Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

China profită de tensiunile de la granița României și amenință SUA: Cel mai probabil acest lucru va conduce la un conflict militar între SUA şi China

Publicat

in

Ambiţiile Taiwanului în favoarea independenţei riscă să genereze “un conflict militar” între China şi Statele Unite, avertizează ambasadorul chinez la Washington, Qin Gang, acuzând Administraţia SUA de încurajarea liderilor separatişti de la Taipei, informează site-ul Axios.com, potrivit Mediafax.

“Dacă liderii din Taiwan continuă să meargă pe drumul independenţei, cel mai probabil acest lucru va conduce la un conflict militar între SUA şi China”, a declarat ambasadorul Qin Gang într-un interviu acordat postului public de radio din Statele Unite, NPR.

“Taiwanul este cel mai mare factor de izbucnire a unui conflict între China şi Statele Unite”, a atras atenţia diplomatul chinez.

Ambasadorul Chinei a remarcat că ambiţiile separatiste ale Taiwanului sunt “încurajate” de Statele Unite prin politica de “ambiguitate strategică”.

La sfârşitul lunii decembrie 2021, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a avertizat că Statele Unite riscă să plătească “un preţ insuportabil” pentru susţinerea acordată Taiwanului. “Taiwanul riscă să ajungă într-o situaţie extrem de periculoasă, iar Statele Unite ar putea plăti un preţ insuportabil”, a afirmat Wang Yi pe 30 decembrie 2021. Ministrul chinez de Externe a denunţat atitudinea unor naţiuni, precum Statele Unite, de a utiliza “drepturile omului şi democraţia” “pentru a calomnia şi a înconjura China şi alte ţări aflate în dezvoltare”. “Statele Unite provoacă în mod constant noi incidente pentru a afecta relaţiile dintre ţări. Prin încurajarea forţelor proindependente din Taiwan şi prin tentativa de distorsionare a principiului «o singură Chină», Statele Unite au încălcat promisiunile făcute atunci când au fost stabilite relaţiile diplomatice între China şi SUA”, a acuzat Wang Yi.

Administraţia de la Beijing a avertizat că va trece la acţiuni severe dacă Taiwanul va face manevre în sensul independenţei sau dacă apar ingerinţe străine în 2022. “Dacă forţele separatiste din Taiwan care vor independenţă vor trece la provocări, vor exercita forţă sau vor depăşi vreo linie roşie, vom adopta măsuri drastice”, a declarat recent Ma Xiaoguang, purtătorul de cuvânt al Biroului responsabil de Taiwan din cadrul Ministerului de Externe de la Beijing.

China consideră Insula Taiwan, administrată în mod democratic, drept propriul teritoriu, iar în ultimii doi ani a intensificat presiunile militare şi diplomatice pentru afirmarea suveranităţii, generând furie la Taipei şi preocupări la Washington.

Statele Unite şi Japonia au elaborat planuri militare de urgenţă pentru scenariul unui conflict între armata chineză şi forţele militare din Taiwan. În ultimele luni, armata chineză a intensificat activităţile militare în apropierea Taiwanului. Administraţia de la Taipei susţine că Taiwanul este independent şi avertizează că îşi va apăra democraţia şi libertăţile. Statele Unite nu au relaţii diplomatice formale cu Taiwanul, dar oferă asistenţă militară Administraţiei separatiste de la Taipei. Noul plan strategic al Pentagonului, prevăzut în Legea de autorizare a finanţării pentru apărare (NDAA), prevede invitarea armatei taiwaneze la cel mai mare exerciţiu militar din 2022, în contextul “comportamentului din ce în ce mai coercitiv şi mai agresiv” al Chinei. Casa Albă a invitat Taiwanul la Summitul pentru Democraţie din decembrie 2021. În plus, Washingtonul pledează pentru integrarea Taiwanului în organizaţii internaţionale.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Perspectivă sumbră asupra UE, chiar de la vârful Consiliului European: ‘Orice proiect democratic este muritor’

Publicat

in

De

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP.

“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.

Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE.

“Sunt optimist”, a spus el. “Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.

Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.

