Magistrala de metrou M6 este una dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Capitală, care se află în desfășurare în acest moment. Cea mai nouă linie de metrou din sistemul de transport în comun din București va face legătura directă între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”, însă finalizarea lucrărilor depinde atât de ritmul execuției, cât și de capacitatea autorităților de a asigura fondurile necesare.

Conform calendarului inițial, lucrările la Magistrala 6 urmau să fie finalizate în aproximativ 50 de luni, ceea ce ar fi permis încheierea proiectului până la sfârșitul anului 2027. Între timp, întârzierile înregistrate pe mai multe sectoare ale șantierului au modificat estimările.

Un pas important a fost făcut odată cu începerea forajelor pe secțiunea de nord, în zona viitoarei stații Bruxelles, pe tronsonul Tokyo–Aeroportul Otopeni. Utilajul de forare a tunelurilor, cunoscut sub denumirea de TBM, ar urma să înainteze cu o viteză medie de aproximativ 14 metri pe zi. Cu toate acestea, începerea forajelor nu înseamnă că proiectul se apropie automat de finalizare. Mai sunt necesare lucrări de infrastructură, instalarea echipamentelor și realizarea sistemelor care vor permite circulația în condiții de siguranță.

„În opinia noastră, pe jumătatea sudică (1 Mai-Tokyo) structura poate fi gata în 2028, iar pe nord (Tokyo-Aeroport Otopeni) abia la final de 2030, deci încă vreo patru ani din acest moment. Finisajele, calea de rulare și echipamentele vin din urmă concomitent, dar chiar și așa vom putea circula cândva prin 2032, în cel mai fericit scenariu”, a declarat Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură.

Citeşte şi: Anvelope de iarnă în 2026. Cât costă schimbarea cauciucurilor, şoferii plătesc mai mult ca în 2025

Ce probleme ar putea întârzia și mai mult lucrările

Magistrala 6 se confruntă cu mai multe obstacole care pot influența calendarul de execuție. Printre problemele semnalate de Asociația Pro Infrastructură se numără finanțarea incompletă pentru secțiunea de nord, procedurile de achiziție pentru sistemele de semnalizare și centralizare, precum și cele pentru trenurile care vor circula pe noua linie. În plus, mutarea rețelelor de utilități și dificultățile tehnice întâlnite pe șantier pot complica desfășurarea lucrărilor.

Un alt aspect important îl reprezintă sustenabilitatea economică a investiției. Potrivit lui Ionuț Ciurea, Comisia Europeană a criticat studiul de trafic realizat pentru secțiunea de nord a magistralei și a considerat că numărul estimat al călătorilor nu justifică suficient costurile proiectului.

„Toate studiile de fezabilitate pe care autoritățile locale sau centrale le comandă spun că un anumit proiect costă atât și în ce condiții este fezabil. Dar cifrele acestea de multe ori sunt umflate tocmai ca să dea niște indicatori de rentabilitate. Așa s-a întâmplat la M6. Și nu o spun eu, o spune Comisia Europeană. Asta este principala critică pe care Comisia Europeană a dat-o sectorului de nord al magistralei M6, de la Băneasa la Aeroportul Otopeni. A refuzat finanțarea pentru că studiul de trafic era nerealist, nu erau suficienți călători care să justifice costul foarte mare al unui metrou”, a explicat directorul Asociației Pro Infrastructură pentru ziare.com.

Citeşte şi: Ce s-a întâmplat cu mașinile primite de David Popovici de la Ion Țiriac după JO de la Paris

De unde vin banii pentru finalizarea Magistralei 6

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al proiectului, finanțarea Magistralei 6 se bazează pe trei surse principale: fonduri de la bugetul de stat, fonduri europene nerambursabile și un împrumut extern acordat de Japonia. Prima secțiune, între 1 Mai și Tokyo, care cuprinde șase stații, beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă, alături de celelalte surse prevăzute în schema proiectului. Secțiunea de nord, între Tokyo și Aeroportul Otopeni, se bazează pe un credit extern rambursabil acordat de Japonia și pe contribuții de la bugetul de stat. Întrucât Comisia Europeană nu a aprobat finanțarea europeană solicitată pentru tronsonul de nord, autoritățile trebuie să se asigure că există suficiente resurse pentru continuarea și finalizarea lucrărilor.

Citeşte şi: Câți bani ar trebui să plătească românii pentru a urmări Liga I în sistem pay-per-view. „Ar necesita un volum de un milion de abonați”

M6 concurează pentru bani cu alte proiecte de infrastructură

Finanțarea metroului spre aeroport trebuie asigurată într-un context în care România are mai multe investiții majore de transport în desfășurare sau în pregătire. Potrivit Asociației Pro Infrastructură, aproximativ 1,2 miliarde de euro sunt disponibile prin Programul Transport pentru mai multe proiecte importante, cu orizont de finanțare până în 2029. Printre acestea se numără Magistrala 6 și extinderea Magistralei 4 din București, dar și proiectul de metrou ușor din Cluj-Napoca. La acestea se adaugă inițiativele privind trenurile metropolitane din mai multe orașe.

„Pe fonduri structurale avem 3 mega-proiecte: magistralele 6 și 4 din București și metroul ușor din Cluj, ca să nu mai amintim de trenurile metropolitane din mai multe orașe. Toate se bat pe alocarea de doar 1,2 miliarde euro disponibile pe Programul Transport până în 2029. Deși pare mult, miliardul se va termina repede cu M6 la viteză de croazieră, M4 care stă să înceapă în teren și poate, într-un final apoteotic, cu lucrări serioase la metroul ușor clujean”, a mai transmis Ionuț Ciurea.

Un nou cutremur în Vrancea, potrivit INFP. Potrivit datelor seismice, mișcarea tectonică a fost înregistrată la o adâncime de 75,1 kilometri, fiind încadrată în categoria cutremurelor slabe. Seismul s-a produs într-o zonă cunoscută pentru activitatea sa seismică și a avut epicentrul în apropierea mai multor orașe din țară.

EXCLUSIV Gheorghe Mărmureanu, avertisment după seismul de 4,8 din Vrancea: „Viitorul mare cutremur va fi cu efecte puternice în Moldova toată, Focșani, Muntenia și Dobrogea”

Cele mai apropiate localități au fost Focșani, situat la aproximativ 38 de kilometri spre sud, și Buzău, aflat la 61 de kilometri distanță. De asemenea, cutremurul s-a produs la 73 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 84 de kilometri est de Brașov și 98 de kilometri nord-est de Ploiești.

Vrancea: Exercițiu de intervenție în cazul unui cutremur de 7,4 grade, la un colegiu din Focșani

Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade, urmat de un incendiu și de persoane surprinse într-o clădire afectată, a fost scenariul unui exercițiu desfășurat, miercuri, la Colegiul Tehnic ‘Ion Mincu’ din Focșani, pentru verificarea capacității de intervenție a autorităților și a procedurilor de aplicare a Planului Roșu de Intervenție, a informat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vrancea.

‘Potrivit scenariului, la ora 11:15, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, la o adâncime de 115 kilometri, în zona seismică Vrancea. În urma seismului, la nivelul Colegiului Tehnic ‘Ion Mincu’ au fost simulate situații de urgență complexe, care au necesitat intervenția coordonată a mai multor structuri cu atribuții în gestionarea unor astfel de evenimente’, au precizat reprezentanții ISU Vrancea.
În cadrul exercițiului, echipele de intervenție au simulat căutarea și salvarea persoanelor surprinse în clădirea afectată, evacuarea acestora în zone de siguranță și stingerea unui incendiu izbucnit în urma cutremurului.

Cutremurul devastator din China a fost urmat de replici puternice. Sunt morţi, răniţi şi case prăbuşite

De asemenea, au fost exersate procedurile de triaj medical, acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de urgență, precum și pregătirea și transportul victimelor către unitățile sanitare.

Potrivit ISU, exercițiul a vizat și asigurarea perimetrului de intervenție, facilitarea accesului echipajelor de salvare, evaluarea stării construcțiilor afectate și gestionarea riscurilor provocate de eventualele avarii ale rețelelor de utilități publice.

La activitate au participat reprezentanți ai ISU, IPJ și Inspectoratului de Jandarmi Județean Vrancea, ai Garnizoanei Focșani, Serviciului de Ambulanță Județean, SMURD, Direcției de Sănătate Publică, Inspectoratului Județean în Construcții, precum și ai autorităților locale, operatorilor de utilități și unor organizații neguvernamentale.

Conform ISU Vrancea, exercițiul a urmărit verificarea capacității de reacție a structurilor participante, a cooperării interinstituționale și a fluxului informațional-decizional, pentru identificarea eventualelor deficiențe și îmbunătățirea intervenției în cazul producerii unui cutremur major.

Criză de alimente în magazinele din Italia. Protestele transportatorilor provoacă probleme mari în sudul țării, în special în Napoli, Sicilia și Calabria, acolo unde transportul alimentelor și al combustibililor a fost perturbat din cauza protestatarilor.

Criză de alimente în Italia. Rafturile supermarketurilor s-au golit

Situația în Italia s-a agravat joi, 22 octombrie, după aproape o săptămână de proteste ale transportatorilor, nemulțumiți de creșterea prețurilor la motorină.

Rafturile supermarketurilor se golesc pe zi ce trece. Nu se mai găsesc produse alimentare de bază precum lapte, ouă, făină, conserve, fructe și legume.

În Sicilia, cantități mari de dovlecei și vinete au rămas în depozite, fără să mai poată ajunge la piețe. În regiunea Campania, laptele produs de bivolițe nu poate fi transportat în cantități suficiente către fabricile de lactate din zona Caserta, unde se produce mozzarella de bivoliță, unul dintre cele mai cunoscute produse alimentare italiene.

Citește și Italia se confruntă cu o criză a pastelor. În anumite zone, producția s-a oprit complet

De asemenea, mai multe aeroporturi se confruntă cu dificultăți în alimentarea aeronavelor, iar unele benzinării au început să rămână fără carburant.

Una dintre cele mai grave consecințe ale crizei provocate de protestul transportatorilor privește transportul medical. Pacienții cu afecțiuni renale au început să întâmpine dificultăți în deplasarea către centrele de dializă. Sunt afectate și transferurile între spitale, precum și activitatea ambulanțelor.

Autoritățile italiene au intervenit pentru a restabili circulația mărfurilor esențiale. Ministerul de Interne a anunțat identificarea a peste 1.300 de participanți la blocajele rutiere, iar 71 de persoane au fost reclamate autorităților judiciare.

Joi, guvernul condus de Giorgia Meloni a aprobat un decret cu măsuri de sprijin pentru transportatori, agricultori și sectorul pescuitului, inclusiv facilități fiscale pentru creșterea costurilor cu combustibilul.

Cu toate acestea, protestele au continuat în Campania. Camioanele au blocat inclusiv accesul spre portul Napoli, iar autoritățile au menținut escortele pentru transporturile esențiale. Vice-ministrul Transporturilor, Edoardo Rixi, a avertizat că guvernul ar putea recurge la măsuri suplimentare pentru încetarea blocajelor dacă acestea persistă.

Pe lângă efectele economice, protestele ridică și probleme de ordine publică. Autoritățile italiene iau în calcul posibilitatea ca grupări asociate crimei organizate să profite de situație sau să contribuie la organizarea unor blocaje, scrie stiridiaspora.ro. 

