Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, iar declaraţiile despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin, de la Vesti, conform TASS, informează News.ro.

Vladimir Putin: Cetățenii Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei și nici noi nu vrem

Rusia nu se pregăteşte de război cu Europa, a declarat preşedintele. rus.

„Dacă ne uităm la procesele politice care au loc în Europa, vom vedea că popoarele Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei. Aş vrea să fim auziţi: nici noi nu vrem (să luptăm împotriva Europei)”, a spus el.

Vladimir Putin îi acuză pe liderii europeni de ”schizofrenie politică”

Declaraţiile Uniunii Europene despre „ameninţarea unui război” cu Rusia reprezintă o formă de „schizofrenie politică”, a afirmat Putin.

„Acest lucru (decizia Donbasului şi Novorossiei de a se reuni cu Rusia – explică TASS), după cum se ştie, a devenit motivul sau pretextul pentru unii dintre cei care ne vor răul în străinătate – în primul rând, după cum vedem astăzi, în ţările europene – de a lansa o campanie antirusească pe toate planurile. Acum vorbesc în permanenţă şi despre o ameninţare din partea Rusiei şi despre începerea pregătirilor pentru un război cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică”, a declarat Putin.

„Şi asta va trece”, a adăugat el.

Fostul candidat la preşedinţie Călin Georgescu află vineri dacă rămâne în arest preventiv sau va sta în arest la domiciliu, în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, aşa cum a decis, în 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti. Această hotărâre a fost contestată de către procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care ar urma să ia o decizie în 23 octombrie, informează News.ro.

Tribunalul București a decis arest la domiciliu pentru Călin Georgescu

Marţi, 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti a decis plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu, luând astfel o măsură preventivă mai blândă în cazul fostului candidat la alegerile prezidenţiale, aflat în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis plasarea lui Georgescu în arest la domiciliu este acelaşi magistrat care a respins iniţial propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia plasându-l sub control judiciar. Respectiva decizie a fost contestată la instanţa superioară, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Preşedinţie.

În acest dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen şi un cetăţean italian sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat convingând un om de afaceri român că ar putea obţine o finanţare de 6 milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii de peste un milion de euro.

Decizia din 13 octombrie a Tribunalului Bucureşti a fost contestată de către procurori, astfel că Georgescu a rămas în continuare în Arestul Central, contestaţia urmând să fie judecată vineri, la Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul lui Călin Georgescu

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, Georgescu, Rusen şi un cetăţean italian au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii „în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.

Probatoriul administrat până în prezent a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în Bucureşti şi judeţul Argeş, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obţine o finanţare de 6.000.000 de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii. În aceste condiţii, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 de euro.

Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare, aceştia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 de euro.

Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro

În 7 octombrie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au anunţat că au pus sechestru pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce puseseră sechestru şi pe vila din Mogoşoaia a fostului candidat la alegerile prezidenţiale.

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu mai are patru dosare penale pe numele său, două recente şi două mai vechi, în acestea din urmă fiind deja trimis în judecată.

Cel mai nou dosar împotriva lui Georgescu a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în cadrul căruia acesta a fost acuzat că a făcut în public salutul legionar la ieşirea dintr-o secţie de Poliţie. Joi, poliţiştii din Ilfov s-au deplasat la Arestul Central din Bucureşti pentru a-l audia, însă Georgescu a invocat dreptul la tăcere şi a refuzat să dea declaraţii.

În ziua precedentă, procurorii DIICOT au făcut percheziţii la două adrese din Bucureşti într-un dosar penal care vizează operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

În acest dosar, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să îi scaneze vila din Mogoşoaia, vizată de percheziţiile din 21 septembrie, cu scopul identificării mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video folosite de anchetatori, dar şi pentru alterarea datelor informatice şi perturbarea funcţionării sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică.

Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată. Un dosar este cel în care a fost trimis în judecată, alături de fostul mercenar Horaţiu Potra şi de alţi 20 de inculpaţi, pentru destabilizarea României, Georgescu fiind acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. La termenul de luni, 28 octombrie, instanţa a amânat cauza pentru 12 octombrie.

