatului”.

Când au intervenit lucrătorii centrului de arest, aceștia au consemnat o altă imagine neobișnuită: Bucurică purta „doar un cearșaf prins în două capete pe unul din umeri, în stil togă”.

Două zile mai târziu, pe 4 septembrie, situația s-ar fi repetat într-o altă cameră de detenție, unde Bucurică ar fi dislocat gratiile metalice care protejau ambele corpuri de iluminat.

Aceste episoade nu apar în motivare ca simple incidente disciplinare, ci printre elementele analizate de procurori și ulterior de instanță în procedura privind internarea medicală.

Momentul în care escorta a venit să-l ducă la expertiză: complet dezbrăcat, cearșaful pus pe gratii și apă pe podeaua celulei

Un alt episod este consemnat pentru dimineața zilei de 16 septembrie, când Bucurică urma să fie dus la examinarea medico-legală psihiatrică.

Potrivit procesului-verbal aflat la dosar, la ora 09:40 i s-ar fi comunicat că la 10:30 trebuie să plece escortat către locul examinării. Bucurică ar fi răspuns că „în jumătate de oră va fi gata de plecare”.

Când escorta a ajuns la cameră, la ora 10:22, situația descrisă în document era însă cu totul alta.

Potrivit actelor analizate de instanță, vederea în cameră fusese obturată cu un cearșaf, iar Bucurică era „fără niciun fel de haine pe el”. În documentele aflate la dosar se mai consemnează că vasul de toaletă fusese blocat cu o perie, iar apa se revărsa în cameră.

Bucurică le-ar fi spus polițiștilor că fusese informat că examinarea urma să aibă loc la ora 14:00 și că nu fusese citat pentru expertiză.

În cele din urmă, procurorul a emis un mandat de aducere, iar magistratul a fost condus la comisia medico-legală.

Expertiza care a schimbat situația juridică a procurorului Bucurică

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a fost emis pe 18 septembrie.

Potrivit documentului citat în încheierea Curții de Apel, comisia a stabilit un diagnostic de „tulburare delirantă persistentă” și a concluzionat că Bucurică nu ar fi avut, la momentul presupuselor fapte investigate, capacitatea psihică de a aprecia critic conținutul și consecințele acțiunilor sale, având „discernământul abolit”.

Raportul mai consemnează că, la momentul examinării medico-legale, „capacitatea psihică a inculpatului este absentă”.

Pe baza diagnosticului, a stării constatate la examinare, a naturii faptelor imputate și a „potențialului de periculozitate socială asociat stării psihopatologice”, comisia a apreciat oportună internarea medicală.

Expertiza nu a rămas însă doar la nivelul Serviciului Județean de Medicină Legală Alba. Documentul a fost trimis pentru avizare la Comisia Superioară medico-legală din cadrul IML Cluj, iar avizul primit pe 21 septembrie a validat conținutul și concluziile raportului, arătând că acesta a fost corect întocmit procedural și că respectivele concluzii sunt argumentate științific.

Este important de precizat că acestea sunt concluziile expertizei medico-legale reproduse în hotărârea instanței, nu o evaluare independentă făcută de publicația noastră.

Bucurică a contestat expertiza: „Faptul că mi se întâmplă și spun acest lucru nu înseamnă că delirez”

Procurorul suspendat a respins însă concluziile și a cerut efectuarea unei noi expertize.

În fața judecătorului, Bucurică a susținut că există „discrepanțe majore” între constatările comisiei și concluziile raportului și a afirmat că îl consideră jignitor faptul că a fost calificat drept delirant.

Declarația sa din sala de judecată este consemnată explicit în încheiere:

„Apreciază că e delirant ce se întâmplă și e de neconceput ca într-o lume normală să se întâmple lucrurile astea, dar faptul că i se întâmplă și spune acest lucru, asta nu înseamnă că delirează sau că are o problemă psihică.”