Ministrul Justiției, Carlo Nordio, a avertizat joi, într-un interviu acordat postului Sky TG24, că este foarte probabil ca mafia să încerce să profite de protestele transportatorilor. Potrivit datelor prezentate de autorități, forțele de ordine au identificat 1.339 de persoane, au formulat acuzații împotriva a 71 de persoane și au organizat escorte pentru a asigura trecerea camioanelor care transportă bunuri esențiale.

Citește și Sute de mii de oameni au ieșit pe străzi în Italia. Oamenii, nemulțumiți din cauza scumpirilor, salariilor și pensiilor. La Milano și Torino, protestele au degenerat în violențe. VIDEO

Prognoza meteo lunară. Vremea se schimbă radical, dar România se va afla la periferia sistemului frontal, astfel că nu sunt așteptate fenomene de aceeași intensitate precum cele produse în unele regiuni din vestul Europei.

Cele mai importante efecte vor fi reprezentate de precipitații și intensificările vântului. Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei și Carpații de Curbură se numără printre zonele în care cantitățile de apă pot deveni mai importante.

Fenomenele produse de sistemul atmosferic au fost puternice în unele zone din Franța, Spania și Italia. Pe măsură ce sistemul evoluează, efectele sale vor fi resimțite și mai spre est.

Elena Mateescu a explicat, în exclusivitate la România TV, că precipitațiile reprezintă unul dintre principalele fenomene de urmărit în țara noastră. Cantitățile de apă pot ajunge în general la 10-15 litri pe metru pătrat în zonele vizate. Vântul va reprezenta un alt element important al episodului.

La munte, rafalele pot depăși 70 de kilometri pe oră. „Suntem la periferia acestui sistem frontal, dar, într-adevăr, efectele și la noi pot fi din perspectiva cantităților de precipitații mai mici, de 10-15 l/mp, mai ales în Muntenia, Dobrogea, partea de sud a Moldovei, dar și în zona montană, respectiv Carpații de Curbură. Ceea ce este important este vântul. La munte, rafale de peste 70 de km/oră. Este posibil să mai consemnăm precipitații mixte.

Din punct de vedere al maximelor, mâine contăm pe un ecart între 11 și 20 de grade Celsius, pentru ca, ulterior, în următoarele zile, temperaturile maxime să se situeze între 10 și 19 grade, iar minimele să fie negative în partea de est a Transilvaniei, până la cel mult 10 grade pe litoral”, a declarat Elena Mateescu n exclusivitate la România TV.

Declaraţiile complete aici:

EXCLUSIV Ciclonul care mătură vestul Europei ajunge și în România. Elena Mateescu (ANM): „Efectele și la noi pot fi din perspectiva cantităților de precipitații”

Așadar, schimbarea va fi resimțită atât prin precipitații, cât și prin temperaturi mai coborâte în anumite regiuni. La munte, situația va fi diferită față de zonele joase.

La altitudini ridicate pot apărea precipitații mixte, iar vântul va sufla cu putere.

Prognoza meteo lunară. Cum va fi în noiembrie

Temperaturile vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în ultima săptămână din octombrie, urmând să scadă uşor sub mediile obişnuite în primele două săptămâni din noiembrie, la nivelul întregii ţări, potrivit estimărilor meteorologice pentru intervalul 26 octombrie – 23 noiembrie, publicate vineri de ANM. Precipitaţiile vor fi deficitare în unele regiuni în prima săptămână, iar ulterior se vor situa în jurul valorilor normale.

Săptămâna 26 octombrie – 2 noiembrie
Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice perioadei, pe întreg teritoriul României.

Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în regiunile intracarpatice, în special în zona Carpaţilor Occidentali şi în nordul Carpaţilor Orientali. În restul ţării, regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal.

Săptămâna 2 – 9 noiembrie
Temperaturile medii vor fi uşor mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele obişnuite pentru acest interval, în toate regiunile.

Săptămâna 9 – 16 noiembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai scăzute decât cele normale pentru această săptămână, în toate regiunile ţării.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal, la nivelul întregului teritoriu.