Într-un alt dosar, fostul candidat la prezidenţiale a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară şi promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.

În 3 aprilie, Georgescu scăpase de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura.

Atunci când o persoană își găsește locuința invadată de hoți, primul instinct este să se apere și să-și protejeze familia. În Franța, însă, ora la care are loc intruziunea poate avea o importanță deosebită atunci când autoritățile analizează dacă reacția proprietarului poate fi considerată legitimă apărare.

De aceea, anchetatorii vor să afle nu doar cum s-au petrecut lucrurile, ci și momentul exact în care intrusul a pătruns în locuință. Diferența dintre o spargere comisă ziua și una petrecută noaptea poate influența modul în care este aplicată legea.

Situația poate părea greu de înțeles pentru cineva care tocmai a trecut printr-un asemenea incident. Un intrus intră în casă, copiii se află în interior, iar proprietarul reacționează instinctiv pentru a-i proteja. Totuși, în fața justiției, împrejurările concrete ale incidentului contează foarte mult.

În dreptul francez, noaptea are un regim juridic distinct în anumite situații de legitimă apărare. Asta nu înseamnă că orice reacție violentă este permisă după lăsarea întunericului, ci că legea prevede condiții speciale care trebuie analizate de anchetatori și de instanță.

Ce spune legea franceză despre legitima apărare în cazul unei spargeri

Articolul 122-6 din Codul penal francez, în vigoare din 1 martie 1994, prevede o prezumție de legitimă apărare în două situații precise.

Prima se referă la persoana care respinge o intrare într-o locuință prin efracție, violență sau înșelăciune, atunci când fapta are loc pe timp de noapte. A doua vizează apărarea împotriva autorilor unui furt sau ai unui jaf comis cu violență.

Prin urmare, această prezumție nu se aplică automat oricărei intruziuni într-o locuință. În cazul unei spargeri comise ziua, analiza se bazează pe alte reguli.

Articolul 122-5 din același cod prevede că reacția de apărare trebuie să fie necesară și proporțională cu atacul. Cu alte cuvinte, simplul fapt că cineva a pătruns ilegal într-o casă nu înseamnă că proprietarul poate recurge la orice formă de violență fără să răspundă în fața legii.

Nici prezumția prevăzută pentru anumite situații nocturne nu oferă o protecție absolută. Aceasta poate fi răsturnată dacă se dovedește că reacția a fost vădit disproporționată față de împrejurări.

Două cazuri judecate în Franța ilustrează dificultatea stabilirii limitei dintre apărarea legitimă și violența sancționată de lege.

Un fermier a fost condamnat după ce a rănit grav un hoț care îi intrase pe proprietate

La 24 septembrie 2026, Tribunalul Marne din Reims a condamnat un fermier de 53 de ani din Ambrières la cinci ani de închisoare, dintre care patru cu suspendare. De asemenea, acesta urma să petreacă un an sub supraveghere cu brățară electronică.

Incidentul avusese loc în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2020. Trei bărbați veniseră la ferma sa pentru a fura motorină, iar unul dintre ei, în vârstă de 19 ani, a fost rănit foarte grav, scrie curiozitate.ro.

Instanța a exclus acuzația de tentativă de omor, dar l-a condamnat pe fermier pentru violențe cu arme care au provocat mutilarea victimei. Hotărârea a inclus și confiscarea armelor, precum și doi ani de ineligibilitate.

Nici cei trei bărbați care veniseră să fure combustibil nu au scăpat de răspunderea penală. Aceștia au primit pedepse cu suspendare, cuprinse între două și zece luni de închisoare.

Cazul arată că împrejurarea că o intruziune are loc noaptea nu justifică automat orice reacție din partea proprietarului. Gravitatea leziunilor provocate și proporționalitatea apărării pot cântări decisiv în stabilirea răspunderii penale.