Instanța i-a respins solicitarea de efectuare a unei noi expertize în cadrul acestei proceduri, fără ca acest lucru să îi înlăture posibilitatea de a solicita una în cursul urmăririi penale.

Înainte de incidentul din club, procurorul reclamase că cineva vrea să-l asasineze pentru terenuri de 30 de milioane de euro

Motivarea face apoi legătura cu un episod despre care STIRIPESURSE.RO a scris încă din august.

Cu câteva săptămâni înaintea incidentului din Ribița, Bucurică formulase o plângere penală în care reclama existența unui presupus grup infracțional organizat, format inclusiv din persoane cu funcții de răspundere.

Potrivit actelor reproduse de instanță, Bucurică susținea că respectivul grup ar urmări „preluarea prin forță a instituțiilor statului”, dar și „suprimarea vieții inculpatului”.

Miza pe care o indica procurorul era una uriașă: terenuri pe care le deține în comuna Snagov și care, potrivit propriilor susțineri, valorau câteva milioane de euro și ar fi urmat să ajungă la 30 de milioane de euro după finalizarea unor proiecte imobiliare.

Plângerea nu era una inventată ulterior pentru apărarea din dosarul penal. Actele analizate de instanță arată că ea fusese depusă pe 24 iulie 2026, înaintea incidentului din club, iar competența fusese declinată pe 30 iulie către DIICOT – Structura Centrală.

STIRIPESURSE.RO a prezentat pe larg documentul încă din 11 august. În plângere apăreau susțineri despre gaze care ar fi fost introduse în locuință, o presupusă tentativă de asasinat, o sinucidere care ar fi urmat să fie înscenată și grupuri de asalt.

Apel la 112: „Cineva îi injectează gaze în apartament”

Încheierea Curții de Apel aduce în discuție și episodul din 21 iulie, când Bucurică a apelat serviciul 112.

Potrivit documentelor analizate de instanță, procurorul a reclamat atunci că persoane necunoscute i-ar fi introdus gaze în locuință.

Verificările făcute ulterior nu ar fi confirmat acest lucru.

Într-un alt act citat în dosar se consemnează formularea potrivit căreia Bucurică anunțase la 112 „că cineva îi injectează gaze în apartament”.

La sosirea polițiștilor, acesta ar fi avut în mână pistolul letal Walther de calibru 9×19 mm, pe care l-ar fi descărcat de muniție în fața acestora. În dormitor, potrivit procesului-verbal citat în motivare, se afla și o armă de vânătoare încărcată.

Ce s-a întâmplat, potrivit dosarului, în noaptea de la Diesel Pub

Punctul de plecare al dosarului penal rămâne incidentul din 9 august de la Diesel Pub, în comuna Ribița, județul Hunedoara.

Potrivit stării de fapt prezentate de anchetatori, Bucurică ar fi intrat în local având asupra sa un pistol Walther de calibru 9×19 mm, un cuțit și un spray iritant-lacrimogen.

Cu numai trei zile înainte, pe 6 august, îi fusese comunicată dispoziția prin care îi fusese anulat dreptul de deținere, port și folosire a armelor.

În local se aflau aproximativ 100 de persoane.

Martorii au descris inclusiv faptul că Bucurică era îmbrăcat complet în negru și purta mănuși de aceeași culoare.

Un alt martor citat de instanță a declarat că procurorul își comandase o apă minerală, băuse o singură gură, apoi vărsase restul în frapiera unui client, mergea frecvent la baie și se uita insistent la oamenii din local.

După sosirea polițiștilor, Bucurică ar fi pulverizat spray iritant-lacrimogen spre cei doi agenți și ar fi fugit.

Unul dintre polițiști a continuat urmărirea pe o distanță de aproximativ 700 de metri, iar în timpul acesteia Bucurică ar fi avut pistolul în mână.

Răsturnarea din dosar: imaginile bodycam au arătat că un alt bărbat a tras cu pistolul după dezarmarea lui Bucurică

Există însă o nuanță esențială a dosarului, despre care STIRIPESURSE.RO a scris anterior și care nu trebuie pierdută.

Primele informații publice indicau că Bucurică ar fi tras cu arma. Analiza imaginilor bodycam a produs însă o răsturnare importantă.

În înregistrare se aude, după dezarmarea lui Bucurică: „E al lui, eu am tras că a avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.

În prima etapă a dosarului, judecătorul Curții de Apel Alba Iulia a concluzionat că acuzația de uz de armă fără drept nu avea suport probatoriu, probele indicând că focul surprins după imobilizare fusese tras de o altă persoană după ce Bucurică fusese dezarmat. STIRIPESURSE.RO a prezentat la acel moment imaginile și argumentele instanței.

Această împrejurare nu a eliminat însă celelalte acuzații privind pistolul pe care magistratul îl avea asupra sa, folosirea spray-ului lacrimogen și incidentele cu polițiștii.

Înalta Curte a admis ulterior contestația procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Bucurică pentru 30 de zile. Pe 1 septembrie, instanța supremă i-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare.

Ultimul cuvânt al lui Bucurică: „Nu doresc să fiu o marionetă la mâna celor care conduc justiția”

Și ultimul cuvânt al magistratului în fața Curții de Apel este consemnat pe larg în încheiere.

Bucurică a respins acuzațiile și a susținut că nu el ar fi comis infracțiunile cercetate.

În fața instanței, procurorul a declarat că dorește să-și exercite atribuțiile „în mod cinstit”, să ia propriile decizii și „să nu-i fie impuse lucruri”.

Apoi a făcut una dintre cele mai puternice afirmații consemnate în document:

„Nu doresc să fiu o marionetă la mâna celor care conduc justiția, doresc să înfăptuiesc justiția și nu să o împart.”

Bucurică a susținut, de asemenea, că „nu el a comis infracțiunile de care este acuzat, ci alții” și a descris momentul imobilizării sale drept un atac comis asupra „unui om singur”.

De ce a considerat instanța necesară internarea

Curtea de Apel Alba Iulia a ajuns însă la o concluzie diferită în privința riscului actual.

În procedură, instanța a avut în vedere raportul de expertiză medico-legală, avizul Comisiei Superioare de la IML Cluj, incidentul din Ribița, documentele privind comportamentul din arest și episoadele anterioare.

Parchetul arătase că, potrivit raportului medico-legal, afecțiunile constatate nu i-ar fi permis lui Bucurică, la momentul presupuselor fapte, să conștientizeze consecințele acestora, iar „inclusiv la momentul examinării inculpatului, capacitatea psihică a fost absentă”.

În motivare se arată că măsura a fost apreciată ca necesară pentru înlăturarea unui „pericol concret și actual pentru siguranța publică”.

Documentul reține totodată că internarea nu a fost privită exclusiv ca o măsură de siguranță. Argumentul prezentat instanței a fost că statul are și obligația de a asigura tratamentul unei persoane aflate într-o asemenea situație, măsura având astfel atât o componentă de protecție a societății, cât și una medicală.

În final, Curtea de Apel Alba Iulia a revocat arestarea preventivă și a dispus ca Radu George Bucurică să fie internat într-o unitate specializată „până la însănătoșire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii”.

Radu George Bucurică este suspendat din funcția de procuror din 28 august, măsura fiind dispusă de Secția pentru procurori a CSM după arestarea sa preventivă.

Acuzațiile penale formulate împotriva sa nu echivalează cu stabilirea vinovăției, iar Bucurică beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Jorge Jesus şi preşedintele federaţiei portugheze au mers la aeroportul din Copenhaga în încercarea de a-l convinge pe Cristiano Ronaldo să nu părăsească lotul Portugaliei. Cei doi au făcut o adevărată cursă pe străzi pentru a-l prinde, dar totul s-a dovedit în zadar.

Totul a fost în zadar

Selecționerul Jorge Jesus și Pedro Proença, președintele Federației Portugheze de Fotbal, au încercat până în ultima clipă să îl întoarcă din drum pe Ronaldo, dar nu au putut să-l facă să se răzgândească.

Cei doi s-au deplasat în zadar la aeroportul din Copenhaga, a relatat ziarul spaniol „Marca”.

Ronaldo a declarat miercuri pe reţelele de socializare că părăseşte cantonamentul naţionalei Portugaliei din Danemarca în urma unei discuţii cu Proença, punând sub semnul întrebării viitorul său la naţională în preajma meciului din Liga Naţiunilor împotriva Danemarcei, care va avea loc joi la Copenhaga.

Cel mai bun marcator din istoria Portugaliei

Cel mai bun marcator din istoria Portugaliei a declarat că îşi va dezvălui motivele la momentul potrivit, în timp ce Federaţia Portugheză de Fotbal (FPF) a confirmat că atacantul în vârstă de 41 de ani a părăsit lotul.

Ronaldo trebuia să se antreneze cu echipa la Stadionul Parken miercuri, dar a plecat înainte de începerea antrenamentului.

El s-a întors la hotelul echipei şi şi-a luat lucrurile înainte de a se îndrepta spre aeroport pentru a lua un zbor privat către Madrid.

Regulamentul disciplinar al FPF prevede că jucătorii echipei naţionale care pleacă fără permisiune riscă suspendarea pe o perioadă de una până la şase luni din echipa naţională a Portugaliei.

Jandarmeria Bucureşti a dat 32 de amenzi, în valoare totală de aproape 38.000 de lei, unor persoane care s-au adunat în zona Arestului Central pentru a-şi arăta susţinerea pentru fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, arestat preventiv pentru înşelăciune. Într-un caz, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru portul de obiecte periculoase. Totodată, va fi sesizată Protecţia Copilului având în vedere că la manifestaţii sunt prezenţi copii. Jandarmii au luat măsuri pentru delimitarea unui spaţiu, astfel încât să fie asigurat accesul la imobilele rezidenţiale din zonă şi în sediul Arestului.

Amenzi pentru cei care au protestat în fața Arestului Central

”Având în vedere prezenţa unor persoane în zona exterioară a sediului Arestului Central, jandarmii au dispus măsuri de ordine şi siguranţă publică pentru asigurarea unui climat de siguranţă, gestionarea fluxurilor de persoane şi menţinerea liberă a căilor de acces către obiectiv. În acest context, precizăm faptul că manifestaţiile din datele de 29 şi 30 septembrie 2026 nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice”, a transmis, joi, Jandarmeria Bucureşti.

Instituţia a amintit că, pentru desfăşurarea manifestaţiilor în siguranţă, sunt importante dialogul şi colaborarea între participanţi şi forţele de ordine, arătând că Jandarmeria Capitalei are acolo echipe de dialog cu veste inscripţionate, de culoare albastră, care au rolul de asigura dialogul permanent cu participanţii la această adunare publică.

”Pentru siguranţa tuturor persoanelor prezente şi pentru prevenirea unor situaţii care ar putea afecta desfăşurarea normală a activităţilor instituţiei, a fost delimitat un spaţiu pe trotuar, cu ajutorul panourilor metalice, astfel încât să fie asigurate zonele de siguranţă şi accesul către obiectiv. Totodată, măsurile dispuse ţin cont de caracterul rezidenţial al zonei, în proximitatea obiectivului aflându-se imobile de locuinţe, fiind necesară asigurarea permanentă a accesului către acestea, precum şi a condiţiilor normale de circulaţie pentru persoanele care locuiesc în zonă”, a menţionat Jandarmeria.

Potrivit sursei citate, pentru mai multe încălcări ale prevederilor legale în vigoare, jandarmii au aplicat 32 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 37.900 de lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61 din 1991 pentru încălcarea unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Totodată, miercuri, jandarmii au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 372 din Codul Penal (portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase).