Săptămâna 16 – 23 noiembrie
Mediile valorilor termice vor reveni la niveluri apropiate de cele specifice perioadei, pe întreg teritoriul României.

Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Vezi și Prognoza meteo: Furtuni cu tunete şi fulgere în sud, lapoviţă la munte. Ce anunţă Romica Jurca pentru weekend

Anca Alexandrescu nu scapă de ”sindromul” numit ”Ce-ai de faci așa?”. Controversata jurnalistă este taxată pe ton ironic de Victor Ponta pentru faptul că ar menționa numele acestuia ”în absolut orice știre”.

Într-o postare pe rețelele de socializare, fostul premier spune că se simte foarte bine împărțind cu George Simion ”pasiunea” Ancăi Alexandrescu, însă nu-și ascunde nedumerirea.

” În absolut orice știre, indiferent despre ce este vorba, stimabila ‘duamnă’ Anca ‘ajunge și la Ponta’ (am citat din ea însăși)! În ultima perioadă văd, cu plăcere, că împart ‘pasiunea’ doamnei AA cu George Simion! Mă simt foarte bine în această companie! Mă poate ajuta cineva să înțeleg de ce? Sau, mai pe înțelesul stimabilei ‘duamne’: ‘Ce-are de face așa?’ ”, a scris, pe Facebook, Ponta.

Citește și George Simion o dă în judecată pe Anca Alexandrescu. Liderul AUR s-a săturat: „Astăzi depun primele cereri și mă ocup de ceea ce contează” VIDEO

Cuvintele ”Ce-are de face așa?” vin în siajul unei reacții oarecum similare pe care a avut-o George Simion tot din pricina atacurilor lansate de Anca Alexandrescu. Într-o intervenție telefonică în direct, liderul AUR a ironizat-o pe jurnalistă întrebând-o ”Ce-ai de faci așa?”.

Simion intervenise într-o emisiune de la Realitatea Plus pentru a-și spune punctul de vedere privind stenograme despre care s-a afirmat că sunt din dosarul afaceristului Fănel Bogos și în care apărea și numele său.

”Domnule Simion, nu vă e rușine să vorbiți așa?”, a fost replica jurnalistei cunoscute altfel și pentru lansarea ”elegantul” îndemn ”Marș!”.

Expresia ”Ce-ai de faci așa?” s-a viralizat datorită unei manele, scrie ziare.com. Cuvintele au devenit un trend prin care unii internauți evidențiază comportamente exagerate sau agitate ale altor persoane.

Citește și Realitatea Plus a dat în judecată AUR pentru că a oprit plățile către televiziune. Scandal total între Anca Alexandrescu și George Simion!

La conferința ”Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, organizată de New Strategy Center, mesajul lui Nicușor Dan a fost transmis de consilierul prezidențial Marius Lazurca.

Șeful statului român a subliniat, mai întâi, despre incidentele din Marea Neagră, despre care a spus că s-au multiplicat și s-au acutizat în ultimele luni.

”Federația Rusă este dispusă să își asume riscuri tot mai mari, acționând iresponsabil și provocând incidente din ce în ce mai serioase în regiune, cu impact și asupra statelor NATO.

România a luat măsuri atât la nivel național, cât și în coordonare cu Aliații și partenerii săi pentru a crește securitatea la Marea Neagră și a proteja culoarele de navigație civilă”, a adăugat, în acest context, Nicușor Dan.

În legătură cu reconstrucția Ucrainei, președintele României a arătat că țara noastră ”se află în cea mai avantajoasă poziție geostrategică pentru a facilita procesul”.

”Porturile de la Marea Neagră, în special Portul Constanța, dar și porturile de la Dunăre, inclusiv Portul Giurgiulești, și oportunitățile oferite de  conexiunile feroviare și terestre aflate în plină dezvoltare pot transforma România în hub logistic multi-modal. Infrastructura energetică din regiune și interconexiunile logistice existente sau planificate oferă, de asemenea, un avantaj strategic.