Un alt caz, judecat în iunie 2026 în Haute-Vienne, a implicat un proprietar care a lovit un hoț. Potrivit relatării, acesta a fost condamnat inițial la 15 ani de închisoare pentru tentativă de omor, iar faptele au fost ulterior reclasificate drept violențe intenționate care au provocat o invaliditate permanentă.

Cele două situații arată cât de mult pot conta detaliile fiecărui incident atunci când instanța trebuie să stabilească dacă o reacție a fost justificată sau a depășit limitele apărării permise de lege.

Mii de spargeri în Franța, dar puține cazuri sunt elucidate

Contextul este cu atât mai important cu cât spargerile de locuințe continuă să reprezinte o problemă în Franța. Potrivit cifrelor serviciului de statistică al Ministerului de Interne, SSMSI, în 2025 au fost înregistrate 211.600 de spargeri sau tentative de spargere, cu 3% mai puține decât în anul precedent.

Rata de elucidare după 12 luni a fost însă de numai 7%. Cu alte cuvinte, proporția cazurilor în care autorii sunt identificați în acest interval rămâne redusă.

În momentul unei intruziuni, proprietarul nu știe întotdeauna cine se află în locuință, câte persoane au pătruns în interior sau dacă acestea sunt înarmate. Într-o asemenea situație, reacția poate fi una instinctivă, mai ales atunci când sunt în pericol și alți membri ai familiei.

Ulterior, după ce pericolul imediat a trecut, anchetatorii trebuie să stabilească ce s-a întâmplat, în ce împrejurări a reacționat proprietarul și dacă acțiunile sale respectă condițiile prevăzute de lege.

Ora intruziunii poate deveni astfel un element important al anchetei, deoarece ajută la stabilirea regimului juridic aplicabil. Totuși, ea nu reprezintă singurul criteriu: necesitatea și proporționalitatea reacției rămân esențiale pentru evaluarea legitimei apărări.

În final, diferența dintre o spargere petrecută la ora 15:00 și una comisă în toiul nopții poate influența analiza juridică a incidentului. Dar nici ziua, nici noaptea nu transformă automat orice act de violență într-unul justificat. Decizia depinde de împrejurările concrete și de felul în care sunt aplicate prevederile Codului penal francez.

Guvernul va aproba într-o şedinţă extraordinară, vineri, un proiect de hotărâre privind acceptarea de către statul român a donaţiei unor bunuri mobile, în vederea realizării vaccinării împotriva infecţiei cu virusul pestei micilor rumegătoare şi a variolei ovine şi caprine, şi darea acestor bunuri în administrarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, informează News.ro.

Vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare, o problemă cu adevărat presantă pentru exporturile României

Articolul 1 al proiectului de hotărâre prevede: ” Se acceptă pentru statul român donaţia bunurilor mobile prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea realizării vaccinării împotriva infecţiei cu virusul pestei micilor rumegătoare şi a variolei ovine şi caprine, cu valoarea totală de piaţă 1.312.135 lei, făcută de către Comisia Europeană „.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor îndeplineşte formalităţile de acceptare a donaţiei în numele statului român, se precizează în textul proiectului.

În nota de fundamentare se arată că adoptarea proiectului de act normativ vizează atingerea mai multor obiective, unul dintre ele fiind legat de stabilizarea situaţiei epidemiologice pe teritoriul României cu privire la infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare şi la variola ovină/caprină, diminuarea severă a riscului de răspândire a bolilor şi crearea premiselor necesare pentru ridicarea restricţiilor comerciale.

Crescătorii de animale au suferit pierderi masive

Totodată, demersurile efectuate urmăresc eliminarea pierderilor economice masive suferite de crescătorii de animale din cauza restricţiilor de mişcare şi a suspendării exporturilor, precum şi reluarea exporturilor de ovine şi caprine vii, precum şi de produse derivate, către pieţele tradiţionale din spaţiul intracomunitar şi din ţările terţe.

„Schimbările preconizate vizează deblocarea urgentă a exporturilor de rumegătoare mici, protejarea sectorului zootehnic naţional împotriva pagubelor economice majore şi reluarea circuitelor comerciale tradiţionale, concomitent cu asigurarea unui management eficient şi gratuit al resurselor biologice puse la dispoziţie de Comisia Europeană. În aceste condiţii, obiectul donaţiei făcute de către Comisia Europeană este reprezentat de vaccinurile necesare pentru infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare şi variola ovină şi caprină, respectiv Pestevac, în număr de 300.000 doze, şi Jovivac, în număr de 800.000 doze, cu o valoare de piaţă totală de 1.312.135 lei, conform documentelor emise de producător”, se arată în nota de fundamentare.

În şedinţă va fi aprobat şi un proiect de hotărâre privind rechemarea consulului general al României la Lyon, Republica Franceză, Oleg Ungureanu.

Salarii sub nivelul prevăzut de contractele colective, sute de ore suplimentare și bani reținuți inclusiv pentru o pătură și o pernă: acestea sunt condițiile descrise de anchetatorii italieni într-un dosar de exploatare a 84 de muncitori, între care și români. Garda Financiară din Trento a pus sub sechestru bunuri de aproape 800.000 de euro, într-o anchetă care vizează un antreprenor agricol și cinci membri ai familiei sale.

Măsura, anunțată pe 21 octombrie, a fost dispusă de judecătorul pentru anchete preliminare de la Tribunalul din Trento, la solicitarea Parchetului local. Valoarea exactă a sechestrului este de 790.514 euro.

Ancheta a fost desfășurată de Garda Financiară împreună cu Serviciul pentru Muncă al Provinciei Autonome Trento și privește presupuse fapte comise între 2018 și 2024.

Aveau contracte sezoniere, dar ar fi muncit mult peste program

Cei 84 de lucrători provin din România, Maroc, India, Nigeria, Pakistan și Camerun. Erau angajați pentru recoltarea fructelor mici, precum și pentru activitățile agricole conexe.

Potrivit informațiilor comunicate de anchetatori și relatate de ANSA, existența contractelor sezoniere nu i-ar fi protejat de exploatare. Muncitorii ar fi fost folosiți sistematic peste program, ajungând în unele cazuri la 250 de ore lunar în plus față de cele prevăzute de lege.

Atât orele obișnuite, cât și cele suplimentare ar fi fost plătite cu sume considerabil mai mici decât cele stabilite prin contractul colectiv național aplicabil. Autoritățile nu au precizat câți dintre cei 84 de lucrători sunt români.

Din salarii se scădeau cazarea, pătura și transportul la cumpărături

Veniturile muncitorilor ar fi fost diminuate și prin rețineri pentru necesitățile zilnice.

Conform anchetei, suspecții ar fi cerut 3 euro pentru fiecare noapte de cazare, o plată unică de 100 de euro pentru o pătură și o pernă, precum și 5 euro pentru combustibil de fiecare dată când lucrătorii mergeau la cumpărături cu un autoturism pus la dispoziție de persoanele cercetate.

Condițiile de locuit ar fi fost însă precare: spații degradate, necorespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar și supraaglomerate, fără suficient loc nici pentru bunurile personale ale muncitorilor.

Anchetatorii descriu o situație de vulnerabilitate alimentată de cunoașterea limitată a limbii italiene, lipsa alternativelor de angajare și nevoia lucrătorilor de a-și întreține familiile.

Nouă muncitori ar fi plătit și pentru schimbarea permiselor de ședere

Ancheta are și o componentă de presupusă fraudă agravată, care privește nouă cetățeni marocani.

Aceștia ar fi plătit în total 37.500 de euro, după ce ar fi fost convinși că trebuie să achite bani pentru transformarea permiselor de ședere pentru muncă sezonieră în permise pentru muncă salariată.

Sumele cerute ar fi fost cuprinse între 4.000 și 5.000 de euro de persoană. Potrivit anchetatorilor, refuzul plății era însoțit de amenințarea pierderii locului de muncă, a cazării și a posibilității de a rămâne legal în Italia.