Va fi sesizată Protecția Copilului

De asemenea, având în vedere prezenţa unor minori la aceste manifestaţii, va fi sesizată Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în vederea desfăşurării de activităţi conform atribuţiilor.

La rândul lor, poliţiştii rutieri sunt prezenţi în proximitatea zonei pentru fluidizarea traficului şi prevenirea blocajelor sau a producerii unor evenimente nedorite.

”În funcţie de evoluţia situaţiei şi de numărul persoanelor prezente în spaţiul public, dispozitivul de jandarmi şi măsurile dispuse vor fi adaptate operativ, pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi siguranţei publice. Adresăm persoanelor prezente rugămintea de a respecta indicaţiile forţelor de ordine, de a nu obstrucţiona căile de acces şi de a manifesta un comportament responsabil şi civilizat, astfel încât activităţile să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi să nu fie afectată circulaţia şi accesul locatarilor din zonă”, a adăugat Jandarmeria Bucureşti.

Marţi, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a fostului candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, acuzat de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, şi a omului de afaceri Ionel Rusen. Călin Georgescu a fost preluat de către poliţişti de la locuinţa sa din Mogoşoaia, fiind încătuşat. 

Câteva zeci de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat în faţa Arestului Central, fluturând steaguri tricolore şi strigându-i numele. Jandarmii au montat garduri metalice şi au format un cordon în faţa susţinătorilor lui Georgescu. Mai multe persoane au rămas acolo de atunci.

În mediul urban, trei din cinci bătrâni se confruntă cu singurătatea, iar unul din patru vorbește cu cel mult o persoană într-o lună. Sunt cifrele unei realități care riscă să devină una dintre marile probleme sociale ale următorilor ani, într-o țară care îmbătrânește rapid și în care tot mai mulți copii trăiesc departe de părinți. De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, marcată pe 1 octombrie, Alianța Binelui Comun (ABC) publică Barometrul „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, o analiză a singurătății, izolării sociale și crizei îngrijirii într-o Românie care îmbătrânește.

România intră în deceniul bătrânilor singuri
La începutul anului 2026, 20,5% din populația rezidentă a României avea cel puțin 65 de ani. Asta înseamnă aproape 3,9 milioane de persoane și, practic, mai mult de un român din cinci. Iar presiunea demografică va continua să crească. Potrivit datelor analizate în Barometrul ABC, ponderea populației de peste 65 de ani ar putea ajunge la aproximativ 31% până în 2050. În același timp, generațiile active sunt mai mici și mai mobile, iar numărul celor care pot asigura îngrijirea informală scade în raport cu numărul vârstnicilor care ar putea avea nevoie de ajutor. Problema nu este însă doar că România va avea mai mulți vârstnici. Se schimbă și familia pe care sistemul s-a bazat, implicit, timp de decenii.
Aproximativ unul din trei seniori români locuiește singur. Datele prezentate în Barometru arată că, în 2019, erau 1,231 milioane de persoane de peste 65 de ani aflate în această situație, iar o estimare din 2025 indică aproximativ 1,35 milioane. A locui singur nu înseamnă automat a te simți singur. Dar datele privind relațiile sociale arată o realitate îngrijorătoare. În mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar pentru aproape 310.000 nivelul este estimat ca fiind foarte ridicat. Mai mult, unul din patru vorbește cu cel mult o persoană într-o lună, iar o treime dintre vârstnicii urbani spun că beneficiază aproape deloc de sprijin moral și practic.

Una dintre marile schimbări ale ultimelor decenii este distanța dintre generații. 29% dintre seniorii din mediul urban spun că nu își au copiii aproape, pentru că aceștia locuiesc fie în alt oraș, fie în altă țară. Telefonul și apelurile video pot păstra legătura. Banii trimiși acasă pot plăti facturi sau anumite servicii. Dar distanța devine critică atunci când un părinte nu mai poate merge singur la medic, are nevoie de ajutor pentru cumpărături sau treburile casei ori își pierde treptat autonomia. Barometrul ABC atrage atenția că politica publică nu ar trebui să transforme migrația într-o vină a familiei. Problema este dacă România poate construi un sistem în care prezența fizică a copilului să nu fie condiția pentru o bătrânețe sigură.