Dincolo de poziționarea sa, România poate contribui substanțial la reconstrucție prin instituțiile sale şi prin mediul de afaceri, datorită cunoașterii profunde a regiunii și a legăturilor stabilite pe aceste paliere. (…)

Încurajăm mediul privat din România să se implice activ inclusiv în proiectele de extindere și modernizare a infrastructurii de transport, logistică, energie și conectivitate”, a mai transmis Nicușor Dan, potrivit reprezentanților Președinției.

Șeful statului român a făcut referire și la Republica Moldova, despre care a subliniat că ”este, de asemenea, foarte expusă în fața riscurilor războiului și are mare nevoie de ajutorul nostru coordonat pentru a-și consolida securitatea, reziliența energetică și capacitatea de a lupta împotriva amenințărilor hibride”.

Citește și Potop de drone peste Ucraina / New York Times: Trump vrea să impună Ucrainei „cu orice preț” un acord de pace cu Putin

Iată, mai jos, mesajul integral transmis de Nicușor Dan.

”Salut organizarea de către think tankul New Strategy Center a unei noi ediții a conferinței ‘Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment’. Îmi doresc ca, pe parcursul acestor două zile, dezbaterile să stimuleze și mai mult cooperarea noastră transfrontalieră și proiectele comune prin care putem contribui la redresarea Ucrainei.

Dar pentru a putea vorbi de o reconstrucție reală, pe termen lung, trebuie ca acest război nejustificat să înceteze.

România este statul membru al UE și NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina. Resimțim în mod acut impactul acestui război, fie că vorbim despre drone maritime și aeriene, mine, interferențe electronice, incidente cibernetice sau perturbarea infrastructurii submarine. De curând, au avut loc incidente deosebit de grave în Marea Neagră, fiind lovite de drone nave comerciale în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Condamnăm cu toată fermitatea aceste atacuri care vizează coridoarele comerciale, o încălcare flagrantă a dreptului internațional de către Federația Rusă. Sunt incidente care s-au soldat cu victime și care afectează transporturile civile și libertatea de navigație în Marea Neagră.

Nu sunt incidente izolate. Dimpotrivă, ele s-au multiplicat și s-au acutizat în ultimele luni. Marea Neagră se află constant sub presiunea Rusiei, care rămâne principala amenințare mai ales pentru regiunea Mării Negre, precum și pentru securitatea euroatlantică.

Federația Rusă este dispusă să își asume riscuri tot mai mari, acționând iresponsabil și provocând incidente din ce în ce mai serioase în regiune, cu impact și asupra statelor NATO.

România a luat măsuri atât la nivel național, cât și în coordonare cu Aliații și partenerii săi pentru a crește securitatea la Marea Neagră și a proteja culoarele de navigație civilă.

Încă de la declanșarea războiului, Ucraina a avut în țara noastră un sprijin deosebit de important. Continuăm să susținem Ucraina  pe toate palierele, inclusiv în demersul esențial de a se situa pe o poziție de forță în perspectiva negocierilor de pace. România este totodată și unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei în parcursul său european.

Republica Moldova este, de asemenea, foarte expusă în fața riscurilor războiului și are mare nevoie de ajutorul nostru coordonat pentru a-și consolida securitatea, reziliența energetică și capacitatea de a lupta împotriva amenințărilor hibride.

În tot acest context complicat, reconstrucția Ucrainei este un subiect pe care îl abordăm cu foarte mare atenție. România se află în cea mai avantajoasă poziție geostrategică pentru a facilita procesul de reconstrucție a Ucrainei, în baza cooperării noastre transfrontaliere foarte bune. Porturile de la Marea Neagră, în special Portul Constanța, dar și porturile de la Dunăre, inclusiv Portul Giurgiulești, și oportunitățile oferite de  conexiunile feroviare și terestre aflate în plină dezvoltare pot transforma România în hub logistic multi-modal. Infrastructura energetică din regiune și interconexiunile logistice existente sau planificate oferă, de asemenea, un avantaj strategic.