Această parte a dosarului privește lucrători marocani. Informațiile comunicate nu indică faptul că românilor li s-ar fi cerut bani pentru permise de ședere.

Aproape 800.000 de euro, calculați ca presupus profit ilicit

Anchetatorii au estimat la 753.014 euro avantajul obținut de suspecți și de cele două întreprinderi agricole asociate acestora prin neplata integrală a salariilor și a contribuțiilor datorate.

La această sumă se adaugă cei 37.500 de euro care ar fi fost obținuți prin înșelarea celor nouă muncitori marocani.

Totalul de 790.514 euro a stat la baza sechestrului preventiv, dispus în vederea unei eventuale confiscări, inclusiv prin echivalent. Măsura nu reprezintă o hotărâre definitivă de condamnare.

Contractul de muncă nu exclude existența exploatării

Cazul este prezentat de autoritățile italiene ca o operațiune împotriva fenomenului de exploatare a forței de muncă în agricultură, cunoscut în Italia drept caporalato.

În acest dosar, acuzațiile nu se referă doar la nivelul salariilor. Anchetatorii descriu un mecanism în care programul excesiv, plata sub nivelul contractual, reținerile din venituri și condițiile degradante de cazare ar fi funcționat împreună, în detrimentul unor lucrători vulnerabili.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Ruinele unui sat scufundat în anii ‘40 au reapărut în centrul Angliei, după ce nivelul lacului de acumulare Ladybower a scăzut la puțin sub o treime din capacitate, informează Mediafax.

Clădirea unei vechi stații de pompare din sat, rămasă intactă, fundații de case și resturi de ziduri se văd acum pe fundul noroios al lacului din Derbyshire, potrivit BBC. Satul Derwent a dispărut sub ape când a fost construit lacul Ladybower, între 1935 și 1943.

Satul sacrificat pentru apa orașelor

Proiectul trebuia să asigure apa pentru orașele aflate în plină creștere Derby, Sheffield, Nottingham și Leicester. Localnicii s-au opus cu înverșunare, dar toate clădirile din Derwent și din satul vecin Ashopton au fost cumpărate forțat. Oamenii au fost mutați în zona satului Bamford, potrivit Derbyshire Times.

Odată cu satele au dispărut clădiri istorice, biserici și case din piatră de calcar. Biserica din Derwent, ridicată în 1757, a ținut ultima slujbă pe 17 martie 1943. Trupurile a 285 de oameni au fost exhumate din cimitir și reîngropate la Bamford, iar clopotul bisericii bate și astăzi într-o biserică din apropiere de Derby, potrivit ghidului local Let’s Go Peak District.

Turla a fost lăsată în picioare ca memorial și s-a ridicat deasupra apei timp de mai bine de un an, până când a fost aruncată și ea în aer, în 1947.

Nu e prima dată când satul iese din ape

Derwent a mai reapărut în verile secetoase din 1976, 1995, 2018 și 2022. În 2018, vizitatorii au venit în număr fără precedent, iar unii au zgâriat ziduri și au scos pietre din ruine, a relatat The Star din Sheffield.

Compania de apă Severn Trent le cere vizitatorilor să rămână pe poteci, pentru că fundul lacului este foarte noroios și periculos.

Seceta care a golit lacurile Angliei

Seceta a fost declarată în regiunea East Midlands încă din august. Potrivit Agenției de Mediu, aproximativ 82% din Anglia este în secetă, după o vară record de caldă și cea mai uscată perioadă aprilie-septembrie din ultimul secol. 18 grupuri de lacuri de acumulare sunt pline mai puțin de jumătate, iar restricțiile temporare la apă rămân în vigoare în regiuni întinse.

„Am avut șase luni cu precipitații sub medie și temperaturi peste medie, așa că nivelul lacurilor va avea nevoie de timp să-și revină”, a declarat Doug Clarke, responsabil cu resursele de apă la Severn Trent. Lacurile asigură aproximativ o treime din apa companiei, restul vine din râuri și din pânza freatică.