“Trebuie să fim lucizi astăzi asupra faptului că Europa noastră este muritoare, ea poate muri. Asta depinde numai de alegerile noastre dar aceste alegeri trebuie făcute acum” pentru că “în orizontul următorului deceniu, (…) riscul este imens de a fi fragilizaţi, chiar retrogradaţi”, a adăugat el.

Întrebat despre creşterea familiei europene spre Est, Charles Michel a reafirmat că UE ar trebui să fie “pregătită” să integreze noi membri “până în 2030”.

“Care este alternativa? Dacă ideea este de a întârzia timp de decenii, asta ar trimite un mesaj Chinei, Rusiei, spunându-le că există un teren de joc pentru ei în imediata noastră vecinătate”, a subliniat el.

“Da, este o provocare, dar a nu alege această cale ar fi o eroare teribilă şi iresponsabilă din partea UE”, a avertizat el.

Cei 27 au decis în decembrie 2023 să înceapă negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova şi i-au acordat Georgiei statutul de ţară candidată. Bosnia a obţinut în decembrie 2022 acest statut, care marchează începutul unui proces lung şi complex.

Alte patru ţări din Balcanii de Vest sunt oficial candidate, dar sunt blocate de ani de zile în anticamera UE: Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Albania.

Citeste mai mult

NATIONAL

Tadjikistanul l-a convocat pentru discuții pe ambasadorul rus într-un moment de tensiuni între cele două țări

Publicat

in

De

Ministerul Afacerilor Externe tadjik a anunţat că l-a convocat luni pe ambasadorul rus în Tadjikistan pentru a-i aduce la cunoştinţă „preocuparea” față de „încălcări ale drepturilor” cu care se confruntă în prezent cetăţenii tadjici în Rusia, informează AFP și Agerpres.

Presedintele tadjik Emomali Rahmon (dreapta) la o reuniune a Comunitatii Statelor Independente (CSI)Foto: Alexei Danichev / Sputnik / Profimedia

Această convocare intervine în condiţiile în care sute de cetăţeni tadjici s-au trezit blocaţi la sfârşitul săptămânii trecute pe mai multe aeroporturi din Moscova, poliţiştii de frontieră interzicându-le intrarea pe teritoriul rus. Potrivit ministerului tadjik, aproape 1.000 de cetăţeni din Tadjikistan au fost reţinuţi sâmbătă pe aeroportul internaţional Vnukovo, principala poartă de intrare pentru zborurile ce provin din această ţară săracă a Asiei Centrale.

În final, circa 322 de tadjici au putut intra pe teritoriul rus, însă 306 au fost înscrişi de autorităţile ruse pe o listă de persoane care trebuie expulzate, a afirmat duminică ministerul tadjik într-un comunicat. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse a justificat sâmbătă aceste reţineri prin necesitatea de a face verificări aprofundate, în cadrul unor „măsuri anti-teroriste preventive”.

„Aceste măsuri sunt temporare şi fără legătură cu naţionalitatea cetăţenilor care sosesc în Rusia”, a dat asigurări Maria Zaharova. După atentatul sângeros de la Crocus City Hall, pe 22 martie, revendicat de gruparea Stat Islamic şi în urma căruia 12 persoane, dintre care cel puţin şapte tadici, au fost arestaţi, un număr tot mai mare de cetăţeni ai acestei ţări, care muncesc sau studiază cu milioanele în Rusia, se află în colimatorul autorităţilor ruse.

Transferurile de fonduri ale migranţilor tadjici spre ţara lor de origine reprezintă peste o treime din Produsul Intern Brut al acestei cele mai sărace foste republici sovietice din Asia Centrală, potrivit Băncii Mondiale. Tadjikistanul a protestat deja în trecut împotriva arestărilor unor cetăţeni ai săi, calificate de autorităţi drept arbitrare.

Atentatul de la Crocus City Hall, o sală de concerte de la periferia vestică a Moscovei, s-a soldat cu cel puţin 144 de morţi şi 360 de răniţi. Douăsprezece persoane în total au fost arestate de atunci.

După ce încercase inițial să acuze Ucraina că se află în spatele atentatului, Kremlinul a admis că acesta a fost comis de „islamişti radicali”, însă continuă să susțină că atacul a fost planificat cu susținere din Ucraina și Occident.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend