Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, efectuează o vizită de două zile (luni şi marţi) în România, informează Comisia Europeană, potrivit Agerpres. Luni, comisarul se va întâlni cu prim-ministrul Marcel Ciolacu şi cu ministrul Florin Barbu, după care va avea un dialog cu asociaţiile fermierilor şi cu reprezentanţi ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Comisarul european pentru agricultură Janusz WojciechowskiFoto: Belga / ddp USA / Profimedia

Marţi, 14 mai, comisarul Wojciechowski va vizita portul Constanţa şi îşi va încheia deplasarea în România vizitând Crama Rasova şi proiecte finanţate de UE.

„Aştept cu nerăbdare să sosesc în România pentru o vizită care va oferi o serie de oportunităţi importante. În primul rând, aceasta va fi o ocazie de a participa la reuniuni constructive cu prim-ministrul Marcel Ciolacu şi cu ministrul Florin Barbu, pentru a discuta cele mai recente evoluţii care au un impact asupra agriculturii atât în România, cât şi în UE, precum şi punerea în aplicare a planului strategic PAC al României, care direcţionează fonduri UE în valoare de aproximativ 15 miliarde euro către fermierii şi comunităţile rurale din România.

România a devenit un producător agroalimentar important în ultimul deceniu, exporturile atingând un excedent net de 2,7 miliarde euro în 2023. Prin urmare, este esenţial să se asigure faptul că fermierii din România pot continua să producă în cantităţi mari şi cu cele mai sustenabile metode, în beneficiul pe termen lung al economiilor regionale, al pieţei UE şi al securităţii alimentare mondiale,” a declarat Janusz Wojciechowski, potrivit comunicatului citat.

Janusz Wojciechowski va merge și în Portul Constanța

Pe de altă parte, acesta a precizat că vizita sa în portul Constanţa va oferi o ocazie excelentă de a evalua situaţia actuală în ceea ce priveşte transportul cerealelor şi al altor produse agricole din Ucraina.

Comisarul european a subliniat, în context, că România a depus eforturi excepţionale pentru a oferi un ajutor vital economiei Ucrainei în timpul celei mai profunde crize, facilitând cea mai mare rută alternativă de export pentru cereale şi pentru alte mărfuri în afara coridorului Mării Negre.

El a amintit că Executivul comunitar a aprobat recent o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 126 de milioane euro, pentru a sprijini investiţiile necesare în porturile care se confruntă cu fluxuri comerciale sporite. România poate beneficia, de asemenea, de finanţare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei – componenta Transporturi, pentru a sprijini investiţiile în infrastructuri noi şi modernizate.

„În cele din urmă, cel mai important, voi avea ocazia să mă întâlnesc personal cu fermierii din România şi să le mulţumesc pentru activitatea lor vitală. Fermierii români şi-au dovedit rezilienţa şi şi-au demonstrat rolul vital în sistemul alimentar al UE în repetate rânduri în aceşti ani dificili.

Comisia Europeană este conştientă de provocările cu care s-au confruntat şi a răspuns ferm, de exemplu prin consolidarea măsurilor de salvgardare pentru contracararea impactului negativ al importurilor ucrainene, prin furnizarea de sprijin de urgenţă în valoare de aproape 40 de milioane euro din rezerva pentru agricultură şi, cel mai recent, prin pachetul nostru de măsuri de reducere a sarcinilor administrative şi de consolidare a echităţii în cadrul lanţului de aprovizionare.

M-am întâlnit cu fermieri români la Bruxelles în mai multe rânduri în timpul mandatului meu şi aştept cu interes reînnoirea conversaţiei noastre la Bucureşti, pentru a discuta despre modul în care UE îi poate sprijini în legătură cu cele mai presante provocări cu care se confruntă şi cum îi poate ajuta să îşi valorifice la maximum oportunităţile cele mai promiţătoare”, a precizat comisarul european pentru Agricultură.

O persoană spunea recent pe unul dintre grupurile de ajutor în privința completării Declarației unice 2024 că nu plătește CASS (contribuția de la sănătate) pentru veniturile din dobânzi bancare și dividende pentru că este salariată și având această calitate a plătit deja.

Portofel cu baniFoto: GRAZVYDAS J / Panthermedia / Profimedia

Lucrurile nu sunt chiar așa. Depinde ce sume a încasat.

În privința dobânzilor bancare, doar impozitul se reține la sursă, nu și contribuția la sănătate. Dacă ne referim la dividende, pentru ele s-a reținut 8%, dar mai trebuie să plătești și CASS și astfel trebuie să depui Formularul 212.

Acum se declară și plătesc taxele pentru veniturile obținute în 2023.

Revenind la exemplul acelei persoane, dacă a obținut dobânzi bancare și/sau dividende peste 18.000 lei în 2023, va trebui să declare și să plătească CASS de 1.800 lei.

Dacă a depășit 36.000 lei, dar a avut până la 72.000 lei, atunci trebuie să vireze la Stat: 3.600 lei.

Pentru o sumă mai mare de peste 72.000 lei, atunci trebuie să plătească 7.200 lei.

Acele plafoane sunt calculate în funcție de salariul minim din 2023, de 3.000 lei. Anul viitor se va lua în considerare un salariu de 3.300 lei.

Dacă ai și dobânzi bancare dar și dividende, atunci trebuie să aduni sumele și să vezi la ce categorie de venit te încasezi ca să plătești CASS. Atenție, această logică este valabilă pentru toate veniturile din investiții, nu doar cele două (inclusiv chirii etc.).

Dacă vrei să depui Declarația unică 2024 și nu te descurci, HotNews.ro a realizat împreună cu expertul Cornel Grama, consultant fiscal, un ghid VIDEO pentru mai multe tipuri de situații.

ATENȚIE: Declarația trebuie depusă până în 27 mai în 2024, același termen fiind și pentru plata impozitului și contribuțiilor.

Ce riști dacă nu depui Declarația unică și nu-ți plătești impozitele și contribuțiile

Amenda pentru nedepunerea Declarației unice o știe toată lumea: între 50 – 500 lei. Totuși, pe lângă asta mai sunt și alte tipuri de sancțiuni.

În primul rând, dacă nu ai de gând să-ți declari veniturile, sunt șanse foarte mari ca peste câțiva ani să-ți sosească o notificare de conformare în care vei fi informat de către ANAF că este ceva în neregulă, adică anumite venituri nu au fost declarate și vei avea termen de 30 de zile să te conformezi, altfel vei fi prins într-un control. Cel puțin asta este procedura actuală, conform Codului de procedură fiscală.

Dacă declari cu întârziere veniturile, nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, iar nivelul penalității este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, spune consultantul fiscal Cornel Grama.

Conform Codului de procedură fiscală, dacă nu le declari deloc, pe lângă 0,02% dobandă se adaugă o penalitate de nedeclarare de 0,08% /zi.

„Ți se pune penalitatea asta pe lângă ce ai de plată debit. Dacă plătești debitul în termenul scris în decizia de impunere, ți se reduc cu 75% penalitățile de nedeclarare, dar rămâne dobânda de 0,02%/zi”, afirmă Grama.

Vezi și:

Nu vrei să-ți declari veniturile din diverse activități la ANAF prin Declarația unică? Ce riști în afară de amendă

Mai trebuie să plătesc CASS dacă sunt salariat dar am și alte venituri? Interviu cu președintele Camerei Consultanților Fiscali VIDEO