Aproape 30% dintre seniori, în risc de sărăcie sau excluziune socială

Singurătatea devine și mai dificilă atunci când se suprapune peste lipsa banilor. În 2024, 29,3% dintre persoanele de peste 65 de ani din România se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 19,5% media Uniunii Europene. În același timp, 19,6% dintre seniorii români erau afectați de deprivare materială și socială severă.
Pentru un vârstnic care locuiește singur, vulnerabilitatea financiară poate însemna mai puține ieșiri, renunțarea la transport sau imposibilitatea de a plăti un îngrijitor. Uneori, lucruri aparent mici – un aparat auditiv, recuperarea medicală, adaptarea locuinței sau câteva ore de ajutor pe săptămână – pot face diferența între autonomie și izolarea în propria casă.

INS: Aproape 4 milioane de persoane au peste 65 de ani, reprezentând 20,5% din populația rezidentă a țării

Semnalul care schimbă discuția: 59% dintre seniori ar accepta ajutor
Una dintre concluziile importante ale Barometrului este că 59% dintre seniorii urbani se declară deschiși la programe de sprijin. Cifra pune într-o altă lumină ideea că vârstnicii nu vor să primească ajutor. Problema este și dacă acel ajutor există suficient de aproape de ei, dacă este accesibil și dacă oamenii știu unde să îl găsească. Capacitatea actuală a sistemului rămâne redusă. România alocă doar 0,3% din PIB îngrijirii de lungă durată, față de 1,7% media OECD. Există aproximativ un lucrător formal de îngrijire la 100 de persoane de peste 65 de ani, în timp ce media OECD este de cinci.
Mai există și un gol important pentru vârstnicii care nu sunt încă total dependenți. Estimările OECD citate în Barometru arată că, pentru un senior cu venit median, 22,5 ore de îngrijire la domiciliu pe săptămână, corespunzătoare unor nevoi moderate, ar avea un cost echivalent cu 128% din venit înainte de sprijinul public. După sprijin, costul modelat suportat din buzunar rămâne echivalent cu 103% din venitul median.

Ce propune Alianța Binelui Comun
ABC propune ca intervenția să înceapă înainte ca un vârstnic să ajungă într-o situație critică. Printre măsurile prezentate se numără realizarea unui Barometru național anual pentru populația de peste 65 de ani, screening de risc prin medicina de familie și serviciile sociale și contactarea proactivă a seniorilor după momente vulnerabile precum pierderea partenerului, externarea din spital, o cădere sau pierderea autonomiei. Sunt propuse, de asemenea, extinderea transportului social și a serviciilor mobile în mediul rural, un pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru nevoi reduse și moderate, sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc persoane vârstnice și creșterea numărului de lucrători din îngrijirea de lungă durată.

Un incendiu la un azil de bătrâni din Chile a provocat moartea a 16 rezidenţi VIDEO

Alianța Binelui Comun propune și Indicele ABC al Conectării și Autonomiei Vârstnicilor, un tablou de bord actualizat anual, la nivel național și județean. Acesta ar urma să arate nu doar câte centre sau paturi există, ci câți vârstnici locuiesc singuri, câți nu au pe cine chema la nevoie, cât de accesibile sunt serviciile și dacă ajutorul primit reușește să le păstreze autonomia. Într-o Românie în care peste unul din cinci locuitori are deja cel puțin 65 de ani, întrebarea nu mai este doar cine are grijă astăzi de părinții și bunicii rămași singuri. Este dacă România va reuși să construiască serviciile de care va avea nevoie o populație tot mai îmbătrânită înainte ca singurătatea și lipsa îngrijirii să devină o problemă de masă.