Dincolo de poziționarea sa, România poate contribui substanțial la reconstrucție prin instituțiile sale şi prin mediul de afaceri, datorită cunoașterii profunde a regiunii și a legăturilor stabilite pe aceste paliere.

Reconstrucția Ucrainei este strâns legată de parcursul său european.

România consideră că abordarea integrată privind reconstrucția și interconectarea regională trebuie să aibă în vedere și Republica Moldova și conectivitatea la Marea Neagră.

De curând am inaugurat un nou punct de trecere a frontierei, între Sighetu Marmației și Bila Tserkva (Biserica Albă), concomitent cu deschiderea traficului pe noul pod peste râul Tisa (podul ‘Maramureș-Transcarpatia’), care asigură o conexiune modernă rutieră și pietonală între România și Ucraina și stimulează contactele între comunități, între mediile de afaceri, între economiile noastre. Lucrăm constant și la creșterea capacității de transport pe Dunăre – au fost efectuate modernizări la toate porturile fluviale și maritime din România, precum și la terminalele căilor ferate.

Toate aceste proiecte sunt esențiale pentru reconstrucție și pentru interconectarea Ucrainei cu Uniunea Europeană, având un rol crucial în pregătirea  momentului în pregătirea aderării.

În acest context, încurajăm mediul privat din România să se implice activ inclusiv în proiectele de extindere și modernizare a infrastructurii de transport, logistică, energie și conectivitate.

Vă doresc un eveniment de succes, care să alimenteze cu idei și inițiative reflecția privind participarea țării noastre la procesul de reconstrucție a Ucrainei”

Nicușor Dan, într-un nou interviu pentru presa din SUA: ”Rusia încearcă să escaladeze conflictul către alte țări europene”

Pe de altă parte, Nicușor Dan a continuat seria interviurilor pentru presa din SUA, oferind răspunsuri pentru postul de televiziune NewsNation.

Cu acest prilej, președintele României a reiterat că Rusia, în opinia lui, ”încearcă să escaladeze conflictul către alte țări europene”.

”Există și alte evenimente în țările europene, iar răspunsul nostru trebuie să fie să rămânem calmi și să ne îmbunătățim capacitățile, astfel încât să putem, așa cum am făcut deja, să doborâm dronele care apar. (…)

În ceea ce privește evenimentele din Marea Neagră, acestea sunt încă foarte recente pentru a putea formula o concluzie cu un grad ridicat de probabilitate.

Dar ele au afectat un coridor maritim care a fost folosit și este folosit de Ucraina pentru transportul mărfurilor sale, al cerealelor. Prin urmare, putem suspecta că sunt drone rusești. Desigur, investigațiile sunt în desfășurare în acest moment”, a mai spus Nicușor Dan.

Întrebat dacă România ia în calcul să invoce articolul 5 al Tratatului NATO, care stabilește principiul apărării colective, șeful statului român a răspuns:

”Au existat deja discuții în interiorul NATO. Așadar, nu a fost nevoie. Suntem parteneri, nu este nevoie să facem ceva extrem de formal.

Discuțiile au avut deja loc. Și, așa cum s-a întâmplat și acum un an, când am avut probleme cu dronele aeriene care au ajuns pe teritoriul nostru, am obținut un anumit sprijin pentru apărarea noastră, prin anumite capabilități”.

Nicușor Dan a vorbit și despre programul de înzestrare SAFE. ”În cadrul acestui program european SAFE, am comandat deja foarte multe echipamente, pentru a fi bine protejați. Și avem nevoie doar de puțin ajutor în această perioadă temporară, până când vom dobândi capabilitățile definitive”, a spus președintele României, citat de gandul.

Citește și Nicușor Dan dezvăluie, într-un nou interviu pentru presa din SUA, principalele sale preocupări pentru România. ”Important este că statul a continuat să funcţioneze”