Ultimele date statistice publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă al doilea an consecutiv de scădere accelerată a sectorului turistic din județul Argeș. Sub administrarea conducerii PSD a Consiliului Județean, reprezentată de Ion Mînzînă și Adrian Bughiu – foști membri PRM fără experiențăo zi de lucru în mediul privat dar cu deceniile în cârca statului, cifrele din luna iulie 2026 indică o reducere dramatică a indicatorilor turistici, ajungând la aproape jumătate față de nivelul din iulie 2024.

În timp ce județul vecin, Vâlcea, înregistrează o creștere constantă și ajunge pe locul 6 la nivel național în topul preferințelor turistice, Argeșul se prăbușește până pe locul 26. Proasta gestionare a resurselor și lipsa unei strategii de promovare la nivel județean au transformat Argeșul dintr-o destinație de top într-un codaș al clasamentelor naționale.

Datele oficiale INS pentru luna iulie (2024 – 2026)

Indicatorii de performanță arată o reducere drastici atât a numărului de vizitatori, cât și a perioadei petrecute de aceștia în unitățile de cazare din județ:

Scăderea înnoptărilor de la 80.000 în 2024 la doar 47.500 în iulie 2026 reflectă o pierdere majoră de venituri pentru operatorii economici locali, pensiuni și restaurante, afectând direct economia județeană.

Tăcerea conducerii Consiliului Județean Argeș în fața acestor cifre alarmante ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea administrativă a actualei echipe de a gestiona proiecte de dezvoltare regională și de a atrage investiții în infrastructura turistică.

Nu există obligația de a păstra toate taloanele de pensie, dar este recomandată păstrarea celui mai recent talon, precum și a documentelor în care sunt menționate modificări importante ale pensiei, popriri, corecții, rețineri neobișnuite ori sume achitate retroactiv.

Legislația nu prevede un termen în care pensionarii trebuie să păstreze fiecare talon primit, astfel că beneficiarii nu sunt obligați să arhiveze toate cupoanele lunare. Totuși, aceste documente pot deveni utile dacă apar diferențe între sumele care ar fi trebuit încasate și cele efectiv primite sau dacă este necesară verificarea evoluției cuantumului pensiei, transmite Digi24.

În ce situații poate fi solicitat talonul de pensie

Talonul este folosit, în principal, pentru dovedirea venitului lunar și, în anumite situații, a calității de pensionar. În funcție de procedură, unele instituții pot solicita cel mai recent talon atunci când acordă servicii sau beneficii pentru care este necesară verificarea veniturilor. În anumite cazuri, acesta poate fi înlocuit cu o adeverință de venit ori cu un document echivalent. Mai poate fi solicitat și în unele proceduri din domeniul asistenței sociale. De exemplu, ultimul cupon poate face parte, atunci când este necesar, din documentația pentru admiterea în centre publice rezidențiale sau de zi destinate persoanelor adulte cu handicap.

Citește și: Pensia din două țări: cum se iau în calcul anii lucrați în România și în străinătate. Ce acte sunt necesare

E-talonul are aceeași valoare juridică

Pensionarii care primesc pensia într-un cont curent sau pe card pot opta pentru transmiterea electronică a documentului de informare privind plata pensiei. E-talonul poate fi consultat în contul personal de pe portalul CNPP și are aceeași valoare juridică precum documentul transmis în format fizic la domiciliu.

Citește și: Cât primești la pensie după 15 ani de contribuții. De ce suma poate fi diferită de la un român la altul

Persoanele care utilizau deja această facilitate în vechiul Portal CNPP își pot vedea automat documentele în noul portal, începând cu drepturile aferente lunii august 2026, potrivit informațiilor publicate de instituție. Cei care nu au optat până acum pentru varianta electronică trebuie să își exprime consimțământul în Portalul SPV, în secțiunea „E-Talon”. După activare, în cont pot fi consultate cel mult șase e-taloane.